445 matches
-
Constantinopolului, iar trupurile mucenicilor au fost aruncate În mare. Trupurile neînsuflețite ale domnitorului, fiilor și ginerelui Ianache au fost, pe ascuns, pescuite din mare de creștini și Înmormântate În biserica din Insula Halki, În biserica Maicii Domnului, zidită de Împărații paleologi, dar ajutată cu multe daruri de domnitorul martir. Cu mari eforturi, doamna Marica Brâncoveanu a reușit să aducă În țară osemintele voievodului, Înmormântându-le În una din ctitoriile soțului ei, biserica „Sfântul Gheorghe Nou” din București. De teamă să nu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mariana Iuliana Oproiu; Magdalena Carmen Drăgușin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92321]
-
secole, Imperiul grecesc de la Constanti-nopol constituia un zid de apărare împotriva presiunii turcilor. În 1204, zdruncinat de jefuirea Constantinopolului de către cruciați, acest zid continuă să slăbească în urma fărîmițării Imperiului în principate autonome. Dacă sub domnia lui Mihail al VlII-lea Paleologul, Imperiul bizantin oferă toate aparențele unui stat în plină renaștere, în realitate el intră într-o epocă de decădere. Este adevărat că Mihail al VIII-lea recucerește Constantinopolul și îl alungă pe împăratul latin instalat de cruciați, dar o coaliție
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
cel Mare devine statul conducător al creștinătății ortodoxe, refugiul natural și centrul de atracție al țărilor creștine din Balcani, supuse jugului turcesc. Ca pentru a scoate în evidență importanța moștenirii, Ivan al III-lea cel Mare se căsătorește cu Sofia Paleologul, nepoata ultimului împărat bizantin. Fiul lui, Ivan cel Groaznic, va lua titlul de "țar", traducerea slavă a suvîntului "Cezar". Ivan al IV-lea continuă acțiunea tatălui său, extinzînd spre sst teritoriul Rusiei: pămînturile asiatice, imense domenii nelocuite, nu cunoscuseră pînă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
365 Maria Tereza 215, 249, 315, 320 Martin V 41 Marx 119 Masaccio 48 Maximilian de Bavaria 211 Maximilian de Habsburg 58, 77, 155 Mazarin 213, 238 Mauriziu de Nassau 225 Medici 48 Melanchton 143 Mihail Romanov 232 Mihail VIII Paleologul 54 Michelangelo 123,136 Molière 246 Montesquieu 302, 305 Moreau 353 Morus 147 Murat 366, 385 Murillo 181 Münzer 142 Napoleon 7 Ney 385 Newton 301 North 273 Otto III 154 Ottokar II de Bavaria 58 Pascal 186 Paul al
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
194 Regii Prea Creștini 164, 242 Sf. Bartolomeu 201 Schiller 308 Shakespeare 138 Sieyes 336, 351 Sigismund (împărat german) 44, 233 Sigismund de Luxemburg 41, 59, 233 Sixt IV 134 Smith 286, 310 Soliman Magnificul 163 Sobieski Jan 228 Sofia Paleologul 231 Spencer 176 Stanislas Leczinski 261,325 Urban V 63 Urban VI 39 Van Dyck 181 Van Eyck 48 Vasco da Gama 90 Vasile cel Orb 130 Vauban 248, 257 Velasquez 182 Venceslav II 59 Verrochio 133 Vespucci 90 Viète
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
fără cointeresarea patriarhilor ecumenici din Constantinopol. La fel va proceda și un voievod maramureșean care solicita Patriarhiei constantinopolitane să ia sub jurisdicția sa, înălțând-o la rangul de stravropighie, importanta și influenta mănăstire românească din Peri. Izbânzile artistice din epoca Paleologilor au găsit ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Biserica Sf. Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu este și ea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
