1,756 matches
-
după aceasta trimise pe capelanul Curții și omul său de încredere, Ioan, ca sol cu scrisoare de răspuns către domnitorul româno-bulgar Kalojoannes (Ioannițiu). El liniști pe solicitatorul doritor de coroană, prin mângâioasa împărtășire, că pe baza însemnărilor făcute în cancelaria papală, s-a descoperit că și în vremea de mai de mult mai mulți regenți romîno-bulgari fură încoronați. El pomeni faptul, stabilit prin documente, că în zilele și după impulsiunea papei Nicolae I (838 - 867) hanul Boris, căpetenia cea mai de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pomeni faptul, stabilit prin documente, că în zilele și după impulsiunea papei Nicolae I (838 - 867) hanul Boris, căpetenia cea mai de frunte a bulgarilor, primise botezul împreună cu întreaga sa țară și se rugase a i se trimite din partea scaunului papal un arhiepiscop pentru țară; papa-i aminti apoi că acest domnitor ce apăru sub numele de Mihail, rege al bulgarilor, aducând daruri regești papei Adrian II (867 - 872), i-a făcut în scris rugămintea ca să-i aleagă un cardinal roman
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
românilor. El orândui pe preotul cardinal Leon di Santa Cruce să fie legat apostolic, ca să ducă lai Ioannițiu nu numai sceptrul de împărăție și diademă regească, ci-l însărcină totodată cu plenipotență de-a-l încorona solemn în numele papei. O bulă papală de privilegiu cu data 25 februarie l204 îi dădea în faptă lui Ioannițiu titlul și demnitatea de rege al bulgarilor și românilor, rânduia pe cardinalul Leon di Santa Cruce legat apostolic pentru îndeplinirea actului încoronării și cerea de la solicitatorul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ungaria contra romîno-bulgarilor și încercări nouă de uniune între ei. Considerație generală. Papa nici putea, nici voia să privească cu nepăsare la o luptă de care atârna nu numai căderea împărăției latine, ci și alungarea dogmei romane, dezrădăcinarea autorității. Scaunului papal în răsărit, ba chiar accesibilitatea Sf[întu- lui] Mormânt, ce mi se putea ajunge decât peste teritoriul bizantin, deci putința unor cruciate cu bun succes. Îndată după cea dentîi împresurare neizbutită a Constantinopolei, din anul 1235, papa Grigorie IX provocă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai grabnică era necesitatea acestui regat de-a se răzima de puterile apusene ale Europei pentru a găsi mijloace de mântuire. A reprimi uniunea era pentru regele român o ocazie bună ce i se prezenta pentru a recâștiga favoarea Scaunului papal, si prin acesta, favoarea potentaților din apus, pe când papa, pe de altă parte, putea spera că prin supunerea bisericească a unui stat neconsolidat încă, dar totuși puternic și aspirând cu vigoarea tinereței, precum era în vremea aceea statul româno-bulgar, el
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regele adresă papei Grigorie IX o scrisoare plină de zel creștinesc și de sumisiune credincioasă, iar în privirea împărăției bizantine și pentru regularea raporturilor bisericești și a altora din țara sa proprie regele rugă să i se trimită un legat papal circumspect, cu care va vorbi și pune la cale cele trebuincioase în această privință. Papa răspunse numaidecât {EminescuOpXIV 116} și într-un mod foarte prietenos la scrisoarea supusă a monarhului bulgaro-romîn, iar după câteva zile el trimise regelui un legat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștini evlavioși, caută să-l intereseze mai cu samă pentru eliberarea împărăției latino-bizantine (Romaniae Imperium), de bântuirile de pe atuncea, îi făgăduiește pentr-un asemenea lucru răsplată în ceriuri și pe pământ și-i pune în perspectivă statornica favoare a Scaunului papal. Dând ajutor lui Balduin II, să dovedească deci că e un principe în adevăr catolic și să deie Scaunului roman puncte de razăm pentru a pune-n evidență meritele sale În aceeași vreme Grigorie IX trimise o circulară către tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu toate onorurile, ci să-i deie tot ajutorul, să-i crează toate cuvintele și toate arătările sale pe care le va spune din ordinul papii și cu bunăvoința lui Dumnezeu și să-l urmeze cu ascultare. Ca totdeauua Scaunul papal se silește și acuma cu tot zelul să-ndeplinească întreita sa datorie, de a întări în credința adevărată și de a duce la mântuire pe creștinii convertiți, de a readuce pe calea dreaptă pe cei ce îmblă pe căile strâmbe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vatatzes și chemarea la război contra lor. Curând se-ntoarse foaia însă, căci trimiterea unui legat apostolic a rămas fără de nici o