537 matches
-
acutizau. Slăbise mult și se deplasa tot mai greu. Spre sfârșitul lunii septembrie a anului 1965, în timp ce concelebra Sf. Liturghie cade la altar și este transportat de urgență la Spitalul de Neurologie din Iași cu diagnosticul de comoție cerebrală cu pareză. Am fost la el și era tot timpul conștient, înțelegea tot, dar nu putea răspunde coerent. După cca. două săptămâni, la 6 octombrie părăsește această lume pentru a preamări în veșnicie pe Pruncul Isus și pe Maica Sa pe care
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
-i îngăduia să se țină de promisiune atâta timp cât nici cei mai străluciți elevi nu erau în stare să-i dezlege problemele. La ora cedată profesorul intrase bine dispus. Încercând să-și desprindă cu un deget buza de pe maxilar (în urma unei pareze faciale, avea acest tic), pronunță ritos: - Mă, mă, cine o dezleagă... zece anuală ! Cu pălăria pe ceafă și eșarfă albă la gât, Țâmpoc, care era unul dintre cei mai eleganți profesori ai liceului, desemnă al tablă cu creta o figură
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
c) hipotrofia staturală (nanismul); d) inegalitatea membrelor; e) osteocondrodistrofiile (însoțite de durere, necroză și fragmentarea nucleilor osoși de creștere); f) malformațiile coloanei vertebrale. 3. Sechele posttraumatice - cele mai frecvente sunt: a) paraplegia posttraumatică; b) paralizia obstreticală; c) alte tipuri de pareze de origine medulară care determină sechele de tip spastic sau flasc; d) retracția ischemică a flexorilor degetelor (boala Volkman). 4. Deficiențe osteoarticulare și musculare - cele mai frecvente sunt: a) traumatisme musculo tendinoase; b) retracții musculare: torticolisul, contractura în abducție a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
neconștient, ca o trebuință de a-și exersa activitatea. Atențiunea sa este cu totul absentă, incapabil de a și-o fixa un moment, răspunsurile sale fiind ca și automatice și mașinale. Digestiunea și somnul se execută normal, însă se observă pareză vezicală și rectală, ceea ce reclamă îngrijire continuă. Din anamneză aflăm că sunt 6 ani de când a fost izbit de o manie acută, pentru care a fost căutat și aici, și în străinătate, de unde s a întors calm, însă cu debilitate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
mai jos Criteriul 1: Din secreția purulenta de la nivelul mastoidei cultură pozitivă Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareza facială și prezența a cel puțin una din situațiile de mai jos: - evidențierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat gram din prelevatul secreției purulente de la nivelul mastoidei; - examenul serologic evidențiază prezenta antigenelor specifice. d) Infecțiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita și
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
mai jos Criteriul 1: Din secreția purulenta de la nivelul mastoidei cultură pozitivă Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareza facială și prezența a cel puțin una din situațiile de mai jos: - evidențierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat gram din prelevatul secreției purulente de la nivelul mastoidei; - examenul serologic evidențiază prezenta antigenelor specifice. d) Infecțiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita și
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
și lipsa riscului de epilepsie în urmă traumatismelor; ... c) BAREM III: sechele minime după boli neurologice; ... d) BAREM IV: sechele mici care nu împiedică efortul fizic mare sau responsabilitate. ... Baremele III și IV admit unele sechele ușoare, cum ar fi pareze neevolutive periferice. Bolile vasculare care necesită tratament permanent anticoagulant sau bolile neurologice care necesită tratament permanent sau cu sedative contraindica lucrul în SC. 2. OFTALMOLOGIE: a) BAREM I: examen medical la admitere în școală, încadrare în munca și schimbare de
ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003(*actualizat*) pentru aprobarea Instrucţiunilor privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei, precum şi organizarea, funcţionarea şi componenta comisiilor medicale şi psihologice de siguranţă circulaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza); - facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe); - boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburări motorii și senzoriale în evoluție sau cu recăderi frecvente); - boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronică); - leziuni traumatice ale sistemului nervos central și/sau periferic cu sechele tip pareză sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producând tulburări de tonus și motricitate, afectând deplasarea și gestualitatea, tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar; - sechele după un sindrom
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
hidrocefalia, microcefalia vera, craniostenoza); - facomatoze (Bourneville, Sturge-Weber-Krabe); - boli demielinizante (de exemplu: leuconevraxita cu tulburări motorii și senzoriale în evoluție sau cu recăderi frecvente); - boli heredo-degenerative (ataxiile, coreea cronică); - leziuni traumatice ale sistemului nervos central și/sau periferic cu sechele tip pareză sau plegie mono-, hemi-, para-, tetra- paralizii de plex, leziuni radiculare, de nervi periferici în stadiu sechelar, producând tulburări de tonus și motricitate, afectând deplasarea și gestualitatea, tulburări de tip epileptic sau alte tulburări de focar; - sechele după un sindrom
