1,482 matches
-
obiect real exterior, de tipul halucinațiilor. d) Aprecierea unor tulburări în sfera gândirii bolnavilor se va referi la următoarele aspecte: - asociații ideative: lente, incoerente, fugă de idei, asociații prin asonanță, monoideism etc.; - imaginile mintale: șterse, confuze, imprecise sau bogate, derulare panoramică, impresii de stranietate etc.; - idei delirante: sistematizate tematic (de grandoare, de persecuție, ipohondriace, mistice, erotice, de transformare corporală etc.) sau nesistematizate tematic, difuze, incoerente, cu tonalitate tristă (delir melancolic) sau cu tonalitate exaltat-pasională, euforică (delir de expansiune), idei delirante, simple
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Eugen Simion, Un roman: Al. Piru, „Cearta”, RL, 1970, 15; Gheorghe Grigurcu, „Cearta”, F, 1970, 4; Constantin Cubleșan, „Cearta”, ST, 1970, 4; Cesereanu, Ipostaze, 129-135; Râpeanu, Interferențe, 236-242; Vlad, Analiză - sinteză, 63-69; Ardeleanu, „A urî”, 162-167; Călinescu, Literatura, 16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric literar, ST, 1973, 8; Cristian Livescu, Legile lecturii critice, ATN, 1973, 12; Bucur, Istoriografia, 569-571; Grigurcu, Idei, 85-90; Raicu, Structuri, 214-216; Dimisianu, Valori, 127-135; Martin, Metonimii, 355-362; Ungureanu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
București, 1961, 218-235; Mihai Novicov, Chipul luptătorului comunist în proza contemporană, București, 1961, 37-49; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Damian, Direcții, 284-288, 310-313; Ardeleanu, Însemnări, 135-159; Dimisianu, Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
lui Camil Petrescu, București, 1971; George, Semne, 93-193; Martin, Poeți, II, 25-32; Oprea, 5 prozatori, 155-199; Eugen Simion, E. Lovinescu, scepticul mântuit, București, 1971, 102, 433-437, passim; Stănescu, Cronici, 19-23; Liviu Călin, Portrete și opinii literare, București, 1972, 142-157; Ciobanu, Panoramic, 413-426; Crohmălniceanu, Literatura, I (1972), 437-478; Doinaș, Poezie, 84-86; Muthu, Orientări, 68-71; Vasile Netea, Interviuri literare, București, 1972, 231-252; Paleologu, Bunul simț, 81-84, 162-165; Protopopescu, Volumul, 31-48; Aurel Petrescu, Opera lui Camil Petrescu, București, 1972; Marian Popa, Camil Petrescu, București
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
capitala, dar până atunci, de la Ciocoii vechi și noi al lui N. Filimon la Orașul bucuriei al lui V. Demetrius, fusese avută în vedere îndeosebi periferia bucureșteană și, în orice caz, lumea de altădată a metropolei. M. vine cu un panoramic al existenței bucureștene contemporane lui. Romanul - specifica o amplă notă inserată în cotidianul „România”- „e cea dintâi zugrăvire în stil larg a vieții românești de după războiul Unirii”, în al cărei cuprins „se desfășoară îndeosebi toate aspectele vieții bucureștene care sintetizează
MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Micu-Manolescu, Literatura, 98-103; Munteanu, Atitudini, 247-251; Căprariu, Jurnal, 98-104; Regman, Cărți, 168-176; Ion Oarcăsu, Prezențe poetice, București, 1968, 50-57; Piru, Panorama, 104-109; Balotă, Labirint, 355-359; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 325-335; Munteanu, Opera, 174-181; Caraion, Duelul, 108-114; Ciobanu, Panoramic, 9-13; Ilie Purcaru, Poezie și politică, București, 1972, 13-42; Balotă, Umanități, 401-405; Călinescu, Fragmentarium, 78-84; Raicu, Structuri, 162-168; Constantin, A doua carte, 75-99; Miron Radu Paraschivescu, MS, 1974, 3 (semnează Geo Bogza, George Macovescu, Dorina Rădulescu, Ștefan Roll și Ștefan
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
