857 matches
-
vedea un disc albastru Întunecat tăiat În două de umbra unui nor - cerul. De ce-au lăsat o gaură-n mijloc? Întrebă Kevin. Antonio nu știu să-i răspundă, era un ghid prost. De altfel, nu mai intrase niciodată În Panteon. Duminica, Emma Îi ducea pe copii să vadă catacombele, bisericile și Forul Roman. El nu-i Însoțea niciodată. Nu avea timp și lucrurile vechi Îl Întristau. Nu știu, Kevin, admise el. Nu toate lucrurile au o explicație. Dar gaura aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
aproximativ un kilogram. Epah, veche unitate de măsură a cerealelor, însemna aproximativ o baniță. (n. tr.) În trad. Galaction: “Ben-Oni, adică fiul durerii mele, iar tatăl lui l-a numit Veniamin”. Facerea, 35.(18) (n. tr.) Ra, principalul zeu din panteonul egiptean, zeu al soarelui. Numele său, cu varianta Re, apare în componența unor nume din carte, Re-nefer, Re-mose Sistra, sistrum, instrument de percuție din Egiptul antic, format dintr-o ramă de metal și mai multe corzi, care scotea sunete atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
d-lui Ciortea se otrăvește pe zi ce trece, pufnește de obicei în râs. Măi omule, când ai să te astâmperi odată? Cine te crezi, Dalai Lama? Alteori în locul lui D.L. folosește alte nume, de îngeri, sfinți sau zei din panteonul greco-roman: ─ Ce, te crezi Sfântul Ioan Gură de Aur? Apollo? M-am săturat de aerele tale, de... de... prefăcătoria asta, ce ești tu, stăpânul Olimpului? Mereu te uiți de sus la toată lumea, mereu judeci, parcă tu ai fi Galaad cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
în grupuri de cîte zece, cincisprezece în fața mai multor instituții importante (ambasade, academii, sedii ale organizației națiunilor Unite, etc.) de la Paris, Londra, Bruxelles, madrid și roma. în capitala Franței un grup extrem de turbulent se agită timp de zece zile în fața Panteonului înainte de a fi dispersat de poliție. În românia explodară dezbaterile publice-maraton pe această temă, unele spontane, în diverse locuri publice (de exemplu în Piața amzei, la București), dar altele organizate de ministerul Culturii și găzduite în diverse spații : teatre, ateneul
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
mari, "ses hommes grands", cum spun africanii (oameni mai sus decît ceilalți). Aceștia i-au dat o materie, aducînd împreună indivizi și grupuri, și o formă, impregnîndu-l cu caracterul lor și destinul lor pentru vreme îndelungată. Nu există popor fără Panteon și nici unul nu este lăsat gol. Chiar cînd analele mondiale trec sub tăcere numele acestor personaje, ele își află loc și sînt venerate în cronica locală. Memoria le este perpetuată de asociații, biografiile le sînt scrise de erudiți. Amintirea lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a-și imagina un mediu prestigios în care să trăiască și să muncească. Îi încurajează să se considere cu anticipație ca fii ai acelor tați spirituali, respingîndu-i pe tații trupești care nu rezistă comparației. Fiecare zidește astfel de timpuriu un Panteon mental în care speră că va ocupa într-o zi un loc ales. Acest lucru poate fi observat în mod direct la artiștii care-și construiesc propriul muzeu încă din timpul vieții Picasso, Vasarély, Chagall de exemplu precum și la șefii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asupra popoarelor au știut să se slujească de picturi și de statui, pentru a le trezi mai puternic sentimentele dorite de ei, fie în religie, fie în politică". Din momentul în care au pășit pe această cale, conducătorii construiesc un Panteon viu în care depun semnele autorității lor. Acolo, ei ocupă locul central. Se transformă în idoli, pentru a atrage privirea mulțimii, regizîndu-și persoana și funcția pentru a le subjuga mai bine. "Faceți-vă un chip, chipul meu, și aveți încredere
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Metamorfoza este realizată de toți fiii care au uneltit împotriva-i. Ei își înconjură tatăl cu un sentiment de pietate și-l cinstesc de parcă s-ar afla printre ei. Înainte ca acesta să fie nemuritor, ei îl așază deja în Panteonul mental al mulțimilor, în rîndul făuritorilor de popoare, al creatorilor de credințe, obiect al unui cult cu care nu avea nimic de-a face cît timp trăia. "Tatăl arhaic al hoardei, declară Freud, nu era încă nemuritor, cum a devenit