urmare și Asan nu se făcu nici fiu al bisericei romane, nici frate de arme cu latinii. Mânia Scaunului papal s-aprinse cu pornită fierbere și, din amicul interesat, se demască curând inamicul fățiș și persecutorul neîmblînzit. De mult deja Inocențiu III alesese și pusese mâna pe regele Ungariei Bela IV(carele pentru sprijinul ce-i se dăduse era personal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fratele său, Carol de Anjou, rege al Siciliei, cari aveau a năvăli în împărăția romeică; deci între acestea Mihail încercă să amăgească pe papa cu propunerea uniunii și făcu pasul acesta numai cu speranța că doar ar putea prin înrîurirea papală să oprească pe latini de-a ataca Constantinopolul și de-a reinstala pe exîmpăratul Balduin II, care trăia încă. Episcopii săi, nefiind tocmai favorabili unei asemenea schimbări de lege, el le lămuri că chiar cu ocazia unor primejdii cu mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de uniune o aversiune a grecilor contra latinilor care întrecea cu mult aversiunea de mai înainte și lărgi marea prăpastie deschisă, de nu se mai putu umplea. Afară de astea, curând i se suiră împăratului în cap cererile exagerate ale Scaunului papal, căci papa Nicolae III [î]i ceru în anul 1278 nu numai recunoașterea primatului roman, ci și primirea adaosului filioque în crez, apoi învoirea ca un legat cardinal al papei să petreacă la Constantinopol, în fine ca grecii să schimbe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Carol d'Anjou, permisiunea cerută de-a întreprinde un atac asupra Constantinopolei Împăratul, mulțumit cu rezultatele de până acum ale fățărniciei sale și întărindu-se în ea și de acuma înainte, nu se încurcă deloc la marile cereri ale Scaunului papal, căci, de vreme ce de mult hotărâse de-a câștiga Roma prin făgăduinți, dar de-a nu ținea {EminescuOpXIV 134} niciodată cele făgăduite, nu-i era întru nimic daca pretențiile romane se brodeau a fi mai mari ori mai mici. Spre a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crezu că n-are nevoie de a-și tăinui acasă la el adevărata sa socotință și cu acest scop convocă tot clerul la Curte. Aici le declară pe față că el va primi și va trata foarte amabil pe solii papali, cu toată mărimea pretențiunilor lor, și că aceasta e cu atât mai necesar cu cât papa actual, Nicolae III, e departe de-a fi atât de favorabil împărăției bizantine precum era Grigorie X odinioară. Totodată el se jura pe nu știu ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la sfârșit - atunci tot folosul vînătoarii se va pierde, o perspectivă sigură daca ne amintim puțina bunăvoință a papei". După povețele acestea ale împăratului, patriarhul cu clerul cellalt se retrase în propriul palat de rezidență și invită acolo pe solii papali la o adunare, unde aceștia espuseră fără încunjur aceleași cereri ale papei, pe cari le împărtășiseră deja împăratului și fură ascultați în liniște. Drept rezoluție solii primiră o scrisoare de răspuns către papă, plină de laude, în care se ocolea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
zel încă și cu activitate mai multă se puse papa Nicolae IV pe opera convertirii. În urma legăturilor de familie dintre familia domnitoare maghiară și dinastia sârbească, papa izbutise a mișca pe aceasta din urmă să recunoască supremația bisericească a Scaunului papal și să se puie în înțelegere bună cu capul suprem al catolicismului. Un brevet papal vesti în curând pe regele Ștefan al Serbiei și pe soția sa că ei cu persoanele lor și cu averile, cu teritoriul, orașele, cetățile și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În urma legăturilor de familie dintre familia domnitoare maghiară și dinastia sârbească, papa izbutise a mișca pe aceasta din urmă să recunoască supremația bisericească a Scaunului papal și să se puie în înțelegere bună cu capul suprem al catolicismului. Un brevet papal vesti în curând pe regele Ștefan al Serbiei și pe soția sa că ei cu persoanele lor și cu averile, cu teritoriul, orașele, cetățile și moșiile s-au primit sub ocrotirea și scutul Scaunului apostolic și toate acestea sânt închezășuite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
George; îl invită să intre în comunitatea legei romano-catolice pentru mântuirea sufletului său propriu și-i trimise un estras, ca un prospect lesne de înțeles al crezului latin. O altă scrisoare, petrecută de acelaș spirit și având acelaș scop, Scaunul papal i-o trimise mitropolitului Bulgariei, căruia i se aducea aminte sau mai bine i se împrospăta în memorie faptul semnificativ că el însuși, în. zilele lui Mihail Paleolog împărat, recunoscuse în palatul Blacherna de la Constantinopol supremația papei asupra bisericei grecești
