1,716 matches
-
și chiar reclamă) înlocuirea personajelor cu propriile lor voci, frângerea firului cronologic al întâmplărilor și alternarea planului evenimentelor cu cel al rememorărilor afective îi facilitează prozatorului o construcție romanescă axată pe această unică temă. Chiar dacă și aici unele episoade sunt parazitare, iar salturile între o atitudine și alta se petrec uneori prea brusc (de la plimbările fără speranță pe sub ferestrele iubitei la descrierile naturaliste ale aventurii eroului cu o femeie necunoscută), în ansamblu textul se susține prin stilul degajat, lipsit de crispări
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
adesea cu afectări extrarenale (uneori în cadrul unei boli generale, sistemice) (vezi tabelul 1). Tabelul 1: Cauzele NG secundare Infecții Bacteriene: GN post-streptococică, GN din endocardita infecțioasă, lepră, sifilis, tuberculoză etc.; Virale: hepatitice B și C, HIV, Fungice: Aspergilus, Candida, Histoplasma Parazitare: Schistosoma, Plasmodium, Toxoplasma Substanțe toxice Medicamente: săruri de aur, captopril, penicillamină, AINS, litiu Altele: heroină, mercur, solvenți organici, vaccinuri, seruri, înțepături de insecte, venin de șarpe Boli metabolice Diabetul zaharat, amiloidoza, boala Fabry Boli autoimune sistemice Colagenoze: lupusul eritematos sistemic
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
III); • Sindroame limfoproliferative (tip I sau II): mielom multiplu, boala Waldenström, limfoame non-Hodgkin, leucemie limfatică cronică; • Boli infecțioase (tip II sau III): virale (VHC, HIV, EBV, CMV, parvovirus B19, VHB), bacteriene (endocardita lentă, GNAPS, lepră, sifilis, Chlamydia, boala Lyme), fungice, parazitare (toxoplasmoza, boala kala-azar, malaria); • Boli autoimune (tip III, uneori, II): LES, sindromul Sjögren, poliartrită reumatoidă, sclerodermie, ciroză biliară primitivă, hepatită cronică autoimună, tiroidită, sarcoidoză, pemfigus, boala Behçet, fibroză pulmonară idiopatică; • Neoplazii solide (tip III). Rolul VHC în patogeneza CM Hepatita
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
fără complicații trombotice, pot fi întâlniți în numeroase circumstanțe: • Boli autoimune (în afară de LES): sclerodermie, sindromul Sjögren, sindromul Sharp, boala Horton, miastenie, tiroidită, trombocitopenie autoimună; • Infecții: virale (HIV, VHA, VHB, VHC, EBV, parvovirus B19), bacteriene (boala Lyme, sifilis, tuberculoză, salmonelle, ricketsii), parazitare (malarie); • Medicamente: procainamida, fenotiazine, chinidina, hidralazina, beta-blocante, estro-progestative, interferon; • Hemopatii maligne sau tumori solide; • Altele: IRC, ciroză, sarcoidoză. 8.3.2. Fiziopatologie APL nu interacționează direct cu fosfolipide, ci cu anumite proteine plasmatice, ce se fixează pe fosfolipide anionice, precum
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nicturie; alte disfuncții tubulare asociate: acidoză tubulară, pierdere de sare, osteomalacie determinată de ineficiența vitaminei D. 11.1. Etiologie Etiologia afectării interstițiale acute și cronice este diversă: • obstrucție și uropatii malformative (reflux vezicoureteral); • infecții: pielonefritele bacteriene, leptospiroza, infecții virale, infecții parazitare; • toxic-medicamentoase: AINS, analgezice, litiu, ciclosporina, ierburi chinezești, plumb; • nefropatia balcanică (toxine miceliene); • metabolice: gută, hipercalcemie, hipokaliemie, hiperoxaluria; • hematologice: amiloidoza, mielomul multiplu, alte paraproteinemii, drepanocitoza; • imunitare: sindrom Sjögren, vasculite sistemice, lupus eritematos sistemic, boala Goodpasture, sarcoidoză; • ereditare: boala Wilson, cistinoza, hiperoxaluria
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
