939 matches
-
verbul decît după categoria aspectului dînd timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării în fapt realizat (ca participiul prezent din franceză: chantant "cîntător") sau într-un simplu fapt realizat (participiul trecut: cîntat). Aspectul ilustrat de participiul trecut permite opunerea tuturor formelor verbale simple la formele compuse și supracompuse, primele reprezentînd timpul implicat de proces în tensiune (el cîntă), iar celelalte în extensiune (el a cîntat). Valoarea temporală de anterioritate a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
timpului implicat de proces o reprezentare printr-o singură realizare (infinitiv: a cînta), printr-o conversiune a realizării în fapt realizat (ca participiul prezent din franceză: chantant "cîntător") sau într-un simplu fapt realizat (participiul trecut: cîntat). Aspectul ilustrat de participiul trecut permite opunerea tuturor formelor verbale simple la formele compuse și supracompuse, primele reprezentînd timpul implicat de proces în tensiune (el cîntă), iar celelalte în extensiune (el a cîntat). Valoarea temporală de anterioritate a formelor compuse decurge din aspectul lor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
genul și numărul pentru substantiv, timpul și persoana pentru verb). Elementele lexicului au fost astfel clasificate în șapte categorii după trăsăturile lor comune (nume, verb, pronume determinant, adverb, prepoziție, conjuncție), cărora li s-au adăugat, potrivit diferitelor interpretări și altele (participiu, adjectiv, interjecție). O altă accepțiune a categorizării este delimitarea conceptuală a noțiunilor, delimitarea realităților pornind de la trăsăturile lor comune, în clase de obiecte cu aceeași denumire, delimitare care variază după limbi și după culturi. Această categorizare urmează o ierarhie reflectată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este instantanee, ci presupune un anumit timp operativ (infinitezimal, desigur) pentru a fi realizată. În limbi precum cele romanice, se pot distinge trei momente constitutive (care au fost numite de G. Guillaume cronoteze) în derularea acestui timp, corespunzînd modurilor infinitiv - participiu, conjunctiv și indicativ; în prima cronoteză, actualizarea este interceptată la început printr-o imagine-timp cu o reprezentare virtuală (a merge, mers), fără înscrierea ei într-o epocă (trecut, prezent sau viitor), în cea de-a doua, actualizarea este observată în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
principale fiind, de data aceasta, actualizatorii substantivului. V. actualizare, cronoteză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CRONOTEZĂ. Prin cronoteză se înțelege fiecare dintre cele trei operații ale cronogenezei sau actualizării imaginii-timp de către verb. Prima cronoteză corespune modului cvasinormal (infinitiv și participiu), a doua este conjunctivul și a treia indicativul. V. actualizare, cronogeneză, topogeneză. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN CUNOAȘTERE. Ca orice substantiv cu bază verbală, cuvîntul cunoaștere are două semnificații de bază, una care indică o activitate (sau un proces) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structuraliștilor, în favoarea considerării subiectului ca o poziție sintactică subordonată centrului verbal, pune în lumină blocarea acordului în situațiile în care funcția de subiect se realizează în propozițiile non-finite cu centrul verbal concretizat în verbe la moduri nepersonale, gerunziul, infinitivul sau participiul. O altă trăsătură a subiectului este sesizată în studiile care pun accent pe componenta pragmatică a limbii și pe relația acesteia cu gîndirea, ținîndu-se cont de legătura dintre judecată și propoziție, ca atare, subiectul este considerat termenul cunoscut, dat, ceea ce
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să exprime activitatea în tensiunea ei. Astfel, de exemplu, infinitivul a construi este în măsură să redea actul numai în tensiunea lui, în vreme ce gerunziul construind îl prezintă în curs de desfășurare, adică o compunere de tensiune și de detensionare, în vreme ce participiul construit îl redă la sfîrșitul tensionării, în momentul în care verbul a devenit adjectiv, după ce și-a epuizat reprezentarea care-l definește. Noțiunea "tensiune" devine astfel operantă pentru descrierea unităților sintactice (care reprezintă planul frazei) sau al unei unități discursive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
