880 matches
-
proaste a drumului, am sosit la Bușteni cu întârziere pentru dejunul organizat în vagonul regal. Ceilalți terminaseră deja. El mă servește cu mâncare și ceva de băut, waiting on me... Îl văd de această dată în civil, pantalon sport, veston, pardesiu gri de călătorie, caschetă englezească, o garoafă la butonieră. Are astfel un aer elegant și tânăr, om de lume, un tip Jaucourt 10, nu e englez, dar arată ca un englez, ceea ce e greu dacă ești german, și cu atât
by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
locurile inundate, fete ce chicoteau. Ploaia răpăia violent pe acoperișul mașinii și capota de pânză groasă începu să lase apă. La picioare mi se adună o băltoacă. Era o toamnă prea timpurie pentru o astfel de ploaie. Mi-am îmbrăcat pardesiul și am apucat-o grăbit spre primul drugstore, de unde mi-am cumpărat o sticlă de whisky. Întors în mașină, am băut destul ca să mă încălzesc și să-mi ațâț curiozitatea. Depășisem timpul de parcare, dar polițiștii erau prea ocupați cu
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
să cimenteze o prietenie adevărată. Totul decurge în această notă cvasiidilică, până în momentul când Terry apare, în zori de zi, la ușa lui Marlowe - „Stătea în prag, arătând de parcă n-ar fi dormit de o săptămână. Avea pe el un pardesiu ușor, cu gulerul ridicat, și parcă tremura” - și-i cere să-l ducă la Tijuana, pentru a prinde avionul de zece și un sfert. Drama lui Marlowe e alimentată de convingerea că Terry Lennox - omul capabil să cucerească pe oricine
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
un ficat într-un bocal. (...) Încape în el actualitatea, atât cât Margareta încape în Faust."170 sau "O carte este ca lumina lunii rămasă pe pietre, după ce luna a dispărut"171 sau "Scrisul implică (...) dacă nu talent, măcar stilul unui pardesiu, expus pe un manechin"172 (s.n.). Din unghi, am spune, epistemologic, descrierea aceasta cu "statut" de definiție presupune o operație de determinare exactă într-un limbaj științific, precis și arid, lipsit de prolixitate și echivoc. De multe ori, redefinirea argheziană
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
laolaltă cu ochii, poate apărea ca o jumătate întreagă de cap de găină rasol, cu pleoapele definitiv închise și palide. Apoi, în dreptul gurii, pielea obrajilor este anatomic umflată, ca și cum la rădăcina gingiilor de jos aș ține câte un nasture de pardesiu; dar acest amănunt dă surâsului meu ironic o expresie de satiră crudă, așa că inconvenientul se prezintă ca un folos. Uneori buzele mele secretează o nimica toată de must și unele cuvinte ale darului meu oratoric apar ca florile de ghiocei
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
experiențele senzoriale”, Einstein scria că „nu avem de-a face aici cu o relație cum este cea dintre supă și carnea din care este preparată, ci mai degrabă de una de felul celei ce există între numărul de la garderobă și pardesiu”19. O asemenea relație de corespondență și coordonare este însă pe deplin suficientă pentru a explica posibilitatea de a supune enunțuri generale, formulate în termenii anumitor concepte, controlului acelor propoziții care ne informează asupra unor experiențe particulare. Marile contururi ale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acest lucru, era la fel de hotărît să abdice. Această declarație peremptorie este urmată două zile mai tîrziu, la 18 noiembrie, de o vizită cvasi-inopinată a regelui la oțelăriile din Dowlais, în sudul Țării Galilor, unde șomajul atinsese cote alarmante. Îmbrăcat într-un pardesiu gri și purtînd melon în loc de joben (așa cum se vede în documentele fotografice ale vremii), prințul se pronunță suficient de tare ca să poată fi auzit de gloata de șomeri și gură-cască: These works brought all these people here. Something should be
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
doamne. Apar și ciorapii-plasă. Toți ciorapii sînt susținuți de portjartiere. În anii '30 rochiile se lungesc și se strîmtează, fiind bine mulate pe corp și pensate în talie. Fusta rochiei și fustele în general sînt (foarte) evazate. Peste taioare și pardesie se poartă (aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană sau stofă asortat la pardesiu sau demiu§§§§§. Costumul bărbătesc
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
evazate. Peste taioare și pardesie se poartă (aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană sau stofă asortat la pardesiu sau demiu§§§§§. Costumul bărbătesc are haina (jacheta) strîmtă și scurtă, uneori cu revere late (mai ales la haina la două rînduri) și pantalonii destul de largi, cu manșetă** Cravatele erau de lățime medie. După cel de-al Doilea Război Mondial, mai
