3,599 matches
-
pierzi. UMBRA Ai biruit! O dungă-n miezul zilei, O mare de cenușe-n asfințit, În surda războire-ai biruit: Stăpână ești pe vânătul argilei! . . . . . . . . . . . . . . . . Demult, de când înflăcăratul cer Purta spre culmi diurna lui povară, La poala crestelor scăldate-n pară Tu încrustai un sumbru colier. Un promontor dințat sau în ogivă De pe atunci rupea cutezător Din pajiște. Dar sub al zilei zbor, Te spulberai, putere corosivă! Când însă către cuibul său aprins Pribeagul oaspe prinse să coboare Pe urma lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aibă ce impozita stăpânii vitregi ce ne-mping, cu bocceluța-n vârf de băț, spre-un paradis de disperare. cam toți mă iau de prost la mine-n țară, nevasta-mi face și ea fițe, e toată numai foc și pară, că n-o mai prind niște rochițe. și vecinii mei, de-o vreme, îi simt cum mă pizmuiesc, că, deși nu mai am slujbă, zilnic, mă aghezmuiesc. și îi văd cum își dau coate, cred că-n sinea lor, (socot
TEMERARA MEA SPERANŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364330_a_365659]
-
ARBRE DEL TEMPS Traducció de poetes romanesos al català per Pere Bessó. --------------------------Selecció: Pere Bessó. Edició i Disseny Gràfic: Ana Muela Sopeña. Revisió dels textos romanesos: Andrei Langa. Es mostren els missatges amb l'etiqueta de comentaris Țîțîna Nica Țene. Mostrar tots els missatges divendres 12 d'agost de 2011 HA
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
escalfred de la tardor m'abasta. Per a mi estén la malenconia L'esperança m'és, Senyor, de Tu Ets la meua raó de ser que en la resta tot és nimietat. Poema de Țîțîna Nica Țene traduït al català per Pere Bessó ***** A VENIT TOAMNĂ A venit toamnă încă o dată am mai îmbătrânit puțin șunt un șurub ce-a ruginit în poarta ti și scârțâie-n prelung suspin. Aleargă frunze pe asfalt și se lipesc de el, prea ude, cand curge
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
sota els pomers en flor que m'han nevat la senda en senyal de benvinguda tot el dia com și hi hagués una pregunta: ha vingut a casă l'ànima pròdiga? Poema de Țîțîna Nica Țene traduït al català per Pere Bessó ***** Suflet rătăcit M-am întors acasă pe un drum de țară și-am stat de vorbă cu pădurea mi-a spus cum cucul canta în fiecare vară de cand eu am plecat aiurea Am croit cărare prin boabe de roua
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
somni dels raigs de sol. Tots pareixen més clars en el fred, El cel s'inclina damunt de nosaltres, Collim flors del verd parc I lliguem amb raigs rams de xicoira. Poema de Țîțîna Nica Țene traduït al català per Pere Bessó ***** VIS Miroase a iarbă crudă și a floare Copacii rad cu răsăriri de muguri, Noi în livadă suntem iarăși singuri Și ne-mpletim un vis din razele de soare. Toate par mai clare în răcoare, Cerul se apleacă peste
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
suflet sunt cuvintele: „Mi-e dor de apa rece și dulce, băută pe nerăsuflate în tinda bunicilor. Mi-e dor de vorbele lor cu aromă de tei. Mi-e dor să întind mâna și să culeg struguri. Sau mere. Sau pere. Sau luceferi. Mi-e dor de Făt Frumos din vremea când eu eram Cosânzeană. Mi-e dor de Zmeul Zmeilor. Și de Muma Pădurii mi-e dor... Mi-e dor să chem ploaia. Mi-e dor să-mblânzesc vântul. Să
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Fac cu ochiul tirizii, portocale aurii; elegantele lădițe, suple ca niște domnițe dintr-un ev puțin modern, vin cu farmecul etern chiuind pe trei silabe, joacă sârba pe tarabe, dar aplauze cam silabe; dolofane merele stau la sfat cumetrele; țuguiate perele; doarme în borcane mierea, iar fasole „sparg” tăcerea; pretutindeni florile; fac bezele zorile, persiflează roadele, chicotesc năroadele. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Persiflări / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 380, Anul II, 15 ianuarie 2012. Drepturi de Autor
PERSIFLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361321_a_362650]
-
