348 matches
-
oameni reduși la a șaptea parte din om, priviri sleite de o descurajare chiorâșe, copii jerpeliți și strâmbi, mame de zdrențe, ca păpușile de bâlci, bărbați ca niște mături uzate până la coadă” <endnote id="(398)"/>. Probabil că În acest text pamfletarul Arghezi a exagerat starea de sărăcie În care trăia evreimea, cu scopul de a contracara foarte populara legendă conform căreia toți evreii ar fi milionari, cu excepția celor care ar fi miliardari. Dar tabloul zugrăvit de poetul român este În bună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pasă de instalaționiști? (Eseu despre pictorul Costache Agafiței), Timpul, nr. 9, septembrie 1996, p. 21 -MOCANU, TRAIAN, Date privind biografia și activitatea plastică a pictorului Costache Agafiței (1909 - 2002), august 2002, 4p. mss. (în arhiva autorului) -RADINSCHI, CONSTANTIN, Pictorul și pamfletarul Costache Agafiței, Revista INFOARTIS, an II, nr. 7-9, septembrie 2002, p.16-17 -BICER, PETRU, Costache Agafiței (1909-2002), Iași, septembrie 2002, 2p. mss (în arhiva autorului) -OSTAP, CONSTANTIN, Costache Agafiței și Mihai Viteazul, Ziarul de Iași, nr. 50 (3329), 7 iunie
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
pasiune! Nu există cititori mai atenți decât victimele unui pamflet. Uneori au și o reacție. Poate chiar a minții... Se stabilește deci un început de dialog. Mai mult! Victimele își pun întrebări: cum să-i vină de hac blestematului de pamfletar, cum să-l stârpească de pe fața pământului? Ori măcar să-i facă un proces... Victimele cad așadar pe gânduri. Iar dacă sunt victime sus-puse și deci obișnuite mai mult să vorbească, să dea ordine decât să gândească, iată că li se
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Vadim are întotdeauna la îndemînă mii de adjective și jonglează cu ele mai ceva ca Ronaldinho cu portocala. Electoratul cu pensia mică, dezamăgit de guvernările din România și mereu temător că-i fuge Ardealul de sub picioare, i le gustă extaziat. Pamfletarul redutabil, polemistul Vadim, nu se dezminte nici de această dată, rămînînd la fel de impetuos. Nu în planul formei păcătuiește, ci în cel al fondului. Amenință cu pîra, ceea ce e nedemn de un intelectual, josnic pentru un om de onoare și periculos
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
astă seară răsare-acum și luna Și cobe, câteodată, tot cade cîte-o stea. Dar câmpul și argeaua câmpeanul ostenește Și după-o cină scurtă și somnul a sosit. Tăcere pretutindeni acuma stăpânește Și lătrătorii numai s-aud necontenit. Eliade e un pamfletar excepțional, ignorat sub această latură, nutrit în spiritul lui Voltaire și în manopera libelelor. El e vindicativ ca Dante, vulgar, animalic, salvat de trivialitate prin aripa lirică și literară. Prefața Gramaticei convertește o simplă discuție într-o mică comedie și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rămâne o construcție valabilă în sine, expresie cel mult a unei gratuite înverșunări de imagini. Este evident că în Icoane de lemn sunt zugrăvite figuri reale din clerul român contemporan cu tinerețea scriitorului, însă cititorul nu simte curiozitatea identificării, fiindcă pamfletarul încadrează pe om unui tip a cărei monografie sintetică o face, urmărind personalitatea umană în rigiditățile ei, ca pe un mecanism și uneori un sistem de aparate, aplicîndu-se același procedeu și în domeniul psihologicului, unde, subliniindu-se sistematica gândirii, se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ideologice și, ceea ce e mai greu, pentru a-și înfrîna nemulțumirile personale față de autor, în genere, sau din pricina situației ce i s-a făcut în cartea sa. ă...î D. Călinescu are un remarcabil talent de polemist, de portretist, de pamfletar - însușiri literare valabile într-o critică vie, militantă, primejdioase însă într-oistorie, oricâtă vivacitate stilistică i-ar da. Eugen LOVINESCU, G. Călinescu:"Istoria literaturii romîne", în cadrul anchetei "Pro și contra", în "Curentul literar", III, 1941, nr. 128, 13 septembrie. ă...î
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Comprehensiv, conștient de propriile mele slăbiciuni, n-am judecat „căderile” cu ochi de cenzor. Mă numesc, nu uit o clipă, Călin, nu Cato! Cititor asiduu al lui E. Lovinescu, mi am dorit realizări de aquafortist, nu de procuror și de pamfletar. Au rămas însă, ici colo, niște note de sarcasm, pe care dacă le aș fi eliminat sau atenuat, riscam să nu mai fiu autentic. în ciuda deselor mele situări à rebours, paginile fragmentarium-ului nu-s acrimonioase, încruntate, nici violent satirice. Am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe vremuri. Bolnav, nu se mai despărțea de ele.” Stric, oare, efectul frazei dacă adaug că zahărul provenea de la Fabrica „Danubiana” din Roman? *„Scrisul meu nu este trotuarul credințelor la modă și al ideilor en vogue”, afirma Léon Bloy, teribilul pamfletar, atunci cînd principiile păreau a-i fi puse în discuție sau negate. Mă agăț de vorbele sale ori de cîte ori simt că propriile-mi principii, intransigente în marginile adevărului, sînt comentate defavorabil, respinse ca inoportune, declarate „sinucigașe”. *21 mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
