445 matches
-
a ploii prin datina numită „jocul Paparudelor”. Această practică a avut până În secolul trecut un caracter general În țara noastră și de asemenea contingențe evidente cu alte jocuri rituale similare la popoarele din sud-estul Europei. Termenul generic la români de „paparudă” prezintă mai multe forme dialectale: „paparugă” În Banat, „păpălugă” În Moldova, „băbărugă” În Bihor, asemănătoare ca formă cu unele atestate la popoarele din Balcani: „peperuna” la albanezi, „peperugă” la bulgari. În lucrarea Istoria românilor prin călători, Nicolae Iorga Îl citează
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și la solstițiul de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi din palme: „Paparuda ruda/ ogoarele udă/ ploile să curgă/ fără de măsură/ cu găleata, leata/ peste toată gloata/ de joi până joi/ să dea nouă ploi/ploi de ale mari/ pentru mari plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
plugari/ unde-or da cu plugul/ să taie ca untul/ unde-or da cu sapa/ să țâșnească apa/ să crească spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
spicul/ nalt cât plopul/ bobul de grână/ cât un fus de lână/ și s-aveți parte/ numai de bucate” În timp ce Paparudele dansau, invocând ploaia, gazdele aduceau găleți cu apă și le stropeau leoarcă. Fetele invocau pentru ploaie o făptură mitică, Paparuda, fiind un fel de vestale ale acesteia. Colindul dansat era Însoțit de aspersiune, care face parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
parte din recuzita magiei inițiatice. Bătutul din palme semnifică tunetele Întețite ce Însoțesc ropotul ploii mult așteptate. Interesantă este asemănarea Între această datină și una descrisă la indieni sub numele de „Regele ploii”. Se pare că această datină străveche a Paparudei coboară până la originile ei indoeuropene atât prin nume, „papa” - tată, moș și „rudă”, cât și prin asemănarea ritualică. Dimitrie Cantemir, descriind unele obiceiuri din vremea lui, consideră că Paparudele amintesc de cultul străvechi al Daciei. Caloianul este o altă datină
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
numele de „Regele ploii”. Se pare că această datină străveche a Paparudei coboară până la originile ei indoeuropene atât prin nume, „papa” - tată, moș și „rudă”, cât și prin asemănarea ritualică. Dimitrie Cantemir, descriind unele obiceiuri din vremea lui, consideră că Paparudele amintesc de cultul străvechi al Daciei. Caloianul este o altă datină referitoare la invocarea ploii, răspândită În sudul României pe linia Dunării, purtând numele de „Caloian” În Muntenia și „Scaloian” În Dobrogea. Prin tradiția cutumiară, această datină se practica a
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
panglică roșie în păr”. Autorul se bazează în mare parte pe date de teren completînd informațiile prea sumare ale folcloriștilor care l-au premers. De reținut că schema ritualică se aseamănă, în anumite puncte fixe, aproape pînă la identitate, cu Paparuda. Există suficiente motive, după părerea îndreptățită a regretatului folclorist Nicolae Rădulescu, pentru asocierea lui Lazăr, „erou vegetațional”, cu Dumuzi, Osiris, Adonis și Attys. Elemente comune: a) Nașterea miraculoasă. „La naștere, Lazăr apare înfășat în elemente vegetale: foi de viță, foi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu lasă nici o îndoială, indiferent dacă avem în vedere culturi prealfabete ori beneficiare ale scrierii. Documentele mitice, la care am făcut referință pînă aici, dau dovadă de unitate de gîndire și de tragică experiență în această privință. C. Caloianul și Paparuda O afirmație incredibilă, aparent, în legătură cu Paparuda și cu Caloianul găsim la Gheorghe Săulescu, într-o lucrare citată, pe vremuri, destul de frecvent. Ni se spune că Paparuda și Caloianul ar fi „două divinități naționale” ale românilor. Autorul notează cu majuscule. Se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avem în vedere culturi prealfabete ori beneficiare ale scrierii. Documentele mitice, la care am făcut referință pînă aici, dau dovadă de unitate de gîndire și de tragică experiență în această privință. C. Caloianul și Paparuda O afirmație incredibilă, aparent, în legătură cu Paparuda și cu Caloianul găsim la Gheorghe Săulescu, într-o lucrare citată, pe vremuri, destul de frecvent. Ni se spune că Paparuda și Caloianul ar fi „două divinități naționale” ale românilor. Autorul notează cu majuscule. Se pare, nu numai pentru a respecta