Acasa > Orizont > Selectii > MÂNA Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului MÂNA În Biserică, recolta, ce-am adus-o azi, Părinte, E o pară, și o bere, și un ziar - lumești cuvinte - Din prinosu-mi, bogăția - eu, dator, cu două case, Doar atât ți-am pus pe masă, să-ți fac visele frumoase - Pentru mii și mii de oameni, care cer - și cer într-una
MÂNA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361330_a_362659]
-
Acasa > Strofe > Creatie > " ECOUL COPACULUI CRONOS" Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului ramuri de umbre înnegrite de patimi ridică pământului coroana de fum se înalță catarge prin crengile negre para secundei în uimire s-a-nscris păsări de noapte de zi și de viață în lumină își scutură zborul proscris redevin înălțare prin focul din iesle redeschise sunt aripi pentru trecere-vis... în para sălbatică rămân dorințe rădăcini austere secunde în fiere strâmb
ECOUL COPACULUI CRONOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361568_a_362897]
-
coroana de fum se înalță catarge prin crengile negre para secundei în uimire s-a-nscris păsări de noapte de zi și de viață în lumină își scutură zborul proscris redevin înălțare prin focul din iesle redeschise sunt aripi pentru trecere-vis... în para sălbatică rămân dorințe rădăcini austere secunde în fiere strâmb e trunchiul arsă-i coroana unic braț foșnește: spre Sus... mereu Sus... Referință Bibliografică: ecoul copacului cronos / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie
ECOUL COPACULUI CRONOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361568_a_362897]
-
făcut-o și pentru că aici lumea are suficientă fantezie pentru a ieși pe plajă chiar și noaptea, la solstițiul de vară, ca să se spele în mare de necazuri și să-și testeze dorințele de fericire, trecându-le prin foc și pară, dar mai ales ca să fie laolaltă, bucurându-se în mijlocul celor dragi de miracolul acestei feerice naturi însorite, la propriu și la figurat. Bun venit exuberanță estivală! -------------------------------------- Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG Benissa, Spania iunie 2015 Referință Bibliografică: Gabriela CĂLUȚIU-SONNENBERG - BUN VENIT, VARĂ ! / Gabriela
BUN VENIT, VARĂ ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362914_a_364243]
-
Fredilică ? Ce te aduce pe la mine? -Am primit ordinul să mă prezint la muncă mâine dis-de-dimineață. Și sunt lefter! Vin acum de la Bebi( fratele lor,doctorul)... Mi-a dat... o pereche de bocanci vechi! Ce să fac ? N-am o pară chioara! Dădu începu să caute prin buzunarele pantalonilor ,isi întoarse haină pe dos, caută prin sertare ,și nimic. Sufla vântul pe acolo! Deodată însă, surpriză! Un miracol: 1000 de lei, o sumă neașteptată! I-o dădu lui Fredy, se îmbrățișară
LE COEUR SUR LA MAIN ( GENEROZITATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362948_a_364277]
-
din japoneză, cf. tomoy „par“ în wintu (California). • lat. pilus e legat de Apolo, dar mai sigur de cor. pil „foc“ (< soare). Din pilus poate derivă rom. par dacă nu trebuie să vedem focul coreean pur, toharic por, slav pară (pară focului). Cf. skr. pulah „părul de pe corp“ < Apolo, Apulu. Adăugați puli „par“ în tunica, pule în saliba. Cf. p >f flok în alb., lat., română floc cf. coreean Palk, zeul soarelui; aici și fulg. Și cu r, pâro „par“ în
THE ORIGIN OF LANGUAGE. HAIR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363011_a_364340]
-
mai fost nevoie de ajutorul meu. Dar mie numai de pescuit nu-mi ardea! Privirea nu mi se mai dezlipea de pe frumusețea corpului său sculptural și bronzat, care se răsfăța gol sub razele soarelui și briza mării, mai ales de pe perele frumoase, cu început de rumeneală de pe piept, dar și de pe locul plăcerilor divine. Încercam să-mi fac de lucru, dar ceva mă chema să fiu iarăși mai aproape de ea. Mi-am lăsat voltele agățate de strapazanele bărcii și m-am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
sincretism și asimilare a obiceurilor practicate în așezările vecine românești, ( sărbătoarea măsuratului oilor), aceasta a pierdut semnificația inițială. Pe langă asimilarea unor obiceiuri, populația de pe insulă întreținea legături comerciale cu populația de pe mal. Aceștia își vindeau produsele la Orșova ( struguri, pere, dulceața) sau unele suvenirurii ( păpuci și fete de pernă). Potrivit altor documente se face referire la obținerea unor acte de călătorie de către locuitorii din insula pentru a putea trece pe teritoriul românesc.3 După cum arată un document românesc, la 8