imobilul și interiorul, în condiții optime, până la rezolvarea definitivă a creării casei memoriale. Sper ca rațiunea și bunul-simț să triumfe în folosul unui adevărat act de cultură, în memoria celui care a fost unul din cei mai reprezentativi ziariști și pamfletari ai României. Un grup de oameni deznădăjduiți, [început de decembrie] 1985, difuzată la 22 decembrie 1985 Domnule director, După cum cred că ați mai fost informat și de alte persoane, România în momentul de față are peste 1.300 de persoane
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
minerală În față, la o convorbire amicală despre prieteni și cărți, despre România și exilul românesc, despre conflictele și ciclicele regrupări În lumea literară bucureșteană, despre intrigile În care eșuaseră, după 1989, unii dintre disidenți și despre profesionalizarea lor În pamfletari. Evitam să amintim incidente care ne priveau direct. La un moment dat, mi-a relatat totuși câte ceva din zvonistica bucureșteană. S-ar fi șușotit și chiar strigat că sugerasem Fundației Soros din New York să retragă subvenția României literare, În urma publicării
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
linie cu Doctor Jivago, printre marile romane implicate în actualitatea fundamentală a acestui veac. Asemenea romancierilor de marcă, Petru Dumitriu are geniul Epicii. PIERRE-HENRI SIMON Petru Dumitriu este un fel de vizionar uriaș, capabil să asambleze vaste romane patetice, un pamfletar, un clarvăzător, o ființă nesătulă, a cărei vocație ar fi aceea de a traversa epoca noastră cu biciul în mână, dacă nu cu un exploziv, rătăcind lucid dintr-o țară în alta spre a smulge contemporanilor săi secretul adevărului. LUCIEN
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
își începuse cariera de ziarist politic în 1881 la o gazetă apropiată de junimiști, „România liberă”, B. Delavrancea o continuase din 1885 în oficiosul liberal „Voința națională”. El are la D. ocazia de a-și perfecționa uneltele de analist și pamfletar politic: scrie practic număr de număr cel puțin un articol, începând cu acelea de fond și adăugându-le comentarii, note polemice, reportaje (Întâia aniversare a „Revistei noue”) ș.a., cel mai adesea fără să semneze, dar întrebuințând și pseudonimele Sic, Un
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la funcționari neînsemnați și femei decăzute. Observațiile sunt ale unui cunoscător avizat, deși înlănțuirea lor ia adesea turnură partizană. Scriitorul nu este însă un pamfletar. Construcțiile urmăresc logica epicului, chiar dacă aproape mereu finalul are o întindere disproporționată față de rest. Înlănțuirea scenelor, succesiunea dialogurilor, aprecierile asupra personajelor, monologurile interioare constituie reușite ale romanelor sale. Le subminează însă lipsa de perspectivă și insistența asupra unor sensuri care
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
Arghezi, indicând o bună cunoaștere a întregii opere și luând în calcul factori diverși, uneori imponderabili, care au dus la fenomenul atât de spectaculos-contradictoriu al receptării scriitorului: spiritul lui nonconformist, violent rebel, impactul negativ al biografiei asupra (lecturii) operei, activitatea pamfletarului, debutul editorial tardiv al poetului, discrepanțele dintre receptarea de către poeți și receptarea de către critici, relația cerere-ofertă, evoluția gustului/modei literare, conflictul dintre generații. Mihail Sebastian sau Ironia unui destin (1986) este, deopotrivă, o carte despre un autor, despre o operă
GRASOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287344_a_288673]
-
cu Gallia Tudor - a fost director și redactor, ori „Someșul” (Dej), la care din octombrie 1926 până în aprilie 1927 lucrează ca prim-redactor. În afară de proză, mai semnează cronici dramatice, recenzii încă stângace și alte consemnări în care zvâcnește nervul de pamfletar. Punând piciorul în capitală, cu gând s-o cucerească, îndârjitul Constantin Mătușa se metamorfozează (preluând sugestia lui I. Valerian) în Mircea Damian și accede numaidecât în coloanele diferitelor publicații: „Universul literar”, „Universul”, „Viața literară”, „Bilete de papagal”, „Vremea”, „Falanga literară
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
găgăuță”, împroșcându-i pe „dezmățați” și „profitori” cu expresii tari ce merg până la invectivă. Șarjele distrugătoare îndreptate împotriva lui Stelian Popescu le va strânge în broșura Stelian Popescu din toate punctele de vedere (1937), ce pune în relief virtuțile de pamfletar ale publicistului. Inclement se dovedește a fi și în cronicile lui dramatice. Afirmându-și cu duritate punctul de vedere despre aspecte la ordinea zilei, vorbește însă o altă limbă, aceea a compasiunii, în însemnările privind soarta necăjită a celor „desculți
DAMIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
politice care au circulat în public, manuscrise și anonime între anii 1840-1866, îngr. C. D. Aricescu, București, 1884, 13-15; Adresa recunoscătoare la plecarea prințului Știrbei din Principat (publ. M. N. Rusu), RL, 1973, 31. Repere bibliografice: M. N. Rusu, Un pamfletar necunoscut: Dimitrie Ciocârdia Matilda, RL, 1973, 31; Constantin Ștefănescu, Un militant pentru Unire prea puțin cunoscut, VST, 1974, 4; Dicț. lit. 1900, 182; Dicț. scriit. rom., I, 573-574. S.C.