ecouri și interpretări în alcătuirile arhitecților și pictorilor români. Biserica Sf. Nicolae (Domnească) din Curtea de Argeș, mănăstirea lui Mircea cel Bătrân de la Cozia oglindesc modele bizantine. Iconografia românească din acea vreme și de mai târziu este și ea de vădită sorginte paleologă. Instinctiv, dar și din rațiuni politice (căci vecinii - ungurii și polonii - erau catolici), românii au căutat legăturile cu Bizanțul, simțind acea civilizație a Imperiului, cu toate produsele ei, ca aparținând unei „antichități zonale”, continuatoare a celei vechi, romane, din care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
locale, țelurile ce animau intelectualitatea bulgară a vremii, necoincidente cu finalitățile unor forme „facile”, soliditatea unor tradiții și, poate, lipsa de interes față de textele vag angajate „ideologic” - dincolo de care au trecut extrem de puține lucruri din înfloritoarea producție literară a „Renașterii Paleologe”, a obturat multe canale de comunicare între literatura bizantină și cele sud-est-europene. Despre acest obstacol cercetătorii slavi - dornici să evidențieze punțile și nu restricțiile - vorbesc puțin, dar existența lui a fost, din păcate, foarte reală. În Bizanțul secolelor al XIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
produsă de adepții lui Grigorie Palamas, care, după conciliul din 1351, scriu cu frenezie spre consolidarea și propensiunea mișcării isihaste. Cât și în ce măsură i-a interesat pe cărturarii bulgari, contemporani cu veacurile de înflorire culturală bizantină, producția literară a „Renașterii Paleologe”? Care au fost „genurile” literare care, prin tălmăciri din grecește ori prin eforturi proprii (jalonate de aceleași modele bizantine), au fost selectate spre a crea sistemul ce avea apoi să transmită propuneri și spre alte spații literare? Dacă se judecă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
Dumnezeu și a sufletului ființei umane”. La rândul său, profetul Mahomed ar fi fost sursa unei violențe istorice: a cerut ca religia musulmană să fie impusă pretutindeni cu spada. Papa și-a continuat discursul citând din Manuel al II-lea Paleologul, Împărat al Constantinopolului în 1391: „arată-mi, totuși, ce a adus nou Mahomed și vei găsi numai lucruri rele și inumane, precum dispoziția sa de a se răspândi cu spada credința pe care el o predică”. ulterior, Papa a solicitat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
încearcă și unii și ceilalți să domine Peninsula Balcanică. Pe de altă parte, principatele rusești rămîn supuse mongolilor cărora trebuie să le jure credință fi să le plătească tribut. Distrus de cruciați în 1204, Imperiul Bizantin este reconstituit de dinastia Paleologilor, pornind de la Imperiul de la Niceea, în Asia Mică, în 1261. ■ Victorioasă asupra Imperiului, pretinzînd să stabilească în Occident o teocrație respinsă de suveranii naționali, Biserica devine o putere temporală a cărei bogăție aduce cu sine critici și erezii cele ale
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mai apoi Thessalonicul și despotatul Epirului. Cînd moare, în 1254, aureolat de un imens prestigiu și de o mare fervoare populară, doar Constantinopolul, Grecia și insulele mai sînt încă în mîinile latinilor. Dar nu pentru multă vreme. În 1259, Mihai Paleologul, care preia puterea în Niceea, înfrînge la Pelagonia, în Macedonia, o puternică armată de coaliție, pentru ca, mai tîrziu, pe 25 iulie 1261, cu ajutorul genovezilor care i-au acordat sprijinul flotei lor în schimbul a multiple privilegii în toate orașele Imperiului și
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