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului pune-ți lacăt la guriță, nu vorbi așa cu mine, (că nu sunt de grădiniță) sunt bărbat și știi că-mi vine! auzindu-te pe tine, deodată, din cer cade, ca o pară mălăiață, sfântă binecuvântare! și te luminezi la față, aprinzi focul și ne arde, și ne arde, și ne arde, de la cap pân’ la picioare, pe-amândoi, din cerul gurii, un năduf de sărutare!... Referință Bibliografică: pune-ți lacăt la guriță
PUNE-ŢI LACĂT LA GURIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363081_a_364410]
-
frumos ca al multor angajați ai primăriei și pe deasupra și epitrop al bisericii comunale, deci cunoscător și de contabilitate financiară. Venea mama la noi în locul lui plângând tot timpul. Să fi auzit cineva blestemele bunicii. “Să-i ardă focul și para și să se înroșească ca racii fierți, așa cum le este culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
glii trudește, Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre veselii copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n vale clopoțelul, Pe drumeag trec rând voinicii, Mărișori, mărunți, măi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Vai, vai, vai de capul meu! Nu pot să-l mai mișc de greu, Hei, săriți că nu-i de joacă, Ursulețul meu se-neaca! Irinuca Irinuca-i supărată, Prin livadă umblă roată Căutând pe-o rămurica Un măr sau o pară mică. Dar nimic , în van privești, Ramuri goale doar găsești; De-un gând e preocupată Și-n casă intra deodată. Și pe foaia de hârtie, Fructele în pomi le-nvie, Mere, pere, stau în ramuri, Pasarele fac tamtamuri. Uite ici
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Căutând pe-o rămurica Un măr sau o pară mică. Dar nimic , în van privești, Ramuri goale doar găsești; De-un gând e preocupată Și-n casă intra deodată. Și pe foaia de hârtie, Fructele în pomi le-nvie, Mere, pere, stau în ramuri, Pasarele fac tamtamuri. Uite ici un iepuraș, Roade-ncet un morcovaș, I l-a dat în dar fetica, Din răzor de la bunica. Albinitei, ca să zboare, Tei i-a desenat, în floare, Fluturilor, albastrele Și păpădii măruntele. Furnicuței
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
a fan plouat legăna strîns pisică tărcata pocnindu-și genunchii ascuțiți de rotunjimea pietrelor de rău mieunatul pisicii languros mască o acarofobie față cunoștea (mușcat)ură păianjenilor picioarele lor perfide strecurându-i-se sub ceafa că un cerc ptolemeic savoarea perelor (perga)mute îi excitase însă papilele serile auzea sâsâitul șerpilor își scuipau nefericirea târâtoare pe sunătoarea de leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
vărsat de vânt precum oamenii de dragoste m-am îmbolnăvit de cuvânt mi-e foame , mi-e sete, mă arde simt tăișul sabiei scrijelindu-mă în căutarea adevărului nerostit. m-am îmbolnăvit de poezie precum mărul de mere părul de pere nucul de nuci doar că uneori fructele mele cad încă necoapte iar alteori oamenii le scuipa printre dinți păstrând doar miezul lor dulce. m-am îmbolnăvit de poezie o boală ciudată care ma macină musca din mine uneori mă lătra
M-AM ÎMBOLNĂVIT DE POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360792_a_362121]
-
fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi, se frige pastarmă, se rumenesc frigărui cu șuncă. Ce mai viață e la țară, nu, orășeanule? În
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
de obicei, era o cameră pentru cei vârstnici o magazie - cămară, unde pe rafturile din lemn nu lipseau bulionul, chiar de zarzăre, magiunurile din „tuleu” sau „agen”, putina cu varză, merele în rafturi, pe un singur rând, mere mari domnești, pere de toamnă dar și cele de iarnă din care se făceau mâncăruri delicioase fie de post fie cu carne; pe lemne tăiate după formatul butoiului, erau așezate butoaiele din dud, stejar sau salcâm, totdeauna pline cu țuică adevărată din prune
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]