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ființa mea nu mai putea fi salvată în felul acesta. Trăiam, de fapt, în plină apostazie culturală și nu mai puteam jertfi nici o părticică din mine pe altarele vechilor zei. Adevărul era că lumea în care trăiam "după revoluție" evacuase panteonul clasic și pusese în locul lui dezmățul unui elenism obosit. Preoții vulgari ai ziaristicii și televiziunii ocupaseră piața publică și din vechile temple ale culturii zeii fugiseră. Nu mai știam prea bine cine ne sânt credincioșii. S-ar fi cuvenit, în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr‐o „istorie” într‐o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce‐ au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârlad ului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel puțin de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al moldovenismului, primitiv și pro-rusesc la origine, promovat în Basarabia. Dacă acest tragic, în esența sa, declic identitar se pare că are la bază o problemă personală a scriitorului Ion Druță - cea a locului pe care îl va ocupa în panteonul spiritual al Basarabiei, pândit de un val de revizuiri fundamentale în condițiile „libertății de expresie și a integrării culturale românești” -, postura sa de etern consilier apostolic (în pofida unor schimbări a numelor la vârf) pe lângă conducerea de stat a Basarabiei în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
din jurnalul său cubanez. O vizită în Cuba lui Castro pe timpurile burghezo-partinice ale lui Leonid Ilici Brejnev, i-a prilejuit câteva pagini de reflecții deloc comsomoliste, pe care le va publica acum nu ca pe niște pagini de disidență (panteonul „disidenței” basarabene este ocupat demult de cei care au înțeles cât de profitabil e să te afli acum acolo, căci pe timpul sovietelor, în Basarabia, nu găseai nici un scriitor pasionat de „samizdate” și „manifeste Helsinki”), ci drept niște gânduri libere despre
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Marcel Gauchet, Jacques Le Goff, Emmanuel Le Roy Ladurie, Mona și Jacques Ozouf, Antoine Prost ș.a.m.d. Cercetările lor evidențiază filonul originar al studiilor de memorie istorică, axat pe analiza ceremoniilor de comemorare, autorii investigând cu acribie calendarul și panteonul republican, monumentele publice, centenarele unor personaje de marcă, precum Voltaire și Rousseau. Treptat, volumele patronate de Nora au conturat o viziune tot mai cuprinzătoare asupra memoriilor colective, pornind de la acele "locuri" (suporturi) care le definesc și le prezervă. Cronicile medievale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
epoca. În ciuda aparentei discrepanțe dintre ele, subiectele propuse au în comun faptul că, după 1989, au fost relansate ca simboluri identitare. Ne referim, deopotrivă, la repere aparent imuabile ale reprezentărilor istorice naționale, precum domnitorul Ștefan cel Mare (figură definitorie a panteonului școlar) ori la evenimentul istoric de la 1 decembrie 1918 (ziua unirii Transilvaniei cu statul român); sau, dimpotrivă, extrem de expuse ideologizării, cum a fost perioada comunistă. Reașezarea lor în paginile cărților școlare are propria sa istorie, marcată de continuități, clivaje, acumulări
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
domnitorului [...] în scopuri electorale". Câțiva artiști au răspuns invitației unei galerii de artă, realizând un grupaj evocator complet străin de tradiționala iconografie a domnitorului. Dacă expoziția a urmărit, într-adevăr, să șocheze și să amenințe, fie și pentru scurt timp, panteonul eroilor naționali, se poate spune că și-a atins scopul. Reacțiile au fost atât de puternice încât s-au făcut și plângeri la poliție pentru "atac la adresa valorilor naționale"12. S-a redeschis, din nou, problema "mitizării" și "demitizării" istoriei
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
atare pentru fiecare nouă generație, cu sau fără sprijinul direct al autorităților. Neparticipând la astfel de polemici, animatorii cei mai dedicați ai memoriei istorice profesorii au rămas discret, dar ferm, loiali misiunii lor. Reacțiile educatorilor la tentativele de rediscutare a panteonului național au fost mai puțin vizibile marelui public. Ele atestă totuși voința lor de a face dreptate eroilor necesari istoriei noastre. Nu toți profesorii pot fi egal implicați, căci emulația este, în sine, un deziderat, nu o regulă generală. O
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un singur capitol (din cele 12), în cazul clasei a XII-a. Odată cu aceste diminuări s-a operat și o reducere a expunerii politico-militare în favoarea temelor de civilizație, cultură și istorie cotidiană. S-au estompat unele evenimente și personaje din panteonul național-comunist, s-au recuperat elemente din istoriografia interbelică etc. Paradigma explicită a "luptei de clasă" s-a pierdut foarte curând după 1989, dar modelul eroizant 30 a traversat cu succes întreaga tranziție postcomunistă. Cel Mare pentru cei mici Prima întâlnire
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