clarifica unele aspecte legate de frecvența unui anumit tip de acord. ABREVIERI ABS - absolutiv Ac - acuzativ D - dativ DEF - articol definit / definit ERG - ergativ f. - feminin G - genitiv GAcord GAcordO - grupul acordului verbului cu obiectul GAcordPart - grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acord Obiect). Structura unei propoziții prototipice se considera a fi următoarea 13: (26) GAcordS 14 subiect GAcord' GAcordo GTimp Timp' Timpo GAcordO AcordO' AcordOo GV GAcordS și GAcordO nu sunt singurele proiecții ale acordului propuse în studiile minimaliste. Pentru acordul participiilor trecute din franceză și italiană a fost avansată ideea existenței proiecției GAcordPart, prezentă în preajma participiului. Nominalul declanșează acordul la trecerea sa prin poziția de specificator a GAcordPart 15. Prin urmare, între AcordO și GV intervin mai multe proiecții funcționale, printre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiect GAcord' GAcordo GTimp Timp' Timpo GAcordO AcordO' AcordOo GV GAcordS și GAcordO nu sunt singurele proiecții ale acordului propuse în studiile minimaliste. Pentru acordul participiilor trecute din franceză și italiană a fost avansată ideea existenței proiecției GAcordPart, prezentă în preajma participiului. Nominalul declanșează acordul la trecerea sa prin poziția de specificator a GAcordPart 15. Prin urmare, între AcordO și GV intervin mai multe proiecții funcționale, printre care GAcordPart: (27) ... GAcordO AcordO' AcordOo GAux Aux' Auxo GAcordPart AcordPart' AcordParto ... ... GV Ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia au avut pe ordinea de zi... (="Guvernanții au avut pe ordinea de zi...") - substantivele care au o neconcordanță între genul formal și cel referențial impun un acord formal atât adjectivului, cât și participiului: (41) a. Ordonanța a fost ucisă de inamici. b. Vedeta a fost asaltată de fani. c. Starul american a fost intervievat de reporterul nostru. În exemplele de mai sus (cu colective și cu neconcordanțe de gen), dacă vrem să păstrăm
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
generalizarea că acordul predicativ se face pe baza trăsăturilor INDEX, trebuie să explicăm de ce acordul extern grupului nominal nu se face semantic, referențial. Pentru exemplele de la (41), se poate păstra ipoteza CONCORD - INDEX dacă adoptăm ipoteza că adjectivul predicativ și participiul din structura pasivului se acordă tot CONCORD, nu INDEX. S-ar unifica astfel acordul adjectivului din poziții interne grupului nominal cu cel din poziții externe grupului nominal. Am putea face generalizarea că adjectivul se acordă formal, CONCORD, indiferent de poziția
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
celelalte coordonate ale acordului, ar însemna că: (i) în acordul hibrid, trăsăturile adjectivelor și determinanților din interiorul grupului nominal sunt verificate sau valorizate de trăsăturile formale, morfosintactice, de tip CONCORD, ale numelui, iar trăsăturile verbului-predicat, ale adjectivului predicativ și ale participiului din structura pasivului pot fi verificate de trăsăturile CONCORD (ca în română) sau de trăsăturile de tip INDEX (astfel, în engleză sau în sârbo-croată, unde verbul se acordă "semantic", trăsăturile verbale sunt verificate de trăsăturile INDEX ale numelui); (ii) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
datorită caracterului verbal al acestuia. O explicație bună a acestui fenomen găsim la Gruiță (1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate fi tratat ca nucleu al unei foste atributive, care mai păstrează relativa autonomie a subordonatei, manifestată prin rezistența la acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
1981). Frecvent, adjectivul participial are și compliniri de tip verbal (complement de agent, cirumstanțiale temporale, locale etc.), care "slăbesc sudura grupului nominal, în sensul că sustrag participiul de sub controlul substantivului, segmentează sintagma, creând un al doilea centru sintactic, în care participiul e regent [...]. În plus, el poate fi tratat ca nucleu al unei foste atributive, care mai păstrează relativa autonomie a subordonatei, manifestată prin rezistența la acordul cazual" Gruiță (1981: 125). 2.3. Persoana În domeniul nominal sunt două elemente care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu este exclus nici acordul semantic: (3) a. Manechinul a fost fotografiat pe plajă. b. ??Manechinul a fost fotografiată pe plajă 41. [în afara unui context mai larg] Exemplele de mai sus arată acordul semantic în gen al adjectivului sau al participiului acordat. În anumite condiții, și verbul se poate acorda semantic, referențial: (4) %O parte din guvern au votat împotriva planului de rederesare. (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale) [acord în număr] (5) Subsemnații vă aducem la cunoștință... [acord în persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