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Carnaby Street, o stradă în plin centrul Londrei (cartierul Soho). Anii '70 sînt o reacție violentă la deceniul al șaptelea. Se impune acum moda maxi și midi. Mini-jupele fie dispar și sînt înlocuite de maxijupe, fie se poartă sub un pardesiu sau demiu foarte lung (maxi-coat) care, atunci cînd este descheiat, creează prin contrast un veritabil șoc bărbaților sensibili la eternul feminin, ca și cum acesta ar revela brusc desuurile doamnelor. Fustele sînt și ele foarte lungi, mai ales la rochiile de seară
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Nae, amant de suflet pe care-l dezmiardă Bibicul ; Nae Îi trimite o scrisoare Didinei. Unele scrisori, din neglijență, sunt pierdute În locuri nepotrivite, altele sunt găsite În haina uitată la vreun amic (Dandanache dă de scrisoare din Întâmplare: Îmbrăcând pardesiul amicului becher cu care jucase cărți, găsește În buzunare o scrisorică de amor ce, dacă e publicată, e compromițătoare). Nae Girimea Îi scrie Didinei: „Prea iubita mea angelă, s-a Întâmplat un caz de o comèdie mare În chestia noastră
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
care neglijența celuilalt Îl ajută să-și concretizeze ambițiile: „Am avut noroc, mare noroc am avut. Să vedeți. Într-o seară... Ținevas - nu spui Ține... persoană Însemnată... da’ becher - vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă Îsi uită pardesiul la mine...”; În buzunarul pardesiului acelui Ținevas găsește «scrisorica de amor» („către becherul meu, de la nevasta unui prietin”) ce devine capital politic. Asupra identității persoanei Însemnate păstrează discreția, Însă nu la fel de diplomat e și În a dezvălui strategia la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să-și concretizeze ambițiile: „Am avut noroc, mare noroc am avut. Să vedeți. Într-o seară... Ținevas - nu spui Ține... persoană Însemnată... da’ becher - vine si zoacă la mine cărți... si când pleacă Îsi uită pardesiul la mine...”; În buzunarul pardesiului acelui Ținevas găsește «scrisorica de amor» („către becherul meu, de la nevasta unui prietin”) ce devine capital politic. Asupra identității persoanei Însemnate păstrează discreția, Însă nu la fel de diplomat e și În a dezvălui strategia la care a recurs pentru a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
vultur", fa "lemn"); rom. șpighel "tip de fontă folosită la fabricarea oțelurilor dure" < germ. Spiegel[eisen] "idem" (Spiegel "oglindă", Eisen "fier"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire", Mühle "moară"); fr. trench "pardesiu făcut dintr-o țesătură impermeabilă, trencicot" (> rom. trenci) < trench[-coat]"idem" (< engl. trench-coat; trench "șanț, tranșee", coat "haină"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației" < germ. Zahl[kellner] "idem" (Zahl "calcul", zahlen "a plăti"); rom., magh. vatir "țesătură apretată folosită
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
optime dintr-o pâine, codru de pâine; jumătate din cantitatea de pește prins; pachet de piei", cf. tc. çeyrek, dial. çerek "sfert"; fr. demi "pahar mare de bere, halbă" < demi[-litre de bière] "jumătate de litru de bere"; rom. demiu "pardesiu gros, mai puțin călduros decât paltonul" < fr. [pardessus sau paletot (de)] demi[-saison] "idem" (pentru pardessus demi-saison, v. CNRTL; demi "jumătate", demi-saison "perioadă a anului cu temperaturi moderate, între vară și iarnă"); rom. dublă "pâine de două ori mai mare
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
voda sunt calcuri parțiale ale compusului englezesc (eventual prin intermediar), dar în maghiară a fost creată și varianta condensată szóda; rom. înv. și reg. (Transilvania) sodă "sifon" este preluat din limbile care cunosc termenul condensat, probabil din maghiară; rom. trenci "pardesiu cu croială reglan, făcut dintr-o țesătură impermeabilă" are ca etimon fie fr. trench "idem", condensat în această limbă, fie rom. trenci[cot] sau engl., fr. trench[-coat]; rom. trening "îmbrăcăminte sportivă de flanelă" provine din engl. training [suit] "idem
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lat. alimentarius "idem"); aniversare ~ (înv.) aniversară "sărbătorire a împlinirii unui număr de ani de la data la care s-a produs un eveniment; zi în care se aniversează un eveniment" < [zi] aniversară (DA, DEX)122; anonimă "scrisoare nesemnată" < [scrisoare] anonimă; balon "pardesiu de ploaie confecționat din pânză impermeabilă" < balon[zaid] "idem" (< germ. Ballonseide); carosabil "parte a unui drum rezervată circulației vehiculelor rutiere" < [drum] carosabil (< fr. chemin carrossable); a cauza "a face rău, a provoca neplăceri" < a cauza [neplăceri, boli etc.]; circular "ferăstrău