polimorf la nivelul interstițiului renal (polimorfonucleare neutrofile, limfocite, plasmocite, macrofage); • afectare tubulare cvasiconstantă de intensitate variabilă în raport cu amploarea infiltratului inflamator interstițial; • edem interstițial. Etiologia include cinci categorii de cauze care, în ordinea frecvenței, sunt: hipersensibilitate la medicamente; infecțiile (bacteriene, virale, parazitare) (Brucella, Legionella, Leptospira, Mycoplasma, Rickettsia, Hantavirus); bolile mediate imun (lupus eritematos sistemic, sarcoidoză, sindrom Sjögren, vascularite necrozante - Boala Wegener, periarterita nodoasă, purpura reumatoidă, boala Goodpasture, maladia Churg Strauss, poliartrita reumatoidă, Boala Berger, glomerulonefritele extramembranoase); afecțiuni hematologice maligne: limfoame, leucemia limfatică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prințesă Maxențiu, sunt simptomatice în acest sens, ca și căderea celor dintâi în planul propriu celorlalți prin ființe precum ciudata Mika-Lé ori indiferentul Lică Trubadurul, care desăvârșesc la rândul lor procesul de disoluție și dispariție a unei burghezii istovite și parazitare, în beneficiul alteia mai noi, mai tânără și evident mai abilă. Dar perspectiva sociologiei literare nu epuizează problematica privind viziunea lumii, cu toate că realismul programatic și viril al scriitoarei o legitimează. În stratul ei cel mai profund, această viziune pune în
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Venus”, București, 1974; Spada de Toledo, București, 1976; Eroul necunoscut, București, 1977; Fotografia de nuntă, București, 1981; Norocul era șchiop, București, 1982; Capcana din Bulevardul Primăverii, București, 1994. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Acasă, fugarule!”, RL, 1970, 27; Viola Vancea, Literatura parazitară, RL, 1970, 33; George Pruteanu, „Egreta violetă”, CL, 1972, 15; Cornel Ungureanu, Romanul polițist, ATN, 1973, 5; Popa, Dicț. lit. (1977), 394; Emil Manu, „Eroul necunoscut”, „Pentru Patrie”, 1978, 4; Constantin Ciopraga, „Norocul era șchiop”, CRC, 1983, 15; Nicolae Turtureanu
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
cu dispariția sa totală. Din punct de vedere informal, perspectiva marxistă se va resimți În analiza fenomenelor sociale, mai ales În combinație cu alte perspective teoretice, după cum va rezulta din investigația unor domenii tematice („societate de supraviețuire”, ,,subeconomii redistributive”, capitalism parazitar, probleme sociale etc.). Atunci când nu e omisă cu desăvârșire, paradigma marxistă este Însă relativizată, fiind tratată ca o orientare alături de și printre celelalte orientări teoretice, Îndeosebi În unele manuale editate, majoritatea autorilor evitând de-a dreptul menționarea marxism-leninismului. Nevoia presantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
socotește delațiunea un drept fundamental, dacă nu cumva o vocație, este candidat sigur la meseria de satrap, zbir sau călău. Istoria ne arată că oamenii capabili de a-și trăda aproapele fără ezitări ori scrupule, încarnând astfel esența rece și parazitară a răului metafizic, sunt puțini la număr. Cinic inflexibil și delator entuziast, un asemenea personaj n-a avut mult de așteptat sub comunism până să devină un lider politic zelos sau un gardian strașnic al represiunii. Altminteri, fenomenologia duplicității presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
stăpânul „metodelor crimei” și al „metodelor detectivistice”. Amatorismul, improvizația, încercarea de a înșela cititorul sunt fatale. Recuzita autorului de romane polițiste trebuie să fie alcătuită exclusiv din elemente la îndemâna oricărui individ. Întâmplătorul, accidentalul, improbabilul trebuie eliminate cu energie, ca elemente parazitare ale unei construcții bazate pe logică și plauzibilitate și nu pe libertatea de a fantasma a autorului. A nu se apela la otrăvuri fantastice sau efecte nelalocul lor, cum ar fi moartea din cauza unor doze nepotrivite de medicament etc. A
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
