654 matches
-
175 : " Dacă Faust se declară "om al faptei", fiind măcinat de febră cunoașterii, a dezlegării misterelor, Blaga e în mod vădit antipodul sau [...]. El declară fără înconjur : "Fiu al faptei nu sunt". " (" Și Faust se déclare "fils de l'acte" parce qu'il est rongé par son désir de connaître, de déchiffrer leș mystères, Blaga est évidemment son opposé. Îl déclare directement : "Je ne suiș pas fils de l'acte". " Notre traduction.) 1566 Nous avons analysé la recréation de cette métaphore
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la Fronde, Paris, 1711:"Leș favoris, leș maitresses et leș confesseurs des rois, lorsq‘ils perdent leur crédit, șont ordinairement privés parcequ‘ils cessent de plaire au monarque: sous Louis XIII, quoiqu‘ils plussent au roi, ils étoient disgraciés parce qu‘ils ne convenoient pas au ministre. footnote> Cu toate că toți cei de la curte se așteptau ca Ludovic să fie devastat, reacția regelui a fost una cinica. Cu câteva ore înainte de execuția tânărului, în cadrul unei discuții particulare, Ludovic a afirmat"cred
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
avait sous șes ordres. Elle avait sur la tète un chapeau couvert de plumes noires, et portait l'épée au côté, Madame de Lasalle nous mit le mousquet sur l'épaule; après quoi nous la saluâmes, sans nous découvrir toutefois, parce que ce n'est pas l'ordre. Elle nous baisa tous l'un après l'autre au front, et nous donna să bénédiction d'une manière tout -à-fait cavalière. C'était une vraie bonne femme, et qui ne manquait pas
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
rătă- cirea eroului, fiind sinonimă cu întreruperea vieții lui. M-am apropiat astfel, chiar dacă numai tangențial, de arhetipul firului vieții și al destinului tors, depănat și tăiat de (semi)divinități - exclusiv feminine - precum Ursitoare (Urzitoare ?) la români, Moire la greci, Parce la romani, Norne la nordici ș.a.m.d. Observ deci, deocamdată, că mitografii antici care i- au atribuit Ariadnei (și nu lui Dedal) rolul de a-i fi oferit eroului ghemul și soluția folosirii lui sunt parcă mai aproape de adevăr
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copile, demult! E adevărat? Ce înseamnă mult pentru un copil?"48 Și așa de-a fir a păr pînă în ziua în care "un crainic" acoperă vocea bunicilor, întrerupînd transmisia. Răspîndite, odraslele memoriei reprezintă sensul dinastic al săracilor de odinioară. Parcele noastre sînt nevăzute fiindcă muncesc ziua în amiaza mare. CARNEȚELUL ROȘU Biblioteca Timpuri Noi. Librăria Muncii. Biblioteca socialistă. Jaloane? Embleme? Da, dar mai întîi creuzete. Anarhiști, prudhonieni, leniniști, reformiști, posibiliști, nu are importanță. Și mai există în final aristocrația plumbului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
realizarea hărții cadastrale, parcelele păreau Întortocheate și haotice. Însă, pentru cei obișnuiți cu sistemul, el era suficient de simplu și perfect funcțional din punctul de vedere al obiectivelor lor. Figura 3.Satul Novoselok Înainte de reforma lui Stolypin Lacul Abinetovo LEGENDĂ Parcele aparținând aceleiași gospodării Locuințe Teren cultivat Câmp Pădure Mlaștină Drum Figura 4. Satul Khotynița Înainte de reforma lui Stolypin Proprietate a statului (teren Închiriat localnicilor) Lacuri LEGENDĂ Parcele aparținând unei aceleiași gospodării Locuințe Teren arabil Câmpie aluvionară Nisip Argilă Carieră de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
che possino securamente capitare nella Residenza di V-a Ecc., pregandola rispettuosamente di degnarsi con la solita Sua bontà ricevergli, come un picciol contrasegno delle mie infinitisime obligazioni, et benignamente comandarmi in tutto quello che le potro servire di queste parti, mentre che gli riverentissimi ordini di V-a Ecc mi sono sempre particolari grazie et favori, per confirmare la mia gratitudine intorno a tanti Cumuli di Beneficii che tuttavia mi comble V-a Ecc. dichiarandomi con un profundissimo inchino di
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
en lui présentant mes respects. L’honneur que je m’étois réservé de les lui présenter moi-même est cause que je ne lui ai pas fait parvenir plutôt. Empêché de nouveau de me rendre à la Porte, je prends le parti de vous les adresser, avec prière de vouloir bien me renvoyer les précédentes à votre loisir. Je profite de cette occasion pour vous prier, Monsieur, de faire rappeller à Mr le Gd Interprète de la Conférence dont j’ai eu l
