35,715 matches
-
maiestuos Catedrala a cărei simbolistică gravitează în jurul Pantocratorului Iisus Hristos și a Treimii care cuprinde întreg universul creat, începutul, mijlocul și sfârșitul creației. Statornicia Tradiției Bisericii se împletește constructiv cu dinamica acesteia într-o aspirație spre a cuprinde universalul și particularul într-o sinteză a coborârii iubitoare și mântuitoare a lui Dumnezeu la om și o urcare iubitoare și mântuitoare a omului la Dumnezeu prin Iisus Hristos în Duhul Sfânt. Desigur nu lipsește din ansamblul arhitectural nici dimensiunea eshatologică a creației
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
România Noua Catedrală Patriarhală nu poate fi pusă în concurență sau opoziție cu școlile și spitalele din România, așa cum fac cei ostili construirii ei, deoarece ea este complementară acestora. Școlile publice din România sunt concurate și completate de multe școli particulare, apărute după anul 1990, așa cum spitalele și alte unități medicale de stat sunt concurate și completate de centre medicale private. În schimb, Catedrala Mântuirii Neamului nu poate fi înlocuită de una privată, deoarece Catedrala este un simbol al unei mari
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1448609897.html [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
suită pentru orchestră în 13 părți. Ideea lucrării s-a nascut dintr-o strânsă colaborare cu copiii și este de asemenea dedicată acestora. Muzică prezintă puncte comune cu stilurile lui Maurice Ravel și Igor Stravinski. Sergiu Celibidache acorda o importanță particulară efectelor sonore. Așa apare, de pildă, în partea a doua „Vântul stă, florile cântă”, un legănat idilic între instrumentele de suflat din lemn (lalelele) însoțit de coardele cu surdina, harpa și celesta (vântul). Partea a șaptea, „Cântec noaptea crapu-și cântă
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Aniversari_unesco_celibidache_cezar_cezarina_adamescu_1341127423.html [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și serviciile medicale furnizate sub formă de abonament; * asigurările obligatorii pentru casă și mașină (RCA). * programe educaționale și recreere pentru copiii aflați în întreținere: grădinițe particulare, programe tip before/after school, taxe școlare, tabere sau excursii școlare, cursuri: limbi străine, arte, sport, cursuri de pregătire tip meditații; * alimentarea contului pentru educație permanentă, înființat în baza Legea nr. 1/2011 Legea educației naționale; activități educaționale pentru tineri
Profit.ro: Cum se calculează venitul pe gospodărie. Cheltuielile cu grădinița particulară, cu after-school-ul, cu RCA-ul, dar și abonamentele la fitness sau biletele la cinema, pe lista deducerilor by https://republica.ro/profit-ro-cum-se-calculeaza-venitul-pe-gospodarie-cheltuielile-cu-gradinita-particulara-cu-after-school [Corola-blog/BlogPost/338916_a_340245]
-
grafic, Pintea folosește în mod frecvent asocierile și suprapunerile de planuri narative, efectele contrapunctice ale compozițiilor sale fiind servite cu o gamă largă de mijloace tehnice. Linia vibrantă, cănd incisiva, cănd savant șovăitoare, construiește imagini de pregnanta evocare, cu o particulară aură poetica de esență lirica. Convertit în artă grafică, românul “Ciulinii Bărăganului” descoperă valente noi de emotivitate.” Vasile Drăguț ,,Vasile Pintea izbutește să echilibreze, într-un mod care mi se pare exemplar că forța de autocontrol, tradiția vie, fecunda, cu
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/Poeme_in_lumina_si_culoare_rodica_elena_lupu_1373474777.html [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
a-i contrazice optimismul. Sistemul cotelor era, încă, principala pârghie sustenabilă a aprovizionării orașelor. La povara cotelor din Iulie 1949, s-a adăugat și impozitul agricol, care era văzut de către Partidul Comunist ca un instrument de presiune asupra gospodăriilor agricole particulare. Este încurajat denunțul, fiind făcute promisiuni de acordare a unor facilități persoanelor care vor denunța chiaburii ce tăinuiesc sau distrug produse supuse colectării. Astfel, prin Decretul 183/1949 privind sancționarea infracțiunilor economice, cu o arie largă de aplicabilitate, făcea practic