literaturii grecești. Epoca preclasică (sec. IX-VI î.e.n.) (1962), ce tratează poezia epică a lui Homer și cea didactică a lui Hesiod, precum și lirica din secolele VII-VI, precedă Istoria literaturii eline (1972), scrisă în colaborare cu Maria Marinescu-Himu, lucrare panoramică și didactică de referință prin documentația vizând literatura greacă antică în toate perioadele sale de manifestare (arhaică, clasică, elenistică, romană) până la edictul lui Iustinian din 529 d.Hr., când încetează școala ateniană de filosofie. În fiecare perioadă sunt analizate genurile
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]
-
Pitești, 1998; Studii transilvane. Coduri etice și estetice la scriitorii transilvăneni, București, 1998. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Realitate și romanesc”, CRC, 1969, 47; G. Gheorghiță, „Realitate și romanesc”, R, 1969, 12; Tudor Cătineanu, „Realitate și romanesc”, ST, 1971, 5; Ciobanu, Panoramic, 317-319; Stănescu, Poeți și critici, 207-209; Piru, Varia, I, 508-510; Tomuș, Răsfrângeri, 168-174; Dimisianu, Valori, 179-182; Nicolae Manolescu, Pretexte critice, RL, 1974, 9; Cristea, Domeniul, 406-410; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 138-143; Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, De vorbă cu
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
Oprea, Mișcarea, 171-179; Regman, Cărți, 63-68; Martin, Generație, 126-134; Mincu, Critice, I, 115-118; Balotă, Labirint, 397-400; Dimisianu, Prozatori, 73-77; Regman, Cronicari, 180-192; Râpeanu, Interferențe, 192-196; Stănescu, Cronici, 145-155; Ardeleanu, „A urî”, 51-60; Barbu, Sine ira, 162-165; Popa, Modele, 65-67; Ciobanu, Panoramic, 236-240; Munteanu, Opera, 210-218; Raicu, Structuri, 283-285; Constantin, Prozatori-critici, 52-61; Tudor, Pretexte, 155-164; Săndulescu, Citind, 218-230; Martin, Metonimii, 339-342; Iorgulescu, Rondul, 179-187; Dimisianu, Valori, 72-76; Balotă, Universul, 144-164; Dumitru Micu, Periplu, București, 1976, 257-264; Ștefănescu, Preludiu, 174-181; Dimisianu, Nouă prozatori
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Plath, Ariel și alte poeme, pref. trad., București, 1980; Lirică universală, pref. trad., București, 1975. Repere bibliografice: Felea, Dialoguri, 175-180; Regman, Cărți, 35-40; Piru, Panorama, 50-60, 163-165; Sorianu, Glose, 157-160; Sorianu, Contrapunct, 65-68; Bugariu, Incursiuni, 75-83; Caraion, Duelul, 104-107; Ciobanu, Panoramic, 88-91; Poantă, Modalități, 190-194; Cândroveanu, Alfabet, 153-161; Cristea, Un an, 78-84; Felea, Secțiuni, 140-149; Petroveanu, Traiectorii, 217-220; Tomuș, Istorie, 184-193; Negoițescu, Engrame, 81-82; Zalis, Tensiuni, 265-270; Iorgulescu, Al doilea rond, 255-258; Laurențiu, Eseuri, 164-174; Baltag, Polemos, 200-205; Dorcescu, Embleme, 134-138
NICOLESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288449_a_289778]
-
postfața trad., București, 1982. Repere bibliografice: Adrian Marino, „Ion Ghica”, CNT, 1965, 32; Eugen Simion, „Al. I. Odobescu”, GL, 1966, 47; Perpessicius, Alte mențiuni, III, 185-195; Ov. S. Crohmălniceanu, „D. Bolintineanu”, RL, 1969, 32; Piru, Varia, I, 35-38, 105-107; Ciobanu, Panoramic, 275-279; Mihai Drăgan, „Clasicism și romantism”, CRC, 1973, 48; D. Micu, „Clasicism și romantism”, CNT, 1974, 2; Eugen Simion, Critica universitară, R, 1975, 1; Dan Simonescu, „O carte și șapte personaje”, RL, 1977, 9; Marin Mincu, Colaborare și sincronizare, LCF
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
În anii ’80 criticii debutau de regulă cu volume despre clasici ori cu eseuri de istorie sau teorie literară, în vreme ce beletristica optzecistă emergentă era descoperită, comentată, recomandată și validată de critici consacrați, precum Nicolae Manolescu, Eugen Simion ș.a. Prima exegeză panoramică nu numai a o., ci a întregii literaturi a tinerilor din deceniul al nouălea aparține totuși unui critic optzecist, Radu G. Țeposu, în Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă (1993). Trebuie însă subliniat faptul că poeții și prozatorii
