1,051 matches
-
p. 96 ; 16, p. 275). 3. Paltinul consacrat în tipul de colinde „de tânăr”, „de fecior”, „de cocon”, importantă nu este doar prima imagine - de „început de lume” -, ci și cele care îi urmează. La poalele copacului cosmic (jugastru, arvun, paltin), crescut în mijlocul mării, se află două-trei oști (număr care a con- ta minat probabil și unicitatea arborelui, devenit doi-trei păltiori). Oștile, „moldovenești și craiovenești, multe-s muntenești” (sau 146 Ordine și Haos numai una dintre ele), nu au conducător („domn
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
făt-frumos, Fie-mi sănătos (18, pp. 58-59). Nu întâmplător oștenii care-și caută „domn” sunt plasați, la începutul textului ceremonial, „sub umbrița” celor „trei păltiori/ ’nalți și gălbiori” sau la umbra altor copaci înrudiți (arvun, jugastru). Se pune întrebarea dacă paltinul (în general, arborele sacru sau consacrat) a jucat aievea rolul de copac la rădăcina căruia avea loc ceremonia de inițiere feciorească și cea de învestire a unui conducător. Sursele istorice și etnologice ne oferă unele informații în privința unor atribute similare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 184- 185). „La hotarele moșiei sătești - scrie Romulus Vulcănescu -, sub un pom considerat «sfânt» (brad, stejar, fag, plop), conform tradiției, periodic sau ocazional, se adună roată bătrânii satului, în ziua sorocită jude- cății” (91, p. 192). Dar anume în privința paltinului și anume în privința rolurilor pe care bănuim că le juca în vechime („de inițiere”, „de învestire”) trebuie făcut din nou apel la textele folclorice. într-un vechi cântec bătrânesc (Trei crai) - cu șase variante cunoscute, culese în jurul anului 1900 din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Banat, Oltenia și Muntenia (36, pp. 125-165) - este descris un adevărat „turnir cavaleresc”. Este o confruntare în probe voinicești între mai mulți pretendenți la rangul de „domn”. Confruntarea protagoniștilor și învestirea noului domn are loc și aici la umbra unui „paltin sfânt”. Dar acesta nu mai este arborele primordial, de „început de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de lume”, ci un substitut al acestuia, un arbore consacrat, căutat îndelung, cu o grijă rituală parcă : El a pribegit Și el scobora Pe munte de criș De Criș, de Măcriș, Prin verde brădiș, Mărunt aluniș Și ei poposea La paltin galben, La fântână lină, Mulți voinici s-adună (34, p. 426). Arhaicul obicei de a face „dreaptă judecată” la poalele unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau folclorice atât în spațiul românesc (3, pp. 67 și 112
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unui arbore sacru este atestat de documente istorice, etnografice sau folclorice atât în spațiul românesc (3, pp. 67 și 112 ; 91, pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare că rolul de „arbore de judecată” îl joacă paltinul. Caracterul justițiar atribuit acestuia a fost intuit deja de Simeon Florea Marian : „Paltinul [...], fiind un arbore binecuvântat de Dumnezeu, un arbore sfânt, nu suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument pentru afirmația sa, Marian consem-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
spațiul românesc (3, pp. 67 și 112 ; 91, pp. 192-196), cât și aiurea (119). În balada comentată, se pare că rolul de „arbore de judecată” îl joacă paltinul. Caracterul justițiar atribuit acestuia a fost intuit deja de Simeon Florea Marian : „Paltinul [...], fiind un arbore binecuvântat de Dumnezeu, un arbore sfânt, nu suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument pentru afirmația sa, Marian consem- nează o doină bănățeană în care paltinul nu permite producerea unei nelegiuiri (erotice
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
intuit deja de Simeon Florea Marian : „Paltinul [...], fiind un arbore binecuvântat de Dumnezeu, un arbore sfânt, nu suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument pentru afirmația sa, Marian consem- nează o doină bănățeană în care paltinul nu permite producerea unei nelegiuiri (erotice) la umbra sa. Iar dacă aceasta totuși s-ar produce, paltinul s-ar usca. De fapt, din chiar textul baladei Trei crai se vede că alegerea acestui copac drept loc de judecată și de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
suferă nicicând o nelegiuire în fața și sub umbra sa” (4). Ca argument pentru afirmația sa, Marian consem- nează o doină bănățeană în care paltinul nu permite producerea unei nelegiuiri (erotice) la umbra sa. Iar dacă aceasta totuși s-ar produce, paltinul s-ar usca. De fapt, din chiar textul baladei Trei crai se vede că alegerea acestui copac drept loc de judecată și de alegere (învestire) a unui nou domn nu este întâmplătoare. Versul „la paltin galben” nu este cerut de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceasta totuși s-ar produce, paltinul s-ar usca. De fapt, din chiar textul baladei Trei crai se vede că alegerea acestui copac drept loc de judecată și de alegere (învestire) a unui nou domn nu este întâmplătoare. Versul „la paltin galben” nu este cerut de nici o rimă. Dimpotrivă, este chiar disonant în context și ar fi putut să dispară dacă menținerea lui nu ar fi fost reclamată de alte cauze. Pe de altă parte, eroii traversează zone de „brădiș” și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dacă menținerea lui nu ar fi fost reclamată de alte cauze. Pe de altă parte, eroii traversează zone de „brădiș” și de „aluniș”. Se știe valoarea mito-simbolică a acestor copaci în cadrul dendromitologiei populare românești. Și totuși, copacul ales este un paltin. De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dărâmat = de-rămat = „fără ramuri”, descojit, cu o singură creangă). Anume arborii trăsniți (arbor fulgurita) erau considerați sacri, pentru că aceștia au fost „aleși” de însuși (Dumne)zeu, care i-a indicat (și purificat) înfigându-și „săgeata” în ei (98). Tot la „paltin trăsnit” este locul de adunare (și, probabil, de inițiere a nou-veniților, de înfrățire, de jurământ, de judecată, de pedeapsă, de învestire a conducătorului) a haiducilor : Apoi, măre, să te duci, Drumu-n codri să apuci Pân’ la paltinii trăsniți Unde-s