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
produse supuse colectării. Astfel, prin Decretul 183/1949 privind sancționarea infracțiunilor economice, cu o arie largă de aplicabilitate, făcea practic imposibilă orice abatere, evaziune de la normele impuse prin planul de colectare. Neachitarea obligațiilor către stat și nepredarea cotelor de către producătorii particulari în timpul stabilit prin acest plan de colectare, se pedepsea cu închisoare corecțională de la 1 la12 ani și amendă de la 10.000 la 100.000 lei. Dacă erau prinși sau pârâți că încercau să ascundă produsele agricole, puteau primi muncă silnică
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1459447683.html [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
în continuare. Lucram de ceva vreme la brigada lui nea Ion BÂRCĂ și eram folosit acolo unde era nevoie. Vara după terminarea campaniei viticole cei douăzeci de cai ai brigăzii erau duși la pășune pe un teren situat între grădini particulare dar și a stațiunii de experimentări viticole Valea Călugărească. Ziua nu prea avem probleme cu supravegherea cabalinelor și totuși acestea erau atrase de micile porțiuni din gradini semănate cu trifoi sau lucernă. Atracția cea mare era o porțiune cu lucernă
ARMĂSARUL CEZAR ŞI LUCERNA LUI BORDEIANU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1468772309.html [Corola-blog/BlogPost/380121_a_381450]
-
în ale scrisului, în artele-plastice sau în diferite filme realizate cu frumusețea umană prin datină și spirit. Când eram mică, nu suportam ticăitul ceasului... Fiecare tic-tac se asocia prin bătaia sa, cum să-mi chibzuiesc timpul pentru lecții, pentru studiu particular, pentru joacă. Când timpul se sfârșea după primele amintite, mă copleșea tristețea. Timpul trecea...Poate că timpul nu a trecut fără rost ! Acum, văd trecerea timpului în orice; în norii albi sau negricioși de pe cer: în frunzele ce cad sau
3 ANI DE ESENŢĂ SPIRITUALĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/3_ani_de_esenta_spirituala_constanta_abalasei_donosa_1357740283.html [Corola-blog/BlogPost/341709_a_343038]
-
Timiș, România, la 9 decembrie 1945. A absolvit Liceul Coriolan Brediceanu, școala Profesională de Mecanici la Lugoj și un curs de specializare în comert la București. În SUA, a absolvit o școală IT și cursurile de Justiție Criminală și Detectiv Particular ale Institutului Stratford din Washington. In 1972 a încercat să scape din România comunistă și să plece în SUA dar a fost prins și apoi încarcerat la Timișoara. Dorea să urmeze Dreptul în țară dar a fost respins la Facultatea
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_carja_1437627070.html [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
rămas aici și a absolvit o școală tehnică în domeniul computerelor. S-a întors în țară în 1994 și a editat la Lugoj ziarul „Vorba”. A revenit în California în 2005 și a absolvit cursurile de Justiție Criminală și Detectiv Particular ale Institutului Stratford din Washington, schimbându-și câmpul de activitate. Plăcerea pentru creație și scris a avut-o dintotdeauna. Toate nuvelele sale sunt scrise cu o deosebită pasiune și revarsă din plin, adrenalina cititorului! Alte nuvele: „Proteza dentară”, „În arșița
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_carja_1437627070.html [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
nisipurile deșertului”.). Invocă Un cântec de strană, ce amintește, prin sensibilitatea și pioșenia sa, de Ave, Maria! (,,O, Doamne!/ Dumnezeul părinților noștri/ Dă-mi libertatea vulturului // Dă-mi seninul cerului“.). Un poem memorabil, o spendidă Invitație în doi, este un particular joc de cuvinte, de idei, de imagini (,, De la o vreme/ Structura atomică/ A corpului meu/ S-a modificat!// Trăiesc într-o superbă imponderabilitate!“), o surprindere a stării de grație a autorului însuși. Un alt poem singular, Căderea Romei, trimite cu