191 Manuel Comnenul 174,175,206, 208, 209 Marea Cartă 192, 193 Marele Interregn 199 Mauriciu 47, 48 Mercatores 160 Merovingieni 24,25,31,84,97, 100, 102, 121 Metodiu 41, 58, 59 Miezsko II 204 Mihai Anghelos 212 Mihai Paleologul 214 Mihail II 54, 57 Mihail III 57, 58, 59 Mihai VIII 214 Mihail Psellos 67 Ministeriales 120, 160 Missi dominici 87, 100 Nestorius 43 Nicolae I 58, 95 Nicolae II 127, 132, 166 Nicolae Misticul 62 nicolaism 121 Nikephoros
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
nașa Smaranda), Gala Galaction, Ion Dongorozi, Tiberiu Crudu, Mihail Lungianu, G. Perticari și din fragmente de jurnal aparținând lui Ioan Slavici. Eseuri și articole mai ample semnează Ion Agârbiceanu (Muzica românească și muzica populară), Adrian Maniu (Covorul oltenesc), V. G. Paleolog (Opera picturală de la biserica „Sf. Gheorghe Nou”), T. Păunescu-Ulmu (Urme populare în poezia lui Eminescu), I. D. Lăudat (Mihail Kogălniceanu) ș.a. La rubrica „Scriitori olteni”, concurată de „Poeți olteni” și „Figuri ale Olteniei”, sunt incluse câteva portrete consacrate scriitorilor legați de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
ridică din jilțul domnesc alăturat, puțin mai mic ca al Domnului. Cu o distincție princiară, așteaptă să se facă liniște. Vă mulțumesc! spune ea scurt, cu o voce limpede, înclinând ușor capul, cu demnitate. Doamna Maria, stirpe coborâtoare din dinastia Paleologilor Bizanțului, este o prea frumoasă femeie de vreo treizeci și cinci, treizeci și șapte de ani, înaltă, cu părul negru, lins, împărțit de o cărare la mijloc; ovalul feții cu bărbia ascuțită îi trădează voința și mândria; ochii negri, când reci, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
moaie buzele în ea, o ridică și grăiește: Și vouă, sănătate! Trăiască Slăvita noastră Doamnă!! Lângă tronul Doamnei, stă Sora, chiar sora Domnului, și, alături, jupânese și jupânițele din suita Doamnei. La picioarele tronului, pe o treaptă, stă boier Ioan Paleologul, unchiul Doamnei Maria, pe moldovenește botezat Țamblac -, un bătrân grec, frumos, verde încă, cu barba tăiată scurt, plin de eleganță și spirit, ce răzbate din ochii săi jucăuși, adumbriți de niște sprâncene stufoase, din zâmbetul fin, ironic, blajin totuși, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se strecoară șuierând prin meterezele Nebuisei și zgâlțâie obloanele ferestrei ce gem din balamale. Ploaia bate în geam, șiroiește prelung. În căminul placat cu plăci de faianță închipuind zodiacul, arde țiuind un foc mocnit. Pe perete, câteva portrete de bazilei Paleologi și Comneni; deasupra lor, planează acvila bicefală încoronată, stema heraldică a Bizanțului de odinioară. Haricleea, te rog... vreau liniște, șoptește Maria (în grecește). Doamna Maria stă la o măsuță florentină, cu ochii plecați pe o carte; ochii mari, încremeniți, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
rubedenii, spune Maria nu fără ironie. A șaptea spiță de la roată. După Adam și Eva, Mușatinii și Basarabii se înrudesc și cu Mahomed, și cu Alexandru Machedon... și... și nu m-ar mira să fim niscaiva rubedenii și cu neamul Paleologilor... Chiar așa, nepoțică dragă, îi întoarce Ștefan ironia. Ne-am regăsit după 6983 de ani... Voichițo, în privința "slobozeniei", spune apoi întorcându-se spre ea după câteva clipe de gândire, dac-ar fi după mine, ai putea pleca. Dar unde să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de fildeș. Îi întinde caseta și spune cu tristețe: Unchiule, bijuteriile... resturi... rămășițe... Țamblac deschide capacul și contemplă odoarele cu durere, cu nostalgie. Asta îmi amintește de balurile de la Curte. Câtă splendoare... Cu câtă măreție le purtau domnițele din neamul Paleologilor... A fost odată... oftează el. Maria ridică o splendidă diademă bătută numai în diamante, o contemplă lung, apoi o pune la loc și oftează: "Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciuni"... Cu mișcări line, își scoate cerceii, inelele, colierul, până și vulturul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