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
35 ore 1. Plastia reconstructivă în chirurgia orală și maxilo-facială: 20 ore - fiziopatologia lambourilor - clasificarea metodelor de plastie reconstructivă - tipuri de închidere primară - grefe de piele - lambouri locale - lambouri loco-regionale pediculate - lambouri liber vascularizate - grefe osoase nevascularizate - tratamentul chirurgical al parezei de facial de tip periferic 2. Anomalii dento-faciale și tratamentul complex ortodontic-chirurgical al acestora: 10 ore - prognatismul și retrognatismul mandibular - prognatismul și retrognatismul maxilar - proalveolia și proalveolodentia - ocluzia deschisă - laterodeviațiile mandibulare - anomalii asociate 3. Malformațiile congenitale orale și maxilo-faciale: 5
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
9. Hidrocefalia 10. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasă Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Weber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice și sindromice - impresiunea bazilară - foramen magnum îngustat - dislocația atlantoaxială 12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a. afectări ale organitelor subcelulare - boli lizozomale - sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
10. Sindroame neurocutanate: - scleroza tuberoasă Bourneville - neurofibromatoza - sindrom Sturge-Weber - ataxia-teleangiectazia - alte sindroame neurocutanate 11. Malformații osoase ale craniului și vertebrelor cervicale: - craniostenoze nonsindromice și sindromice - impresiunea bazilară - foramen magnum îngustat - dislocația atlantoaxială 12. Paralizii cerebrale: forme spastice - hemiplegia/pareza, tetraplegia/pareza, diplegia spastică (boala Little); forme diskinetice - hiperkinetică, distonică; forme ataxice; forme mixte 13. Boli metabolice și heredodegenerative ale sistemului nervos central 13.1. Boli metabolice a. afectări ale organitelor subcelulare - boli lizozomale - sfingolipidoze (gangliozidoze, b. Gaucher, b. Niemann Pick, b
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
NMG, TFR, ...) a 25. electromiografie a e) INTERPRETARE IMAGISTICĂ: 26. radiografie, CT, RMN, angiografie i B. Tratament nechirurgical Tratament farmacologic și/sau reabilitare fizică: 27. infecția urechii i 28. hipoacuzie neurosenzorială i 29. tinitus i 30. vertij și dezechilibru i 31. pareza/paralizia nervului facial i 32. îngrijiri postoperatorii i C. Tratament chirurgical 33. disecția osului temporal i 34. anestezie locală și regională i 35. managementul otohematomului i 36. excizia osteoamelor A 37. otoplastie s 38. meatoplastie s 39. extragerea corpilor străini
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
7. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de tratament și recuperare a bolii Parkinson și sindroamele parkinsoniene. 8. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de tratament și recuperare în scleroza multiplă. 9. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de tratament și recuperare în parezele de nervi cranieni (facial și trigemen) 10. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice, metodologia de recuperare post traumatisme craniene și vertebro-medulare. 16. RECUPERAREA ÎN PATOLOGIA ORTOPEDICO-TRAUMATOLOGICĂ 1. Fiziopatologia stărilor posttraumatice 2. Bazele clinico-funcționale și fiziopatologice ale tratamentului fizical, balnear și recuperării medicale
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
cu Cap. II din anexa la același act normativ. Capitolul III FUNCȚIILE FONATORII ȘI DE COMUNICARE VERBALĂ EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*) * Font 8* *) Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de: - stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
mitocondriale, aminoaciduriile etc.); - neuropatii motorii cronice severe periferice, evidențiate EMG. Aceste afecțiuni au implicații asupra staticii, mobilității și gestualității, coordonării și echilibrului, capacității neurocognitive, comunicării și orientării vizual-spațiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/și periferic, manifesta te clinic prin pareze (pierdere ușoară-medie a forței musculare, slăbiciune musculară), plegii (afectare severă cu pierderea contractilității), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) și/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spațială, de recunoaștere a
CRITERII din 31 august 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
cu Cap. II din anexa la același act normativ. Capitolul III FUNCȚIILE FONATORII ȘI DE COMUNICARE VERBALĂ EVALUAREA GRADULUI DE HANDICAP ÎN AFECTAREA VOCII*) * Font 8* *) Se referă la tulburările fonatorii determinate de afectarea laringelui, cauzate de: - stenoze post traumatice, - pareze sau paralizii (corzi vocale - n. recurențiali), - procese tumorale benigne, maligne, - procese inflamatorii cronice, trenante sau repetitive. Funcția fonatorie poate fi tulburată începând cu cavitatea bucală (stomatolalie) și până la organul fonator principal, laringele, sub formă de : - voce bitonală în paralizie recurențială
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