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_remarcabil.html [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
toată durata vieții, individul constată că în funcție de împrejurări, locuri, oamenii cu care interacționează, dar și înclinațiile și studiul continuu îi influențează mentalitatea, comportamentul și psihicul. Omul este un individ și prezintă aceleași caracteristici structurale și funcționale variabile doar în limitele particulare speciei, este unic, irepetabil și are rațiune. Celebrul filosof Socrate susținea că omul nu este rău de la natură, ci din necunoaștere. Din punctul nostru de vedere însă, omul are în structura sa nativă psihică, și uneori și fizică, un pic
IMAGINEA DE SINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1424292068.html [Corola-blog/BlogPost/368116_a_369445]
-
de spus. A fost restaurată vechea ordine colonială." * Prezentând "Războiul din Golf și manipularea spiritelor"(prin mass-media, Michel Bugnon-Mordant arată că Irakul revendicase Kuweitul încă din anii treizeci, căci granițele statelor arabe din secolul XX au fost fixate în funcție de interesele particulare ale Statelor Unite și ale Marii Britanii. Apoi, "atât petrolul, cât și voință Israelului au jucat un rol primordial în decizia administrației Bush de a declanșa un conflict. Mai mult decât atât, creșterea puterii în regiune a Irakului, capabilă virtual să contracareze
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 11 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/355916_a_357245]
-
duceau traiul în liniște. Abia așteptau să se întâlnească când ieșeau de la orele de program. Nimic nu părea că le va tulbura cuibușorul plin de dragoste. Erau mulțumiți. Ea câștiga binișor, el, înafară de salariu, mai făcea câte o lucrare particulară, așa că aveau cu ce să se descurce pentru început. Ieșeau seara la plimbare prin parc, ținându-se de mână. Povesteau câte și mai câte, își faceau planuri și râdeau ca doi îndrăgostiți la prima întâlnire. Se așezau pe o bancă
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Franturi_de_viata.html [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cristina Emanuela Dascălu, o "voce" particulară în poezia contemporană Poezia Cristinei Emanuela Dascălu se circumscrie neoromantismului postmodern, plasînd semne ale unei para
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 1341 din 02 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Cristina Emanuela Dascălu, o "voce" particulară în poezia contemporană Poezia Cristinei Emanuela Dascălu se circumscrie neoromantismului postmodern, plasînd semne ale unei para¬digme poetice de altădată (cavalcada nocturnă, de pildă, amintind de Uhland și Eminescu: "și eu aud ecoul călăreților din miez de noapte/ Sau măcar
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
copacul,/ Știam că-i măr/ Mi-am însușit păcatul/ Primordial/ și greu/ Al omenirii/ Adio, dragă,/ Timpul amăgirii/ L-a măsurat pesemne/ Pendula cea vrăjmașă" (Păcat primordial). Scriind și trăind poezia în "pătratul speranței", Cristina Emanuela Dascălu este o "voce" particulară în lirica ieșeană și românească de azi. Ioan Holban Referință Bibliografică: Cristina Emanuela Dascălu, o ”voce” particulară în poezia contemporană / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
amăgirii/ L-a măsurat pesemne/ Pendula cea vrăjmașă" (Păcat primordial). Scriind și trăind poezia în "pătratul speranței", Cristina Emanuela Dascălu este o "voce" particulară în lirica ieșeană și românească de azi. Ioan Holban Referință Bibliografică: Cristina Emanuela Dascălu, o ”voce” particulară în poezia contemporană / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1341, Anul IV, 02 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CRISTINA EMANUELA DASCĂLU, O ”VOCE” PARTICULARĂ ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409658939.html [Corola-blog/BlogPost/353813_a_355142]