marele ei ciclu. Și l-a încheiat în iureșul luptei, printre zidurile prăbușite, acolo, lângă poarta Sfântului Romanos, unde a căzut cu spada în mână, fără să se supună, fără să se plece, fără să se frângă vreodată. Constantin Dragases Paleologul" Kostas Kyriazis, Constantin Paleologul * Pe Constantin și pe Ștefan i-a apropiat același Destin, aceeași luptă, aceeași încununare: ei aparțin veacurilor. Daca lupți, și lupți până la moarte, nu poți fi înfrânt". Împărăția Bizantină, ecoul Căderii Constantinopolului, a influențat Țările Române
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
l-a încheiat în iureșul luptei, printre zidurile prăbușite, acolo, lângă poarta Sfântului Romanos, unde a căzut cu spada în mână, fără să se supună, fără să se plece, fără să se frângă vreodată. Constantin Dragases Paleologul" Kostas Kyriazis, Constantin Paleologul * Pe Constantin și pe Ștefan i-a apropiat același Destin, aceeași luptă, aceeași încununare: ei aparțin veacurilor. Daca lupți, și lupți până la moarte, nu poți fi înfrânt". Împărăția Bizantină, ecoul Căderii Constantinopolului, a influențat Țările Române, încât Nicolae Iorga pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Această doctrină de origine occidentală apare târziu, În secolul al XII-lea, și nu are de-a face cu tradiția patristică. Ortodocșii au acceptat-o sub presiunea catolicilor, după Sinodul de la Lyon (1274), sub domnia lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Mai târziu, ei au găsit În această doctrină o armă de temut Împotriva protestantismului. Stăniloae menține În cartea sa ordinea convențională a tainelor, Încercând Însă să găsească suport teoretic la Părinții Bisericii. Evident, recolta a fost destul de slabă, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
o serie de incursiuni și lupte între Munteni și Moldoveni 1473 Ștefan pune pe Laiotă. Atunci ia pe Doamnă și Domniță. Laiotă trădează. 1474 Ștefan duce pe Basarab cel tânăr. 1472 Ștefan ia pe Maria de Mangop Prinții de Mangop (Paleologi) erau rude cu cei dela Trapezunt, care și ei dăduseră o soție lui Huzun Hasan. 1474 Trimisul Papei la Uzun Hasan se abate, întorcându-se prin Italia la Suceava. Paul Ognibea Ienicerii cu calpase de pâslă albă La finele lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îndrumați de unguri și de sârbii de neam slav”, care și ei erau „creștinați de curând pe acea vreme” (p. 214). Însă religia de rit grecesc „au primit-o amândouă aceste țări (Moldova și Muntenia) chiar pe vremea când împăratul Paleolog (1439-1442) cu patriarhul de Constantinopol se aflau la sinodul de la Florența”, așa că solii au trebuit să meargă la Ohrida. „Deci din Serbia a adus această țară împreună cu sfințirea episcopilor și literele și limba sârbească aici în țară” (p. 214); „Pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de cei din neamul lui Berke-han și înlocuind pe acei dintre hanii care nu-i plăceau cu alții pe care-i alegea singur...”. Influența lui politică ajunsese așa de mare și în sud-estul european, încât de el se temea și Paleologul din Constantinopol. Suveranii străini îi trimiteau solii și daruri bogate, iar pe trimișii lui îi întâmpinau cu mari onoruri, ca pe niște soli împărătești. Fiindu-i cunoscută faima de mare viteaz, cu greu deci se putea gândi cineva să-l
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]