952 matches
-
Academiei Române), Christodul Suliotis ori Christu Negoescu s-au remarcat și că autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști. Titulari ai unui doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles sunt și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu. Nu în ultimul rând, îi amintim pe cei care, chiar dacă au avut și cariere publice însemnate, s-au dedicat cu pasiune profesiei pe care și-au ales-o: avocatul de renume Mihail Dimitrie Cornea, istoricul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind autori de literatură, de eseuri filosofice sau juridice, colecționări de artă, publiciști (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu care ajungea și membru al Academiei Române). Și cunoscuții jurnaliști Constantin Mille ori Gheorghe Panu, respectiv diplomatul Dimitrie C. Ollănescu erau titulari ai unui doctorat (în drept) la Universitatea Liberă din Bruxelles. Alții au ales, în locul unei cariere publice, să urmeze profesia pentru care se pregătiseră: fără a relua toate numele, îi reamintim pe cunoscutul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
dans d'autres domaines, en tânt qu'écrivains, auteurs d'essais philosophiques ou juridiques, des collectionneurs d'art, des journalistes (Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu qui seră aussi membre de l'Académie Roumaine). Leș célèbres journalistes Constantin Mille ou Gheorghe Panu, respectivement le diplomate Dimitrie C. Ollănescu possédaient eux aussi un doctorat en droit à l'Université Libre de Bruxelles. D'autres ont choisi, à la place d'une carrière publique, d'exercer la profession pour laquelle ils s'étaient préparés
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
O Octors / 159 Olin, X. / 28 Ollănescu, Dimitrie C. / 56, 59, 95, 112, 189, 211 Oncu, Nicolae / 69, 70 Oreanu, Romulus / 69 Orleanu, Gheorghe / 61 P Pacu, Moise Nicolae / 63, 64 Palade, Constantin / 62 Panaitescu, Ioan / 62 Panaitescu, Titus / 127 Panu, Gheorghe / 57, 58, 95, 189, 211 Pariano (Pârâianu) Cuca, Eugen / 60, 64, 66, 69-71, 95, 189, 210 Paricescu, Alexandru / 84 Pârâianu (Părăianu), Petre / 61, 64, 73, 74 Pârvan, Vasile / 34 Pârvulescu, Dimitrie / 63 Pella, Vespasian / 44, 48, 52 Pellianu, Jean
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
devenea ginerele lui C.A. Rosetti. Constantin Mille este autorul, printre altele, al unui volum de versuri (1883), al unuia de nuvele (Feciorul popii, 1887), al românului O viață (1914), ca și al unor însemnări zilnice (Letopiseți, 1905-1908) etc. Gheorhe Panu a fost colaborator al "Convorbirilor Literare", fiind director al jurnalului "Lupta" (1884-1895); a publicat și câteva lucrări de istorie, precum Studii asupra atârnării și neatârnării politice a românilor (1872-1873) sau Cercetări asupra stărei țărânilor în vremurile trecute (1910). 6 Vezi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui) au căpătat de numirea de ospicii de "corecție". Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm doar dintr-un raport al vornicului Anastasie Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Panu către Grigore Ghica, Domnul Moldovei, că viața acestor nenorociți era îngrozitoare. Ziua erau mânați la cerșit, iar noaptea dormeau "la butuc". Un început de reformă, schițat sub domnia lui Grigore Ghica (1849-1856), a fost proiectul efectuat de vornicul Anastasie Panu și de specialistul penalist, angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
social; o dată vânat, cerbul este împărțit la toate fetele, numai la fata cea sortită vânătorului nu ajunge, ea primind un alt dar, cel al cununii de mireasă. Astfel, colinda cerbului devine o prevestire și o drămuire a sorții: Hei, tu, pane, voinice, Nu-ți chinui calul corb, / Calul corb de sub tine! / Nu sunt cerb pentru vânat, / Nu sunt cerb crescut de-o zi, / Nu sunt cerb crescut de-un an, / Ci sunt cerb crescut de trei ani, / Trei ani lăptișor am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
traseul studenției sale rapide, Iorga pornește la drum cu convingerea că va deveni vizibil doar dacă va lua distanță față de acțiunea critică a lui Maiorescu, devenită fapt istoric. Astfel, în chiar primul articol apărut în jurnalul "Lupta" ăal junimistului Gheorghe Panu), el se apleacă asupra piesei Năpasta de I. L. Caragiale, văzută ca "un studiu psihologic superior", "printre cele mai bune dintre operele noastre dramatice... și ar avea greutatea sa chiar aiurea, unde s-a scris și s-a gândit mai mult