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
98). Tot la „paltin trăsnit” este locul de adunare (și, probabil, de inițiere a nou-veniților, de înfrățire, de jurământ, de judecată, de pedeapsă, de învestire a conducătorului) a haiducilor : Apoi, măre, să te duci, Drumu-n codri să apuci Pân’ la paltinii trăsniți Unde-s frații poposiți... [La] frățior de vitejie, Tovarăș de haiducie... (18, p. 638). Să nu uităm că haiducia este o confrerie de arme arhaică pe teritoriul românesc, cu un cod etic și comportamental bine stabilit. în cântecul eroic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să se pomenească (35, p. 117). în varianta publicată de Gr.G. Tocilescu, cel care organizează „turnirul” și care decide învingătorul este „Sila de Mihai, cinstitul de crai”. El este domnitorul „de drept”, cel care urmărește între- cerea marțială de la poalele paltinului. Uneori, suveranul este însoțit de „a lui crăiasă/ D-albă împărăteasă” (35, p. 115). Făcând o analiză minuțioasă a tuturor aluziilor istorice din cele șase variante cunoscute ale textului, Al.I. Amzulescu a ajuns la concluzia că este vorba de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
supărare. El îl încoronează totuși pe noul domn, anunță oștenii că i-a sosit ceasul morții, își leapădă armele (semn de renunțare la prerogative, dar și că nu va opune rezistență) și se lasă omorât de voinici, la poalele aceluiași „paltin galben” : El că-ncremenea Și rău îi părea Și el se scula, Nici mult nu trecea Și-l încorona, Crai că mi-l făcea Mozica punea Și el că grăia : - Voi, voinicilor, Voi, livinților [= vitejilor], [...] Să mă pomeniți Că eu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
puțină oaste, Da’ el ce făcea ? Arme lepăda, Nainte le ieșea Și mi-i saluta. Craii ce făcea ? Binișor că mi-l prindea, îndărăt că mi-l întorcea, La masă ședea, Bea și-mi ospăta, De nimeni nu gândea. La paltin galben, Acolo-l belea [= jupuia] (34, pp. 426-427). Motivele scenariului epic sunt limpezi : la poalele unui arbore consacrat, în urma unor probe de vitejie, este ales și învestit noul „domn”, simultan cu uciderea rituală a celui precedent. Nu am găsit date
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de James George Frazer în celebra sa carte Creanga de aur. Dacă în această privință lipsesc informațiile istorice în spațiul carpato-dunărean, în schimb, cele folclorice au supraviețuit. Într-un basm bucovinean, un meșter „sărac lipit pământului” vrea să taie „un paltin frumos, înalt și drept ca lumina”, dar copacul (daimon-ul care-l locuia) îi cere să-l cruțe. Meșterul nu-l taie și, datorită paltinului, e ales pe rând jude, judecător, sfetnic al împăratului și împărat (67, II, p. 159
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au supraviețuit. Într-un basm bucovinean, un meșter „sărac lipit pământului” vrea să taie „un paltin frumos, înalt și drept ca lumina”, dar copacul (daimon-ul care-l locuia) îi cere să-l cruțe. Meșterul nu-l taie și, datorită paltinului, e ales pe rând jude, judecător, sfetnic al împăratului și împărat (67, II, p. 159). Într-o altă variantă, copacul face ca eroul să fie ales vornic, apoi judecător și apoi împărat (67, I, p. 8). Din aceste texte transpar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și împărat (67, II, p. 159). Într-o altă variantă, copacul face ca eroul să fie ales vornic, apoi judecător și apoi împărat (67, I, p. 8). Din aceste texte transpar unele sugestii privind un probabil rol arhaic al copacului (paltinului) în cadrul ceremoniilor de învestire. în basmele la care mă refer mai sus transpare și un alt topos : paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
apoi judecător și apoi împărat (67, I, p. 8). Din aceste texte transpar unele sugestii privind un probabil rol arhaic al copacului (paltinului) în cadrul ceremoniilor de învestire. în basmele la care mă refer mai sus transpare și un alt topos : paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce mă interesează sunt formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltinul este lăcașul unui dendro-daimon. Nu cred că este cazul să glosez aici pe marginea originii, evoluției și semnificațiilor acestui topos mito-religios. Ceea ce mă interesează sunt formele în care a supraviețuit el în unele texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
texte folclorice românești. Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu vultur în vârf ca prototip al „copacului lumii”, vezi 126, pp. 31, 40). În colinde
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu vultur în vârf ca prototip al „copacului lumii”, vezi 126, pp. 31, 40). În colinde „vânătorești”, leul (100) sau cerbul dorm sau își au sălașul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu vultur în vârf ca prototip al „copacului lumii”, vezi 126, pp. 31, 40). În colinde „vânătorești”, leul (100) sau cerbul dorm sau își au sălașul „Sub un paltin nalt,/ Nalt și minunat” (18, p. 76). În balade, șarpele fugărit
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]