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
pe prozator destul de vag și de sumar. Pentru a nu disocia în sine însuși scriitorul de gazetar (operațiune nu doar psihologic tristă, ci fizic dureroasă), Ion Vinea a mobilizat resursele sale artistice în pagina de publicistică, mai ales în înverșunările pamfletarului, rivalizând cu Arghezi. Ion Vinea a meditat la întrebarea pusă într-o anchetă dintr-un ziar străin dacă ,poate fi cineva în același timp ziarist și mare scriitor". Paul Souday, invocat de publicistul nostru, și-a gândit răspunsul ca o
Patrimoniul clasicilor de izbeliște? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11410_a_12735]
-
ultimilor zece ani. Oricine l-a văzut la televizor, în după-amiaza lui 22 decembrie 1989, anunțând fuga dictatorului nu poate uita cu ușurință curajul său extraordinar și demnitatea de care a dat dovadă în lupta cu sistemul comunist. Excelent poet, pamfletar în tabletele căruia strălucește, nu arareori, scânteia inspirației uluitoare, extraordinar causeur, Mircea Dinescu reprezintă un pericol potențial pentru orice minte întunecată. El e întruparea lui Ariel într-o lume dominată de murdăria și vulgaritatea lui Caliban. Partidul România Mare nu
Linșați-l pe Dinescu! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16605_a_17930]
-
Baudoin, mai energic și mai impulsiv ar fi mers pe alte poteci, ar fi căutat alte soluții în limpezirea lucrurilor, aplanarea conflictelor și poate îndreptarea năravurilor cu adânci rădăcini istorice. S-au făcut mai multe scenarii de către politologi, și de către pamfletari, mai ales, fie cu Baudoin la cârmă, fie cu Prințul Philippe, succesorul regelui în vârstă acum de 85 de ani, cred. Personal nu pot decât să admir răbdarea și chibzuința Suveranului Belgiei, așa cum admir și salut fără rezerve demersul tineretului
BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349698_a_351027]
-
Gheorghe Grigurcu Cunoscut, azi, mai cu seamă în calitate de "disident", unul dintre cei mai marcanți ai Europei de Est, si, firește, în cea strict complementară, de polemist și pamfletar de temut, Dorin Tudoran este, infrastructural, un poet. Nu doar pentru că și-a început activitatea publicînd volume de versuri (începînd cu 1973), ci și pentru că înseși rădăcinile discursului d-sale protestatar se află în solul vulcanic al unui anume temperament
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
Divina Comedie, o altă Gerusalemme liberata, un alt Paradis pierdut. G. Oprescu vede în fiece scriere a Titanului (chiar și în broșura ocazională) un scop nobil: "crearea unei limbi capabile să exprime orice idee". Dacă adăugăm acestor calități talentul de pamfletar, vocația de tipograf și editor (a fost printre primii posesori ai unei tipografii cu "monopolul pe 20 de ani") sau de întemeietor de reviste: Curierul românesc în 1829 și Curierul de ambe sexe (1837) - "tot ce dă repaos minții și
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15577_a_16902]
-
sau emfatic, dar și ludic sau bîntuit de jocurile unei fantezii pornografice, nu doar bijutier al versului, dar și sublim neglijent, în stare de enorme și comice bîlbe, autor de chinezerii delicate și de umbre pe pînza vremii, dar și pamfletar trivial, posesor al tuturor tehnicilor și schimbîndu-le după plac, în stare de realismul cel mai viguros și de livrescul cel mai pur, stilizînd arghezian oribilul, sfărîmînd bacovian organele poziei, mitizînd ca Blaga și evocînd nostalgic ca Pillat, continuîndu-i pe tot
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
este insolența satirică (revista a fost, cu toate acestea, incriminată ca fiind abuzivă și vulgară). Principala trăsătură a celor care semneză articole în "Academia Cațavencu" este aceea de "tricksteri", de păcălici ludici și histrioni. Asumîndu-și acest statut, ei sînt niște pamfletari cu vocație și, mai ales, niște mucaliți cu simț teatral, care fac din pamflet un adevărat spectacol. Din numele care au consacrat fenomenul „Cațavencu”: Ovidiu Nacu, Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick Andre
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]