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
că, uneori, dimensiunea cristică devine repetitivă? De ce glosa Sfântul Augustin cu insistență pe marginea "Christosului din noi"? Nu sunt doar întrebări retorice! În chip fericit, viața lui Eminescu ne-a fost relatată în amănunt atât de către contemporani (Ioan Slavici, G. Panu, Iacob Negruzzi, I. L. Caragiale) cât și de alți biografi de excepție (G. Călinescu, Cezar Petrescu, Augustin Z. N. Pop ș. a.). Există anumite evenimente din existența sa, aparent insignifiante, care dețin latente irizări cristice. Discuția dintre Maiorescu și Iacob Negruzzi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Le ricordanze). 317 Aspro è l'esilio, / e la ricerca che chiudevo în te / d'armonia oggi și muta / în ansia precoce di morire; / e ogni amore è schermo alla tristezza, / tacito passo nel buio / dove mi hai posto / amaro pane a rompere (Vento a Tìndari). 318 Fermă è l'antica voce. / Odo risonanze effimere, oblìo di piena notte / nell'acqua stellata (L'isola di Ulisse). 319 Cu referire directă la manuscrisele lui Cicero găsite de filologul Angelo Mai. 320 Ei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
pioggia). 327 Salgo vertici aerei precipizi, / assorto al vento dei pini, / e la brigata che lieve m'accompagna / s'allontana nell'aria, / onda di suoni e amore; (...) Aspro è l'esilio, (...) tacito passo nel buio / dove mi hai posto / amaro pane a rompere (Vento a Tìndari). 328 Piazza Navona, a notte, șui sedili / stavo supino în cerca della quiete, / e gli occhi con rette e volute di spirali / univano le stelle, / le stesse che seguivo da bambino / disteso șui ciottoli del
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
încapsulează o mulțime de universuri, fiecare reprezentând pentru marginile cosmice atomul în raport cu Pământul. Omul stăpânește acest miez ontologic (mărgica eminesciană...sau glontele). Iar Eminescu l-a intuit și l-a făcut posibil, poetic. Articolul se încheie cu gândul că George Panu și cei opt care nu înțeleg nimic de la Junimea 71 ar pricepe mai mult din nuvelă, în lumina descoperirilor fizicii din zorii secolului XX72. Entuziasmul relativiștilor eminescieni a fost temperat, se pare73, chiar de A. Einstein însuși. Savantul a primit
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Dow pe marginea unei cărți recente a lui Edmund Edward Fournier d'Albé (nu se precizează titlul, universitarul de la Birmingham publicase șase lucrări ), apud T. Ulmu " Pe marginea "Sărmanului Dionis"", Gândirea, anul III, nr. 6/1923, pp. 132-133. 71 George Panu [Lectura nuvelei Sărmanul Dionis la Junimea, 1 septembrie 1972], Mărturii despre Eminescu. Povestea unei vieți spusă de contemporani, volum editat de Cătălin Cioabă, București: Editura Humanitas, 2014, 190. 72 Tot în aceeași perioadă apăruseră alte două articole pe tema legăturii
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
plinuri și goluri. Pentru claritatea desenului ce reprezintă o piesă, se folosește reprezentarea în secțiune. În cazul corpului robinetului luat în considerare, după cum spuneam mai sus, ștergem vederea laterală și în locul acesteia, introducem o vedere secționata astfel: - apelăm comandă Cutting Pane, selectam vederea principala, pe care dorim să o secționam, desenăm un segment vertical în planul median al piesei (sau în alt plan dorit de noi) și închidem fereastră Cutting Plane deschisă pentru realizarea segmentului ce va defini planul de secționare
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
acoliților săi), Basarabia și Bucovina de Nord. Potrivit declarației semnate olograf, Bobișteanu se născuse la 5 aprilie 1908 în localitatea de mai sus, și venise în România „pentru muncă” la o dată neprecizată a anului 1940, stabilindu-se pe strada Anastase Panu, la un han. De lucru găsise la CFR. Femeia Haisuc Irina, se declarase a fi „de cetățenie română” și se născuse la 27 februarie 1900 în satul bucovinean Tărăseni. Venise în țară în cursul lunii aprilie a anului 1944 (deci
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