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de unitate de gîndire și de tragică experiență în această privință. C. Caloianul și Paparuda O afirmație incredibilă, aparent, în legătură cu Paparuda și cu Caloianul găsim la Gheorghe Săulescu, într-o lucrare citată, pe vremuri, destul de frecvent. Ni se spune că Paparuda și Caloianul ar fi „două divinități naționale” ale românilor. Autorul notează cu majuscule. Se pare, nu numai pentru a respecta legea numelor mari, dar și cu intenția de a da un spor de credibilitate spuselor. De fapt, moda timpului era
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
timpului era să se gîndească în manieră lexicală: orice bun cultural intrat în inventarul lingvistic devine automat național. Limba decide, iar punerea în practică, prin ritual și datină, confirmă. Pe Săulescu nu l-a interesat decît „prezența” Caloianului și a Paparudei în repertoriul viu al obiceiurilor agrare românești. Nu s-a întrebat ce se ascunde în spatele cuvintelor. Nici etimologiștii nu au mers prea departe, cu toate că au dezvoltat studii savante pe aceast subiect. A invoca un radical slav (kal-/lut) nu are
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
descoperirea ritualului pînă la identificarea de motive, variante și tipologii, cum au procedat folcloriștii de mai tîrziu, de la A. Candrea la Mihai Pop sau Ion și Maria Cuceu. Pe această cale urmează să se vadă în ce măsură se poate vorbi despre Paparudă și Caloian, ca obiceiuri agrare răspîndite pe teritorii mai mult ori mai puțin întinse, cu rădăcini în mitologia popoarelor străvechi sau mai noi; dacă pot fi considerate divinități ori „spirite” ale unor fenomene naturale, seceta/ploaia; dacă se mărginesc la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lut pe cîmpie; e). Credința comună potrivit căreia Scaloianul (păpușa masculină) ar fi Tatăl soarelui, iar Scaloița (păpușa feminină), Muma ploii; f). După anumite variante, Caloianul trece drept divinitate secundară, care intermediază între om și Dumnezeu întru producerea ploii. În legătură cu Paparuda: a). alai (nu cortegiu funerar) alcătuit din fete-fecioare, în număr variabil, probabil cu semnificație simbolică la origine, 7, 9, 12; b). Vestimentația alcătuită din frunzare așezate direct pe pielea goală -, iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
origine, 7, 9, 12; b). Vestimentația alcătuită din frunzare așezate direct pe pielea goală -, iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin țarina arsă de secetă, cîntă, joacă, apoi intră în sat și trece ritualic pe la fiecare casă: „Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și cîntă, cîntă și joacă, joacă cîntînd, cîntă jucînd, vine jucînd și cîntînd/în joc și cîntec”. Cu alte cuvinte: „Jocul/săltarea, dublate de cîntare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
7, 9, 12; b). Vestimentația alcătuită din frunzare așezate direct pe pielea goală -, iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin țarina arsă de secetă, cîntă, joacă, apoi intră în sat și trece ritualic pe la fiecare casă: „Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și cîntă, cîntă și joacă, joacă cîntînd, cîntă jucînd, vine jucînd și cîntînd/în joc și cîntec”. Cu alte cuvinte: „Jocul/săltarea, dublate de cîntare sau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
iarăși semnificație agrariană și simbolică; c). alaiul-colindă. Acesta aleargă prin țarina arsă de secetă, cîntă, joacă, apoi intră în sat și trece ritualic pe la fiecare casă: „Paparuda paparudele joacă, saltă, sar, dansează, fac mișcări în curte, ocol, ogradă, bătătură”. Sau: „Paparuda joacă și cîntă, cîntă și joacă, joacă cîntînd, cîntă jucînd, vine jucînd și cîntînd/în joc și cîntec”. Cu alte cuvinte: „Jocul/săltarea, dublate de cîntare sau de rostirea ritmică a unor formule cu finalitate magică, constituie actul sincretic de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în ritualuri străvechi de rodire și fecunditate. Datele privind jocul și cîntarea rituală apar în covîrșitoarea majoritate a informatorilor ce ne-au stat la îndemînă, chiar dacă unele sunt lapidare și evazive”. Alt aspect ritualic de primă însemnătate îl constituie udarea Paparudei, adică a fetelor din alai, cu apă abundentă. Paparuda nu are înțeles fără risipă de apă, și încă în plină secetă; aruncată peste toate categoriile de participanți la spectacolul ritualic. „Udarea constituie, fără îndoială, actul de maximă concentrare ritual-ceremonială din