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și însetat de tot ceea ce poate să ofere clipa unui om care trăiește din plin și, totodată, o domină prin luciditatea sa, el s-a grăbit să ne dea, în toate aceste domenii, măsura talentului său genuin, presimțind parcă zgârcenia Parcelor neîndurate, care ne taie firul vieții cu foarfecele”. Surprinzătoare e, la Radu Stanca, sinceritatea poemelor, deși punerea în scenă nu lipsește. Balada erotică, începută, în chip tradițional, cu o notă fantastică, galopantă, e întoarsă spre motive intime, încât Pierrot-ul
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
mari decât cele ale foamei și frigului. Dar, pentru a susține acest punct de vedere, trebuie, desigur, analizat raportul acestor două probleme cu tipul de societate care le genera. Contextul social Dintr-o perspectivă de analiză naivă, lipsită de orice parti pris, a societății comuniste românești, se poate pune problema motivului pentru care responsabilii politici nu puteau asigura satisfacerea trebuințelor de hrană și căldură ale populației. și aceasta în condițiile în care se acceptă că România n-ar trebui să aibă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
l’État vis-à-vis du nouveau régime politique, fait qui a conduit, comme l’exprime l’historien anglais Dennis Deletant, à l’instauration du régime totalitaire. On a éliminé les principaux partis d’opposition et on a imposé le modèle du parti unique, on a éloigné les anciens magistrats, les remplaçant par des adeptes fanatiques sans une formation juridique minimale, on a commencé les arrestations, les adversaires politiques ont été taxés d’«éléments périlleux» et de «saboteurs», recommandant leur liquidation «sans pitié
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
juridique copié selon le modèle soviétique, on a imposé les normes et les pratiques staliniennes dans la vie sociale. Sorti de l’illégalité, où la lutte entre factions et l’élimination des adversaires fonctionnaient comme une loi de survie, le parti arrivé au pouvoir prolonge cette méthode dans le nouveau contexte, projetant au niveau national «un fanatisme étonnant pour néophytes et terrifiant pour ceux avisés» (Tismăneanu, 1996). Comment le politologue américano-roumain décrit cette «psychologie communiste», comment la nomme-t-il? L’intolérance, l
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
d’un ancien détenu politique: L’année 1947 a signifié, pour mon mari, ce qu’elle a signifié pour beaucoup de jeunes de cette époque-là. Premièrement, cela a signifié la destruction de leurs vies: la vie personnelle, la vie intellectuelle, parce que 1947 a été l’année où l’on a instauré le régime communiste et où l’on a commencé les arrestations en masse, avec le but de démontrer par la force que le communisme est sur les barricades et
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tour je restais dans la chambre pleine de spectateurs - soldats et gradés ensemble - et je me suis soumis au rituel comme en transe. Au dixième coup, je n’ai plus résisté. J’ai poussé un cri... Ces témoignages sont importants parce que les auteurs, des scientifiques ou des écrivains, bien que marqués par l’humiliation et les émotions qui les avaient accompagnés, gardent intacte leur capacité de recul et d’objectivité, étant habitués aux histoires précises. La compétence de participant/observateur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ou s’il y a une alternative, le choix de celle-ci conduit à la destruction de l’échafaudage), le refus de la collaboration étant pénalisé par l’application de certaines sanctions. Il ne s’agit pas ici de coopération ou confiance parce qu’il n’y a pas une possibilité de choix, la seule option est celle de la soumission. Ceux soumis à la pression sont des «facteurs passifs» qui agiront à la suite de contraintes, sans leur offrir la possibilité du jugement
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
comprend l’organisme, individuel ou social, déterminant une modification de la conduite normale. Il existe quelque chose de pathologique dans la peur: elle provient d’une somme de menaces, d’effrois, d’humiliations et de mots - n’oublions pas les mots, parce qu’ils pèsent beaucoup dans le déclenchement de la peur... Soumis à ce cumul de termes constitutifs de la peur, on arrive à faire n’importe quoi pour l’éviter, pour s’en débarrasser... La situation ne change pas d’une manière
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cumul de termes constitutifs de la peur, on arrive à faire n’importe quoi pour l’éviter, pour s’en débarrasser... La situation ne change pas d’une manière essentielle si, en dépassant l’individuel, nous passons au niveau de la collectivité, parce que la peur fonctionne d’une manière contagieuse, comme une maladie qui se «contracte», se transmet avec rapidité de l’individu contaminé à ceux encore sains. La peur généralisée, multipliée, transmise par différents canaux de communication n’affectait pas seulement