tipul de roman gândit de Chandler: realitatea nu este nici liniară, nici coerentă și nici nu „fructifică” maximalist și uniform întregul spațiu avut la dispoziție. Marea performanță, de data aceasta, e că devierile de la linia narativă principală nu sunt deloc parazitare. Ele nu provin din simpla ambiție a scriitorului de a depăși condiția subalternă a romanului polițist, ci cresc organic din formula literară abordată. Senzația de autenticitate e conferită de acumularea de întâmplări, imagini și senzații ce aparțin realității: Chandler lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
În exterior) este mult mai complet sub acest nou regulament, Începând de la recrutare, trecând prin pregătirea „politică” a cadrelor În școlile Partidului și până la rechemarea lor de la post. Acest lucru demonstrează că, În timp, Partidul și-a perfecționat tehnicile de parazitare și control asupra Statului. Care era așadar circuitul normal pentru acea vreme astfel Încât un membru de Partid să ajungă diplomat? El trebuia să Îndeplinească criteriile de moralitate menționate mai devreme, trebuia să provină din unul dintre mediile sociale agreate de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cele mai elementare decizii, cum sunt recrutările pentru posturile de femei de serviciu În reprezentanțele diplomatice. Nu putem vorbi așadar de concurență sau de colaborare Între instituțiile Statului și organele Partidului. Este vorba, mai degrabă, despre suprapunere sau despre o parazitare a Statului de către Partid, iar această parazitare se manifestă atât la nivelul personalului, cât și la nivel instituțional. Pe de o parte, avem de a face cu aceiași oameni care ocupă funcțiile de vârf atât În aparatul de stat, cât
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
pentru posturile de femei de serviciu În reprezentanțele diplomatice. Nu putem vorbi așadar de concurență sau de colaborare Între instituțiile Statului și organele Partidului. Este vorba, mai degrabă, despre suprapunere sau despre o parazitare a Statului de către Partid, iar această parazitare se manifestă atât la nivelul personalului, cât și la nivel instituțional. Pe de o parte, avem de a face cu aceiași oameni care ocupă funcțiile de vârf atât În aparatul de stat, cât și În cel de partid, ceea ce face
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fost singurul semn folosit de presa muncitorească din secolul al XIX-lea, de tipăriturile și publicațiile P.C.R. și de marii noștri scriitori ca de pildă M. Sadoveanu. Peste capul fosilizatei Academii a statului burghezo-moșieresc, simțind nevoia simplificării, a înlăturării semnului parazitar â, ei nu l-au întrebuințat decât pe î, după cum l-au întrebuințat pe sînt, știind că sunt era o formă artificială creată din aceleași tendințe latinizante de către lingviștii din Școala Ardeleană. Ținem să mai subliniem că prin folosirea numai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
suprimarea literei â - vestigiu al etimologismului - și înlocuirea ei peste lot cu î; 2. Suprimarea literei u final la substantivele, adjectivele și formele verbale terminale în i; bici, gălbui, întâi, atribui, îndoi, lăsai, voi (verb auxiliar) etc., deci atunci când e parazitară, necorespunzând realității fonetice; 3. întrebuințarea trăsăturii de unire și în cazurile unde se folosește - fără să mai fie nevoie de el - apostroful”. *** Liviu ONU65: „De bunăseamă că proiectul pentru o nouă ortografie a limbii române redactat de Secția știință a
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de nesiguranță a montajului. Preferința pentru ciudățenie caracterologică, grotesc, scene crude se manifestă mai pregnant în Viermii pământului. Scriitorul ezită între un roman al vieții minerilor și unul al psihologiei individului izolat, aflat în fața unei situații-limită. Aglomerarea de „cazuri”, conflicte parazitare, caractere neadâncite estompează însă observația. Adrian Vornicu din Am ucis pe Dumnezeu este, de asemenea, un ratat. Pictor de geniu, torturat de obsesia că trebuie să se elibereze de Dumnezeu, a cărui prezență îl împiedică nu doar să creeze, dar
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