P. Carp. Unele conferințe vor fi tipărite în revista "Convorbiri literare", altele vor vedea lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică, prelectorilor inițiali alăturându-se junimiști precum Iacob Negruzzi, A.D. Xenopol, Al. Lambrior, G. Panu, Ștefan Vârgolici... În martie 1876, sala Universității ieșene este animată de un nou conferențiar (de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Titu Maiorescu trebuie să fi suferit un adevărat șoc la întâlnirea cu reala stare culturală a așa-zisei intelectualități ieșene. Căci intelectualității, fie ea alcătuită la un moment dat din "dame amabile și gentile" sau din elevi emoționați precum George Panu, i se adresa tânărul prelector, în încercarea sa de a "povesti" celor din sală lucrurile nemaiauzite pe care, la rândul său, le auzise în străinătate. Iată de ce, prelecțiunile populare au un primordial caracter paideic, semănând, cel puțin în faza lor
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
populare au un primordial caracter paideic, semănând, cel puțin în faza lor de început, cu niște cursuri de inițiere pe care un dascăl mai răsărit le predă unor elevi interesați de așa ceva. Intrat în celebra Junime în anii '70, George Panu avea să confirme în Amintirile sale că "popular" nu se referea la grosul anonim al populației, ci tocmai la lumea bună, așa cum era ea definită în accepțiunea veacului XIX: Deși prelecțiunile aceste erau numite populare, ele n-aveau nimic popular
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
nedemnă, aceasta se face nu pentru că voim a ne arăta că avem și noi arte, științe, deși aceasta se poate întâmpla, dar fiindcă starea spiritului nostru este încă astfel că nu poate pătrunde în valoarea adevărată a lucrurilor"14. George Panu, în una dintre evocările sale pomenește, la fel, despre unul din îndemnurile primite de la Maiorescu, îndemn din care adevărul se desprinde ca dovadă întemeietoare, ca lucru "bazat pe documente și acte sigure"15. Acestor locuri din Xenopol și Panu li
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
George Panu, în una dintre evocările sale pomenește, la fel, despre unul din îndemnurile primite de la Maiorescu, îndemn din care adevărul se desprinde ca dovadă întemeietoare, ca lucru "bazat pe documente și acte sigure"15. Acestor locuri din Xenopol și Panu li se adaugă multe altele, dovadă certă a faptului că, într-adevăr, "inocularea cu adevăr" pe care o pornise Maiorescu, aproape agresivă în virulența prin care era înfăptuită, fusese percepută, în consecință, ca láitmotiv de discipolii dispuși a păși pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
latura oratorică a prelegerilor, era mai confortabil să citești opiniile junimiștilor în paginile "Convorbirilor", ba chiar, o perioadă, să citești integral textul prelecțiunilor. În plus, o anume politizare avea să fie taxată de auditoriul dezinteresat politic, aspect amintit de George Panu: "Prelecțiunile populare, deși se continua de patru ani, nu făcuseră adepți mulți în Iași. Mai întâi aveau aerul de a trata cam peste picior pe un public mai dinainte considerat ca ignorant. După aceea, deși subiectele erau filosofice cele mai multe, estetice
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
până acolo încât prelectorii preiau, poate involuntar, subiectivitățile și nuanțele polemice ale propriilor articole de revistă. 4. Prelecțiunea ca "literatură vorbită" Pe un raționament precum anteriorul, prelecțiunile pot fi înțelese din perspectiva unei "literaturi vorbite". Sintagma îi aparține lui George Panu și dă socoteală, în fapt, despre aceeași nevoie de a depăși carențele tipăriturilor: "Prelegerile populare în fiecare an țineau loc de un fel de literatură vorbită"18. Înainte de a redacta celebrele sale articole despre Direcția veche versus Direcția noua, Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
despre un fel de claustrofobie pe care ți-o dă un grup mai mult sau mai puțin închis, sau despre un exhibiționism, în sensul cel mai bun al termenului, generat de nevoia esențială de a comunica. Întrevezi, lecturând memoriile lui Panu, ale lui Negruzzi, ba chiar fragmente din însemnările zilnice ale lui Maiorescu, o formidabilă "foame și sete" de Celălalt, fie el înțeles într-o tentă creștină, ca semen/ aproape al tău, așadar, fie, într-o manieră hegeliană de a privi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pentru cauză; dacă nu, în orice caz mult pentru mine"20 (sb.m. C.C.). E limpede, așadar, raționamentul, calculul pragmatic făcut pe marginea întâlnirilor cu Celălalt. La rândul său, Celălalt avea propriile sale calcule. Iată, spre exemplu, cum vedea George Panu, copil fiind, primele prelecțiuni: "Ca băiat curios și studios, în fiecare duminică la orele 2 eram în sala Băncei, într-un colțișor. Mi-aduc aminte de domnul Maiorescu: același de astăzi, se înțelege tânăr, aceeași dicțiune elegantă și rece; aceleași
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]