mitocondriale, aminoaciduriile etc.); - neuropatii motorii cronice severe periferice, evidențiate EMG. Aceste afecțiuni au implicații asupra staticii, mobilității și gestualității, coordonării și echilibrului, capacității neurocognitive, comunicării și orientării vizual-spațiale, datorate afectării sistemului nervos central sau/și periferic, manifesta te clinic prin pareze (pierdere ușoară-medie a forței musculare, slăbiciune musculară), plegii (afectare severă cu pierderea contractilității), tulburări de coordonare, de limbaj (afazii) și/sau de vorbire (dizartrie/anartrie, difonie/afonie), tulburări senzoriale majore (tulburări de câmp vizual, de orientare spațială, de recunoaștere a
CRITERII din 19 noiembrie 2007(*actualizate*) medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]
-
depășește 2D cyl - nistagmus - scăderea acuității vizuale sub 0,5 la AO fără corecție sau sub 0,7 la AO cu corecție optică eficientă (diferență de corecție optică 3D între ochi) - retinopatie pigmentară confirmată (prin adaptometrie sau EOG) - strabism și pareze sau paralizii ale mușchilor oculomotori - orice afecțiune oculară acută până la vindecare și reevaluare funcțională vizuală B. Pentru rețelele electrice de medie și joasă tensiune: - boli psihice - discromatopsie la cei care efectuează lucrări ce necesită percepția corectă a culorilor - scăderea acuității
HOTĂRÂRE nr. 355 din 11 aprilie 2007 (*actualizată*) privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187749_a_189078]
-
panoftalmie; 19. secluzio-ocluzio pupilar mono- sau bilateral; 20. colobomă a coroidei; 21. opacitate a corpului vitros; 22. dezlipire de retină; 23. retinopatii de toate categoriile; 24. hipermetropie peste plus 5 dioptrii; 25. ambliopie; 26. acromatopsie; 27. hemeralopie; 28. nistagmus; 29. pareza unuia sau a mai multor mușchi oculari cu diplopie; 30. atrofie optică; 31. hemianopsie; 32. oftalmoplegie internă sau externă; 33. glaucom; 34. corpi străini intraoculari; 35. tumori benigne oculare și/sau ale anexelor oculare, neoperabile; 36. tumori maligne oculare și
ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169056_a_170385]
-
sechele; 7. sifilis nervos; 8. epilepsie; 9. hemoragie subarahnoidiană, cu sau fără sechele neurologice evidente; 10. accidente vasculare ischemice; 11. anevrism arterial cerebral; 12. encefalite și sechele encefalitice; 13. sindroame extrapiramidale; 14. sindroame cerebeloase și cerebromedulare; 15. sindroame pseudobulbare; 16. pareze și paralizii de orice natură; 17. leuconevraxite; 18. scleroză laterală amiotrofică; 19. siringomielie, siringoglobulie și hematomielie; 20. atrofii musculare mielopatice; 21. miopatii; 22. miastenie; 23. hemispasm facial; 24. nevralgie esențială a trigemenului; 25. neuropatii cu tulburări funcționale; 26. neurofibromatoză generalizată
ORDIN nr. 724 din 9 iulie 2005 privind stabilirea baremelor medicale pentru dobândirea calităţii de detectiv particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169056_a_170385]
-
jos: Criteriul 1: Din secreția purulentă, de la nivelul mastoidei, cultură microbiană pozitivă. Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareză facială și prezența a cel puțin uneia din situațiile de mai jos: - evidențierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat Gram, din prelevatul secreției purulente de la nivelul mastoidei; - examenul serologic evidențiază prezența antigenelor specifice. d) Infecțiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita și
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
jos: Criteriul 1: Din secreția purulentă, de la nivelul mastoidei, cultură microbiană pozitivă. Criteriul 2: Dintre semnele de mai jos este prezent cel puțin unul, fără o altă cauză determinată: febră peste 38°C, durere, sensibilitate și eritem local, cefalee sau pareză facială și prezența a cel puțin uneia din situațiile de mai jos: - evidențierea bacteriilor în preparatul microscopic colorat Gram, din prelevatul secreției purulente de la nivelul mastoidei; - examenul serologic evidențiază prezența antigenelor specifice. d) Infecțiile din cavitatea bucală (stomatita, glosita și
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
căror evoluție locală sau a căror secreție nu poate fi controlată medicamentos, reducerea volumului tumoral prin chirurgie hipofizară reprezintă o măsură necesară pentru controlul adecvat al bolii. Complicațiile chirurgiei transsfenoidale sunt rare și cuprind: fistula cu scurgere de lichid cefalorahidian, pareză oculomotorie tranzitorie, deteriorarea câmpului vizual, afectarea arterei carotide și epistaxisul (apar la mai puțin de 1% dintre pacienți). Contraindicațiile chirurgiei sunt cardiomiopatia severă cu insuficiență cardiacă sau boală respiratorie severă. 2. Tratamentul medicamentos reprezintă prima sau a doua linie de
ORDIN nr. 461 din 18 mai 2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223124_a_224453]
-
căror evoluție locală sau a căror secreție nu poate fi controlată medicamentos, reducerea volumului tumoral prin chirurgie hipofizară reprezintă o măsură necesară pentru controlul adecvat al bolii. Complicațiile chirurgiei transsfenoidale sunt rare și cuprind: fistula cu scurgere de lichid cefalorahidian, pareză oculomotorie tranzitorie, deteriorarea câmpului vizual, afectarea arterei carotide și epistaxisul (apar la mai puțin de 1% dintre pacienți). Contraindicațiile chirurgiei sunt cardiomiopatia severă cu insuficiență cardiacă sau boală respiratorie severă. 2. Tratamentul medicamentos reprezintă prima sau a doua linie de
ORDIN nr. 477 din 13 mai 2010 privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/223129_a_224458]