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
jocul și cîntarea rituală apar în covîrșitoarea majoritate a informatorilor ce ne-au stat la îndemînă, chiar dacă unele sunt lapidare și evazive”. Alt aspect ritualic de primă însemnătate îl constituie udarea Paparudei, adică a fetelor din alai, cu apă abundentă. Paparuda nu are înțeles fără risipă de apă, și încă în plină secetă; aruncată peste toate categoriile de participanți la spectacolul ritualic. „Udarea constituie, fără îndoială, actul de maximă concentrare ritual-ceremonială din desfășurarea Paparudei”. După terminarea acestei secvențe de spectacol ritualic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a fetelor din alai, cu apă abundentă. Paparuda nu are înțeles fără risipă de apă, și încă în plină secetă; aruncată peste toate categoriile de participanți la spectacolul ritualic. „Udarea constituie, fără îndoială, actul de maximă concentrare ritual-ceremonială din desfășurarea Paparudei”. După terminarea acestei secvențe de spectacol ritualic, paparudele sunt „dăruite”, de obicei, cu alimente, în vreme ce la Caloian se fac pomeni exact ca la mort. Mihai Pop insista asupra caracterului profund funerar al acestui obicei: „Înmormîntarea fictivă, ne spune autorul, se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nu are înțeles fără risipă de apă, și încă în plină secetă; aruncată peste toate categoriile de participanți la spectacolul ritualic. „Udarea constituie, fără îndoială, actul de maximă concentrare ritual-ceremonială din desfășurarea Paparudei”. După terminarea acestei secvențe de spectacol ritualic, paparudele sunt „dăruite”, de obicei, cu alimente, în vreme ce la Caloian se fac pomeni exact ca la mort. Mihai Pop insista asupra caracterului profund funerar al acestui obicei: „Înmormîntarea fictivă, ne spune autorul, se făcea după toată rînduiala tradițională. Un copil juca
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și Dialectale - București și confirmă sau dezvoltă informațiile moștenite de la Gheorghe Săulescu, Teodor T. Burada și alții. Ce aspecte sunt comune sau măcar apropie cele două obiceiuri în secvențele lor ritualice constitutive? În primul rînd, data calendaristică. În multe locuri, Paparuda și Caloianul se practicau la zile fixe: „Prima în marțea celei de a treia săptămîni, iar cealaltă în marțea sau joia celei de a cincea săptămîni după Paști”. Momentul agricol le cuprinde pe amîndouă: abia s-au încheiat semănăturile de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
culturii. Opoziția ficționată este perfectă (secetă/ploaie), dar și formală în același timp. Ca în riturile familiale de trecere (botez-nuntă-moarte), apa aruncată din belșug le unește și de data aceasta pe toate. Opoziția aparentă dintre ele, îndeosebi dintre Caloian și Paparudă, își găsește rezolvarea unitivă în dorința oamenilor de a obține recolte bogate, dovadă că ambele obiceiuri se încheie, în expresia lor literară, cu orații de bună stare. Uneori textele se confundă tocmai din această cauză. De altfel, apa constituie un
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Să te socoată și fruntea cu-al Vènerei mirt să-ți încingă. Apa unifică, așadar, întreaga serie de ritualuri care se integrează în sfera fertilității și a rodirii; cu predilecție, de primăvară și de vară. De la Plugar se extinde la Paparudă, la Caloian, ca să ajungă la cîntecul de seceriș, al cununii și de aici la cîntecul de nuntă, al miresei. Apa reprezintă semnul cel mai sigur de identificare a unui ritual de rodire; diferă funcția pe care o îndeplinește de la caz
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]