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în funcțiuni înalte ale statului, lăudă meritosul lor proiect, deja în execuție, de-a scutura jugul unui domnitor eretic și neomenos, îi încurajă să proceadă cu zel și cu puternică stăruință în întreprinderea lor și le făgădui pentru aceasta binecuvântarea papală si cea dumnezeiască. Așadar, când regele Carol Robert I porni după îndemnul papei la anul 1320 o campanie contra lui Uroș, craiul Serbiei, care deși trecea de vasal al coroanei Sf[întului] Ștefan, încerca totuși să se-ntindă spre Macedonia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asculte. Apoi Grigorie al IX îl somă pe regele Bela IV, cu toată seriozitatea și amenințând cu refuzul absoluțiunii de păcate, ca numaidecât să-și aducă aminte de jurământul depus oral și înscris încă în acel an în mâinile legatului papal Iacobns Praenestinus, jurământ care îl obliga de-a sili să asculte de biserica romană pe toți supușii neascultători de pe teritoriul supus stăpânirii sale; apoi să-și mai aducă aminte de promisiunea verbală făcută legatului cumcă va sili pe români să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alți locuitori ai Ungariei, anume germani și maghiari, emigrând în Cumania, să se contopească cu românii într-un singur popor și să se incorporeze cu biserica grecească, spre mare scandelă și discredit al celor drept credincioși. Cererile irefuzabile ale Scaunului papal făcute lui Bela IV erau ca să silească pe români. {EminescuOpXIV 156} cu puterea la primirea episcopului roman ce li se rânduise și să înzestreze pe cheltuială regească și cu de prisos episcopia cu veniturile necesare, spuindu-i-se totodată că nu i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
găsiră scăpare, conduse de principele lor, anume Kuthen, în Ungaria, unde regele Bela IV îi primi în a[nul] 1238. Starea pe jumătate sălbatecă și desfrâul acestor imigranți îngreunau apărarea în contra mongolilor cari irupsese în anul 1241 în Ungaria. Scaunul papal, dorind din toată inima convertirea fără deosebire a cumanilor de la păgânism, a românilor de la legea greacă, o și puse în lucrare cu mult zel, atât prin impulsiuni date regelui cât și prin instrucții cătră cler. Tendința Scaunului papal era favorizată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ungaria. Scaunul papal, dorind din toată inima convertirea fără deosebire a cumanilor de la păgânism, a românilor de la legea greacă, o și puse în lucrare cu mult zel, atât prin impulsiuni date regelui cât și prin instrucții cătră cler. Tendința Scaunului papal era favorizată și de împrejurarea că cumanii din Moldova, înspăimîntați de nimicitoarea soartă care ajunsese atât pe conaționalii lor din Asia la a [nul] 1222 cât și pe cei dintre Nipru și Nistru în a[nul] 1224 în bătălia de lângă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cei abia trecuți la biserica romană cu strângerea {EminescuOpXIV 165} prea aspră a dijmelor, cel puțin nu în cel dentîi răstimp după convertire, și să nu-i apese pentru a nu-i dispune pe neofiți în contra convertirii. Dar îngrijirea Scaunului papal pentru unitatea credinței se întinse în acelaș chip și asupra țărilor laterale ale Ungariei. Ioan al XXII-lea făcu (1327) cerere urgentă cătră Solomon, comite al Brașovului, cătră Mikth, banul întregii Slavonii, și în fine cătră Mihai Bassarab, domnul Țării
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serioase, căci atât Ștefan Dușan, despotul Serbiei, având ajutor bizantin, cât și dificilul voievod al Valachiei, Mihai Bassaraba, apoi bulgarii, tătarii și dalmațienii știură a se opune cu arma-n mână și cu succes poftei de cucerire a Ungariei. Scaunul papal luă deci pe regele apostolic sub scutul său deosebit, și Ioan al XXII-lea dispuse (1334) ca toți dreptcredincioșii din Ungaria cari vor merge-n campanie contra schismaticilor, tătarilor și păgânilor și ar pieri sau imediat pe câmpul de luptă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de schismatici, câți ar mai fi rămas. Tratări cu Bizanțul pentru uniune. Cruciată contra turcilor. Readucerea la biserica romană a împărăției grecești, celei din ce în ce mai amenințate de turci, rămase ș-acum ca și mai-nainte o idee de predilecție a Scaunului papal, care apuca cu zel orice ocazie pentru realizarea ei. Daca curtea din Bizanț și patriarhatul ecumenic s-ar fi convertit într-adevăr, atunci e firesc lucru și se-nțelege de sine că și Principatele românești, având atâtea legături politice și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]