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bască ~ basc "beretă cu marginile îndoite înăuntru" < fr. [béret] basque "idem" (DEX; în franceză, basque are, în afară de sensul etnonimic, doar semnificația "parte a unei veste care, pornind de la talie, coboară până la pulpe; pulpană, poala unei haine", v. CNRTL); rom. demiu "pardesiu gros, mai puțin călduros decât paltonul" < fr. [paletot sau pardessus (de)] demi[-saison] "idem" (DLR, v. CNRTL; după DEX, din fr. demi "jumătate", cuvânt care înseamnă și "halbă"; cf. demi-botte "cizmă cu carâmbul scurt, până la jumătatea gambei", demi-bas "ciorapi trei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
simțea urmărit și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipa să se audă strigat din spate. Dar necunoscută șovăia. Atunci își rezema cutia violoncelului de peretele coridorului și, alene, începu să-și caute batistă. Începu prin a-și descheia laborios pardesiul."8 Suspansul este sporit prin faptul ca vocea Mariei se aude hors-camp. Fiindcă nu o cunoaștem încă pe Maria, vocea ei "limpede și robustă" sporește neliniștea și curiozitatea. Autorul ne descrie în continuare reacțiile mimate ale lui Antim: "[voce hors
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
refuzul de la început al maestrului. În cazul lui Antim el este însoțit de gestul de a-si îmbrățișa violoncelul singurul care îl poate înțelege: "[P.M. Antim] Își împături batistă, o puse în buzunar și începu să-și încheie nasturii de la pardesiu. Îmi pare rău, spuse apucând cutia violoncelului. M-am hotărât să renunț la lecțiile particulare când mi-am dat seama că nu izbutesc. Nu izbutesc nici în doi ani, nici în patru sau cinci: pur și simplu, nu izbutesc..."9
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
respect deosebit. El va acționa în continuare cu complicitate masculină, întrerupând din când în când în discuția celor doi, așa încât să nu uităm că ea are loc într-o cafenea. "[P. I.] Chelnerul voi să-l ajute să-și dezbrace pardesiul, dar se împotrivi. Îl mai păstrez puțin, până ce mă mai încălzesc. Apoi întoarse capul spre față: Pentru domnișoara, [...]" Abrupt, ca o declarație de dragoste aproape, Antim îi mărturisește nostalgia lui față de o altă lume și emoția de a o întâlni
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pe Marta. Fiecare femeie din zare mi se părea că-i Marta, dar când se apropia îmi dam seama că era altcineva. într un târziuîn visdorința mi-a fost împlinită. Marta venea dinspre casă, cu părul frumos aranjat, îmbrăcată în pardesiu. Venea pe trotuarul pe care mergeam și eu. îmi tremura inima de emoție la gândul că voi avea ocazia s-o salut, dar cu vreo 30 de metri înainte de a ne întâlni, ea a trecut pe celălalt trotuar și n-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
plătite și astfel și-a putut menține funcția socială. În felul acesta și-a cumpărat vila Primavera la Cap d΄Ail. Nicolae Titulescu obișnuia să cheltuiască foarte mult. Avea 50-60 de perechi de ghete; 50-60 de costume de haine, 10 pardesiuri, 5 paltoane, pălării nenumărate, veste de lână, fulare, pijamale și halate groase fiindcă era sensibil la frig. După ce s-a mutat în vila de pe șoseaua Kisseleff, a avut o perioadă mania covoarelor, mai târziu a geamantanelor din piele, apoi a
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
unei vechi ferme, aveam impresia că trăiesc într-o obscură viață de după viață. VI Îmi făurisem în minte imaginea orașului în care locuia Vinner, pornind de la materialul înnegrit și umed al primăverii pariziene. El însuși îmi apărea îmbrăcat într-un pardesiu, cu chipul încețoșat din pricina ploii și a neîncrederii. Eram istovit de nopțile de nesomn, de așteptarea primei întâlniri, nu mă gândisem la soarele din Golful Mexic. La aterizare, lumina și vântul cald au pătruns în orașul acela închipuit, acum eu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
din pricina ploii și a neîncrederii. Eram istovit de nopțile de nesomn, de așteptarea primei întâlniri, nu mă gândisem la soarele din Golful Mexic. La aterizare, lumina și vântul cald au pătruns în orașul acela închipuit, acum eu eram omul cu pardesiu închis la culoare. Mergând spre Destin, pe litoral, simțeam atmosfera aceea foarte deosebită, nepăsătoare și nervoasă totodată, a orașelor meridionale care se pregătesc pentru sezonul vacanțelor. Se ghicea din zgomotul cu care un muncitor scotea dintr-o magazie niște saltele
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]