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
ceea ce secole la rând adepții unei ontologii atomiste sau cosmologii mecaniciste au vrut să nege: principiul inseparabilității în experiența holistică a lumii. Fără să ignore riscul pierderii în detaliu, nici amatorii, nici profesioniștii istoriei n-au abandonat ideea unei viziuni panoramice asupra umanității. Pentru a înțelege cum am ajuns aici, breasla istoricilor discută pasionat structura enciclopediilor despre „istoria istoriei lumii”. Cu multe secole înainte ca savanții vechii Europe să fi cunoscut vertijul în fața alterității ori ca niște țărani din strunga Carpaților
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Gadamer: „Speranța mea este frica”. În fața mondializării violenței, liturghia memoriei devine o sarcină plină de riscuri, răspunzând mai ales amneziei contemporane, pentru care posteritatea a devenit o banală, dar ilogică posterioritate. Dacă multiplele rețele mediatice ne oferă astăzi o imagine panoramică despre drama văzută și nevăzută a populației de pe glob, fascinația morbidă pentru teatrul violenței coabitează straniu cu cinica indiferență față de soarta victimelor și replierea egoistă în cele mai fugare plăceri. Pentru că generația care a urmat febrei Beatles nu mai crede
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
referă, în general, la lumea înconjurătoare: „Da, e un loc frumos pentru bătrâni și părinții lor!”. Într-o scrisoare din 18 martie 1949, adresată jurnalistului canadian Alex Barris, descrie mirificul loc pe același ton cinic-detașat: Living-roomul nostru are o fereastră panoramică ce dă, la miazăzi, dincolo de golf, spre Point Loma, partea cea mai apuseană a lui San Diego. Noaptea, lunga coastă luminată se întinde până aproape în poalele noastre. Un scenarist de la radio a venit odată în vizită, s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de nume, o sursă substanțială și un instrument de lucru, pe baza cărora cunoașterea pașoptismului românesc se nuanțează și îmbogățește. Prevalentă, în activitatea lui B., se vădește orientarea căre lucrările de erudiție istorico-literară. Numele lui rămâne legat de „un prim panoramic al istoriei literare românești”, realizat în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Excurs istoric și bibliografie a fenomenului de cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor și de determinare a valorilor în câmpul disciplinei, cartea
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
Piru, Nicolae Breban, R, 1970, 9; Cristea, Interpretări, 88-93; Dimisianu, Prozatori, 60-69; Damian, Intrarea, 47-64; Negoițescu, Însemnări, 235-258; Adrian Isac, Reabilitarea unor personaje, ECH, 1971, 4; Ardeleanu, „A urî”, 119-124; Negoițescu, Lampa, 150-159; Stănescu, Cronici, 83-98; Vlad, Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
mai aveau geamuri. O scară de fier în spirală, care ducea la grădina suspendată de la etajul întâi, fusese smulsă de o explozie și se legăna acum ca un arc uriaș atârnând în gol. Ultimul etaj era ocupat de un restaurant panoramic care, pe vreme de pace, se rotea lent, permițând turiștilor să contemple marea, forfota multicoloră din piață, siluetele cenușii ale munților. Acum, sala rămânea nemișcată și, în lipsa aerului condiționat, te simțeai aici ca într-o cușcă de sticlă. Șirul dublu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
În general eroii romanelor lui B. se caută pe sine prin observația atentă, pătrunzătoare, asupra ambianței, a timpului prezent ori istoric, ce apasă asupra lor. Schițele și povestirile din Vizitele necunoscutei (1983) sunt, stilistic vorbind, mai moderne, pentru ca în romanul panoramic Despre societatea vitelor eroine (1996) să exceleze într-un discurs satiric, demascator al sistemului social și politic din perioada dictaturii comuniste. Este mai degrabă un pamflet, scris cu nerv și vigoare, cu forță analitică, în care autorul preferă aglomerarea factologică
BOLOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285809_a_287138]
-
de întrebări), Cluj-Napoca, 2001. Traduceri: Michel de Ghelderode, Povestiri crepusculare, București, 1973. Repere bibliografice: Călinescu, Aspecte, 319-323; Regman, Cărți, 30-34; Martin, Poeți, I, 232-238; Constantin, Despre poeți, 137-141; Felea, Poezie, 31-36; Stănescu, Poeți și critici, 40-43; Sasu, Progresii, 146-150; Ciobanu, Panoramic, 60-72; Grigurcu, Teritoriu, 184-188; Pop, Poezia, 245-262; Poantă, Modalități, 194-197; Petrescu, Scriitori, 154-159; Tomuș, Răsfrângeri, 244-249; Ciobanu, Critică, 35-46, 117-124; Felea, Secțiuni, 194-199; Dimisianu, Valori, 90-92; Cândroveanu, Alfabet, 42-52; Petroveanu, Traiectorii, 324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
Băcanu); Ycichi Nakagawa, Regina nopții în rai, București, 1992; Poeți greci contemporani, București, 2003. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 156-162; Simion, Orientări, 131-135; Râpeanu, Noi, 221-224; Martin, Poeți, I, 161-168, II, 130-140; Felea, Poezie, 37-42; Stănescu, Poeți și critici, 62-64; Ciobanu, Panoramic, 145-150; Călinescu, Literatura, 135-142; Constantin, A doua carte, 104-113; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 219-222; Andriescu, Disocieri, 134-142; Felea, Secțiuni, 164-172; Bălan, Artă, 173-181; Piru, Poezia, II, 25-35; Barbu, O ist., 100-104; Titel, Pasiunea, 62-64; Martin, Acolade, 156-172
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
Odysseas Elytis, Iar ca sentiment un cristal, îngr. și pref. Iordan Chimet, Cluj-Napoca, 1980 (în colaborare). Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 163-169; Felea, Reflexii, 57-66, 138-147; Mincu, Critice, I, 106-108; Regman, Cronicari, 19-28; Felea, Poezie, 20-26, 167-177; Grigurcu, Teritoriu, 123-137; Ciobanu, Panoramic, 14-23, 127-131; Poantă, Modalități, 42-50; Petroveanu, Traiectorii, 193-207; Iorgulescu, Rondul, 44-55; Felea, Secțiuni, 16-23, 402-405; Piru, Poezia, I, 360-370; Ciobanu, Incursiuni, 67-78; Ungureanu, La umbra cărților, 160-163; Laurențiu, Eseuri, 24-29; Felea, Aspecte, I, 106-108, II, 5-7, 15-19; Martin, Identificări, 208-211
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
Pablo Neruda, Gloria și moartea lui Joaquin Murieta, București, 1972 (în colaborare cu Rosalia Bianu). Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 78-84, II, 84-89; Piru, Panorama, 196; Sorianu, Glose, 117-120; Drăgan, Aproximații, 196-200; Perpessicius, Lecturi, 27-31, 294-298; Călinescu, Literatura, 183-185; Ciobanu, Panoramic, 44-51; Ciobanu, Incursiuni, 93-97; Piru, Poezia, I, 324-329; Laurențiu, Eseuri, 49-55; Cândroveanu, Poeți, 38-43; Lit. rom. cont., I, 222-227; Cândroveanu, Printre poeți, 34-39; Alexandru Balaci, Cuvânt despre Ion Bănuță, LCF, 1987, 2; Dicț. scriit. rom., I, 240-241; Iordan Datcu, Sub
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
care vine din Buzău, București, 2001. Traduceri: Gloria Alcorta, Hotelul lumii și alte imposturi, București, 1970; Charles Ferdinand Ramuz, Aimé Pache, pictor din Vaud, pref. H. Zalis, București, 1972 (în colaborare cu Matei Călinescu). Repere bibliografice: Stănescu, Cronici, 76-82; Ciobanu, Panoramic, 241-244; Constantin, Prozatori-critici, 88-92; Iorgulescu, Rondul, 128-131; Ungheanu, Arhipelag, 147-150; Oprea, Incidențe, 96-102; Titel, Pasiunea, 130-132; Raicu, Critica, 148-152; Ungureanu, Proză, 221-223; Raicu, Practica scrisului, 268-271; Cubleșan, Teatrul, 165-176; Cristea, Faptul, 235-240; Cocora, Privitor, III, 143-144; Diaconescu, Dramaturgi, 61-67; Faifer
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]