t imagine [*he attending lectures twice a week]. (cf. L. Avram, 2003: 75) Spre deosebire de engleză, în limba română formele verbale nepersonale pot avea un subiect în cazul nominativ. Este vorba de formele de infinitiv, cele de gerunziu și cele de participiu; subiectul supinului este controlat obligatoriu de regent: (8) a. A-ți trimite copilul la grădiniță sau la școală fără mic-dejun sau a pleca tu la serviciu în acest fel este similar cu a încerca să folosești un aparat electric fără
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
toponimele terminate în consoană sau în vocala -u sunt tratate ca masculine sau neutre, singular (Brașov, Sibiu, Bacău), cele terminate în -a sau -ea sunt de tratate ca feminine (Tulcea, Constanța) etc. Acordul în gen al adjectivelor predicative și al participiului pasiv se poate face formal sau conceptual în funcție de substantivul comun ce denumește conceptul în care se încadrează toponimul (oraș, țară, insulă, munte etc.). (59) a. Tulcea este foarte frumoasă, merită vizitată. - acord formal a'. Tulcea este foarte frumos, merită vizitat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
exemplare. - "revista SCL..." b. *SCL sunt vândute... Abrevierile pot fi recategorizate morfologic, devenind substantive cu trăsături independente de trăsăturile substantivului centru din grupul nominal de bază. Recategorizarea se manifestă sintactic prin posibilitatea de a atașa articolul definit și prin acordul participiului și al adjectivului. Articolul definit nu are forma impusă de substantivul centru din componența grupului nominal, ci forma impusă de substantivul abreviere, de singular, masculin (TVA-ul, RMN-ul, ECG-ul, SCL-ul etc.): (75) a. TVA-ul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subtipuri, în funcție de caracteristicile lor morfologice și de posibilitățile de acord: (i) pronume de adresare, de persoana a II-a, marcate formal pentru singular, cu trăsătura de gen nemarcată: dumneata și formele familiare sau regionale mata, matale, tălică. Adjectivul predicativ sau participiul se acordă referențial în gen și în număr, iar verbul-predicat se acordă la singular (acord formal și semantic, totodată): (90) a. Dumneata ești convocat / convocată la primărie. b. Matale ești glumeț / glumeață. (ii) pronumele de adresare dumneavoastră, de persoana a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formal și semantic, totodată): (90) a. Dumneata ești convocat / convocată la primărie. b. Matale ești glumeț / glumeață. (ii) pronumele de adresare dumneavoastră, de persoana a II-a, marcat formal pentru plural 56, cu trăsătura de gen nemarcată. Adjectivul predicativ sau participiul se acordă referențial în gen și în număr, iar verbul predicat se acordă formal, la plural: (91) Dumneavoastră sunteți convocat / convocată / convocați / convocate la primărie. (iii) locuțiuni pronominale de adresare / grupări fixate, formate dintr-un substantiv feminin, la singular sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mai atingi! (www.telegrafonline.ro, comentariul unui cititor) (96) a. Excelența Sa a plecat. b. Altețele Lor au plecat. Utilizarea verbului la persoana a III-a, singular, are un grad de politețe mai ridicat decât la persoana a II-a, plural. Participiul și adjectivul predicativ se pot acorda cu substantivul (deci la feminin, singular) sau referențial (masculin ori feminin): (97) a. Măria Ta este invitată la bal. - acordul în gen și număr se face cu substantivul; referentul poate fi feminin sau masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este invitată la bal. - propoziția este ambiguă, referentul poate fi feminin sau masculin; acordul este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este fie formal, cu substantivul (la feminin), fie referențial, dacă referentul este feminin. Acordul poate fi mixt, când în poziție predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
predicativă avem un adjectiv sau un participiu. Astfel, verbul a fi se poate acorda cu substantivul sau cu posesivul, iar participiul sau adjectivul se pot acorda referențial: (100) a. Alteța Voastră este invitat la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial (referentul este masculin) b. Alteța Voastră este invitată la bal. - verbul se acordă cu substantivul, iar participiul se acordă referențial sau formal (referentul este feminin) c. Alteța Voastră sunteți invitat la bal. - verbul se acordă cu posesivul, iar participiul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]