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
et de ne plus être le lendemain à la maison. À l’époque des communistes, comment dire, il y avaient des gens qui ont été en prison injustement, c’est-à-dire, si avant les communistes j’avais quelque chose contre toi parce que tu étais riche, maintenant c’est mon tour... Je mentais et je disais que, voilà, X a été légionnaire, a été... Il y a eu des cas où quelqu’un qui avait quelque chose contre une personne et où
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
tortionnaire-victime par quelques exemples pris dans l’histoire des procès staliniens, les cas Zinoviev, Kamenev et Buharin. Chacun a reconnu des fautes imaginaires, s’est humilié et s’est accusé, a clamé ses sentiments d’amour et attachement pour le parti, s’est rendu totalement à son bourreau, Staline. Pour être «convaincu» d’adopter cette position, pour s’identifier avec l’idéal proposé, on a utilisé des méthodes croisées, de la pression psychique jusqu’à la torture raffinée: interrogatoires de nuit, la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Paula și Veronica - reconstituie din fragmente incoerente de memorie destinul lor, pe al altora și soarta unei lumi declasate. Monologul interior și discursul indirect liber - unelte clasicizate ale romanului modern - sunt mânuite cu dexteritate pentru a compune profilurile celor trei Parce în mizerie, care nu prezic destinele, ci doar și le reamintesc, deformat și haotic, una dintre ele fiind chiar amnezică și o mitomană cu veleități literare. Ca și alți prozatori optzeciști, P. are o ureche bine exersată: radiografiile diverselor medii
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
în jurul căușului de fier al harponului, în care înfipseră apoi prăjina; capătul de jos al saulei fu întins în lungul prăjinii, pînă la jumatatea ei și legat zdravăn, cu noduri. Și astfel, prăjina, fierul și saula - întocmai ca cele trei Parce - rămaseră nedespărțite în veci. Ahab plecă posomorît cu arma lui. Piciorul său de fildeș și prăjina din lemn de nuc sunau a gol pe fiecare scîndură, a punții. Dar, înainte de a intra în cabina lui, se auzi un rîs stins
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vie. Elles ont assisté horrifiées, secourables, dévouées mais passives au plus grand drame que l’humanité ait vécu; elles ont vu périr des millions d’êtres, et n’ont pas su, de cet holocauste effroyable, déterminer la psychose de rédemption, parce qu’elles n’ont été impressionnées que par le visible, la morte matérielle de millions d’humains et non par la déchéance morale, par l’enfer dans lequel nous nous étions projetés. De tant de larmes, d’épreuves, de douleurs
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
et sur le bâteau qui l’emportait, se trouvait toute une association d’Anciens Combattants, de Soeurs de Charité, de Veuves de Guerre, de Dames de la Croix Rouge. Dans la tranquillité de la traversée, une houle sévit tout d’un coup, parce que l’une des membres a émis l’idée, qu’il serait bien que les enfants de tous les pays se connaissent, collaborant et formant des associations, en vue de la paix. A ce mot, les vieilles animosités se sont réveillées
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
que les résultats d’une telle enquête acquièrent une valeur supérieure si l’on a pu agir sur tout un groupe naturellement formé, que si l’on a choisi volontairement, ici et là, quelques personnes qui auraient pu être choisies parce qu’il apparaîssait à l’auteur de l’enquête qu’elles ont des responsabilités familiales étendues. Je m’excuse, donc, de vous importuner encore par cette demande, mais les résultats de l’enquête que vous me transmettez apportent un exemple
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Tâlcuire la Tatăl nostru (Orationes dominicae breuis expositio). În volumul III, apărut În 1948, au fost traduse și comentate Întrebări către Thalasie (Quaestiones ad Thalassium). Aici, ca și pentru Pseudo-Dionisie, tânărul profesor din Sibiu folosește fără nici o ezitare și fără nici un parti pris confesional cunoștințele patristicii moderne. Lista de nume pe care le citează respectuos este revelatoare: V. Grumel, cu articolul despre Maxim din Dictionnaire de Théologie Catholique și un studiu din Échos d’Orient; R. Devreesse, cu două texte apărute În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]