lui B. Primul său roman, Moș Belea (1927), istorisire plată, monotonă a vieții și decăderii unui ofițer mediocru, a dezamăgit. Celelalte - Conașii (1935), Primii și ultimii pași (1939), Margot (1942) - sunt simple aglomerări de manifestări telurice ale unei categorii sociale parazitare, cu pasiuni doar fiziologice. Este o proză de un realism tern, apropiată de relatarea faptului divers. Mult diferit este volumul Amintiri (1937), cântecul nostalgic al copilăriei, a cărei libertate provenită din lipsa de îngrădiri interioare, din inocență, devine imposibilă mai
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
Într-un editorial violent antidemocratic, Nichifor Crainic, vorbind în numele tinerei generații dezorientate și nemulțumite, anunță „falimentul statului, provocat de democrația conducătoare”. În același articol, intitulat Spre stânga sau spre dreapta?, sunt condamnate „nulitatea de creație și fabuloasa capacitate de consumație parazitară” și se propune, ca soluție, doctrina așa-zisului corporatism social, „întemeiat pe cultul competențelor, pe concepția morală a muncii, pe individualismul organizat în categorii sociale, pe dreapta autoritate”. Tot aici, într-un articol programatic (Predoslovie), Ioan Victor Vojen subliniază și
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
Poporului. Spuneam că nu am avut vreodată nici un sentiment vindicativ față de etnia asta, dar se pare că încetul cu încetul ar trebui să-mi revizuiesc și eu părerile, fiindcă observ cum pic, cu pic, otrava secretată de indivizii acestui popor parazitar începe să ne amorțească simțurile căutând să ne reducă la stadiul de numit HR Patapievici, noi nu valorăm nici măcar cât o turmă). Această revelație am avut-o mai ales în ultimii ani, când jigodii de marcă a jidănimii trăitoare aici
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
facilități la care muncitorii din zilele noastre nici măcar nu ar putea visa. Nu sunt întru totul de acord cu excesele rasiste ale germanilor din perioada aceea mai ales cu exterminarea evreilor, dar cred că fiecare popor are câte un popor parazitar care îl trage în jos, cum ar fi de exemplu la noi țiganii. Pentru mine poporul evreu este un popor demn de toată lauda și cred că în măsura în care nu se bagă în ciorba internă a unui stat și nu aduce
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
se pot salva decât singuri. Salvarea poate fi făcută cu mijloace simple, așa zisele procedee clasice; economii, firește, dar nu numai economii - ci și o bună gospodărie înăuntrul ministerelor, suprimarea creditelor neutilizate, amânarea lucrărilor mai puțin urgente, renunțarea la cheltuieli parazitare. Toate acestea - simplitate, bun simț, sinceritate, adevăr - sunt mijloacele revoluționare prin care Salazar încearcă nu numai să salveze finanțele țării ci, în același timp, să-și trezească neamul din aromeala artificioasă în care îl cufundaseră câteva generații de liberalism. Firește
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
acest sens, situațiile delicate, din punctul meu de vedere, nu au lipsit, pentru că legislația noastră nu era perfectă (nu sub nivelul celeia din majoritatea statelor, dar cu unele reglementări care ridicau semne de întrebare muncă forțată pentru cei cu viață parazitară, înregistrarea mașinilor de scris etc.); Guvernului român i se făcuse o serie de recomandări și pe care ar fi trebuit să le menționeze în Raportul transmis; unele lucruri erau explicate prin prisma ideologică și de pe poziția politică oficială care era
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
P. și romanul meu, „felia de viață“, cum ar fi spus Zola, devenit brusc naturalist odată cu înaintarea în vârstă. Pregătește-te să auzi tot mai mult despre cazul Portiei, cu consolarea că ea nu mai putea să-mi invadeze decât parazitar schema gata construită a romanului. Un an de zile am încercat, scriind, să-mi apropii femeile, cu ea văd că n-a mers. Probabil persoana ei era prea copleșitoare, chiar pentru după-amiezile de iarnă când băutura mă făcea tolerant. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]