naivă ("spune cum îți manifești dragostea față de Moldova")73. Al patrulea manual din această generație a fost și mai grijuliu în conservarea cutumei școlare, în varianta sa cea mai extinsă. Ca în vremurile de altă dată, cu programe explicit dedicate panteonului național, întâlnim aici nu o lecție, ci un grupaj tematic intitulat "Moldova în timpul lui Ștefan cel Mare"74. Elevului i se cerea să repovestească legenda "Ștefan cel Mare și Vrâncioaia", Vlad Țepeș reapărea ca "văr" al domnitorului, iar autorii nu
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
studiului școlar suplimentar care nu a lipsit nici până atunci, dar nu era legiferată a fost, însă, un fals câștig. Transformarea parțială a domnitorului din certitudine în probabilitate, din obligație în hobby, însemna, oricum, o situare mai puțin avantajoasă în panteonul școlar. Pentru Ștefan cel Mare, "integrarea" europeană a însemnat reducerea prezenței sale în toate tipurile de manuale, unde nu mai găsim oferte didactice distincte, ci posibile detalieri ale aceleiași povestiri. S-au atenuat vizibil și diferențele de abordare de la un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conducătorului drept, justițiar, dar nu lipsit de generozitate, atent la nevoile și talentele oamenilor de rând175. La un moment dat, i se atribuia chiar și calitatea de precursor al unificării românești, atenuând exclusivitatea de care se bucura Mihai Viteazul în panteonul școlar 176. Meritele culturale ale domniei sale au fost o altă cauză a unei posterități de invidiat. Ele nu s-au pierdut ci, dimpotrivă, au câștigat o pondere tot mai mare. Ctitoriilor sale au fost resemnificate turistic, religios și identitar, iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin simpla aglomerare de grupuri. Există personaje intermediare cu o gestică proprie, imaginate cu un real devotament pentru detaliul individualizant. Figurile se disting prin complexitatea costumelor, cum este cazul împăratului Justinian și al curtenilor săi. Lipsesc unii eroi consacrați ai panteonului școlar (Decebal și Traian), dar apar personaje importante pentru intriga propusă de autor: Ștefan cel Sfânt al Ungariei, Ioniță Caloian, voievodul Vladislav Vlaicu și doamna sa. Chipurile sunt totuși definite generic, atunci când se dorește ilustrarea raselor și a popoarelor. De
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
IV-a, a VII-a (ulterior, a VIII-a) și a XI-a (apoi a XII-a). Primele manuale ale regimului insistau asupra faptului că sunt "unice" și că răspund comenzilor de stat298. Sub acest patronaj, întreaga politica comemorativă a panteonului școlar a fost complet transfomată. În paginile noilor cărți de școală au rămas doar câțiva dintre domnitorii de altă dată, alăturați conducătorilor unor mișcări de revoltă socială precum Horea, Cloșca și Crișan, Gh. Doja, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu. Au apărut
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Război Mondial, ostașii români i-au învins pe dușmani și au trecut "granița care despărțise pe nedrept pe românii din Transilvania de frații lor din vechea Românie"319. Operațiunile militare erau din nou redate cu scrupulozitate; reapăreau personaje tradiționale ale panteonului școlar interbelic precum generalul Eremia Grigorescu -, iar "Ecaterina Teodoroiu, fiică de țăran sărac din Oltenia"320, uitată pentru un timp, începea o lungă carieră de glorie postbelică. Conform manualului, războiul s-a încheiat cu schimbări în întreaga lume, între care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
dar într-o altă secvență narativă, net separată de unire 326, sugerând despărțirea registrului național de cel social și partinic. Pildele care încheiau manualul " Ce ne învață istoria patriei" făceau, în sfârșit, dreptate adulților care învățaseră altă istorie, confirmând vechiul panteon național, dominat de Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Ion-vodă, Mihai Viteazul; ce-i drept, cu prețul menținerii actorilor necesari luptei de clasă, inclusiv a celor "11.000 de țărani care au fost uciși în 1907". Comuniștii intrau într-un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
îmbunătățiri ulterioare, înțeles ca atare și de apologeții creștini prin adevărata religie. Respectul pentru creștinism, care transpare dintr-o asemenea aserțiune, nu-l împiedică în definirea realității Dumnezeului biblic generic ca numen sau divinitas, asimilându-l astfel cunoscutelor divinități ale panteonului. Chiar dacă în opera sa se vorbește despre o mare divinitate, aceasta nu trebuie înțeleasă în sensul unei reprezentări monoteiste a lui Dumnezeu; aici se regăsește trăsătura henoteistă prezentă în religiozitatea contemporană necreștină. În ciuda respectului său față de creștinism, pentru el adevărații
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]