-
trezvirii conștiinței, al pocăinței, al îndreptării, al tinderii spre desăvârșire, al încreștinării tuturor oamenilor, al încreștinării evreilor. Este precedată de apariția Fiului Omului, culminând cu biruința Mielului. Va fi o judecată reciprocă universală, cu o responsabilitate universală, dar și una particulară a persoanei prin conștiința ei liberă. Osânda veșnică va fi căderea totală din Hristos, absența lui Dumnezeu ca iubire și har. Chinul veșnic sau raiul veșnic va fi conștiința. Învierea va fi și în trup spiritualizat. Hristos Împăratul Dacă Apocalipsa
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486514391.html [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
care le-a frecventat ca laic : Assisi, Foglino, Spoleto. Prin intermediul liturgiei a putut cunoaște modele de viață ascetică. Se știe că modelul unor sfinți devine patrimoniu cultural și bisericile dedicate cinstirii lor, devin locuri unde se formează deprinderi de devoțiuni particulare. Și Francisc a fost influențat în pietatea sa de cultul dedicat sfinților. Legendele populare și așa numitele Passiones care făceau referință la misiunile efectuate de apostoli, au înflăcărat mintea și inima Sfântului Francisc. Adânc înrădăcinată în conștiința poporului, credința populară
RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
-
autentică specificitate, ale creației artistice populare a Țării Oașului. Interpretă de muzică folclorică oșenească, profesoară la Clubul Copiilor din Negrești-Oaș, catedra Ansamblu Folcloric, Maria Tripon răscolește și scoate la lumină fibra arhaică originală, ca structură, care solicită interpretului calități vocale particulare de tonalități foarte acute, inseparabile genului țâpuritură, pe care îl însădește și copiilor instruiți de ea. Datorită ei și altor asemenea cântăreți, folclorul oșenesc se integrează potrivit și asortabil culturii perene populare și vieții sufletești românești. Țâpuriturile, danțul, giocul urcă
MARIA TRIPON. OŞANCĂ-S ŞI-MI ZÂC MĂRIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maria_tripon_osanca_s_si_m_aurel_v_zgheran_1390904381.html [Corola-blog/BlogPost/347713_a_349042]
-
răspunsul - dacă e cazul! - Lucian,ne mai lăsa câte o invitație la spectacole dar nici el nu știe la care mergem și la care nu. În linii generale, suntem niște oameni foarte ocupați. Tata este medic și are o clinică particulară, mama este judecătoare și cred că, acum este clar totul. Dar ne iubim nespus și ne respectăm. Suntem gata oricând să ne acordăm un ajutor la nevoie. A doua zi pe la prânz, m-a sunat Mioara. - Alo, ce faci Eliza
DACA N-AR FI FOST EL!... de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 by http://confluente.ro/Daca_n_ar_fi_fost_el_florentina_craciun_1363549450.html [Corola-blog/BlogPost/342186_a_343515]
-
Poate că tocmai de aceea și strâns legat de structura sa greoaie, aproape inflexibilă, sonetul se naște și se afirmă prin suplețe și farmec. Grație acestor calități el își adjudecă titlul de rege al poeziei. Atras de caracteristicile generale și particulare ale poeziilor cu formă fixă de creație, domnul Marian Malciu a încercat și a reușit să-ți exprime sentimentele în mai multe specii fixe ale poeziei lirice, fiind obișnuit, sub aspect profesional, cu reguli stabile și obligatorii cuprinse în dispoziții
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1454865793.html [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]
-
primul rând, în 20 iulie 2007, Vaticanul a dat publicității un document prin care pretindea, nici mai mult, nici mai puțin decât că “unica Biserică a lui Cristos este cea catolică”, iar bisericile protestante și neoprotestante sunt doar “simple biserici particulare”. În al doilea rând, în 13 mai 2008, făcând referire la noile informații despre așa-zișii extratereștri, iezuitul argentinian Jose Gabriel Funes, astronomul și consilierul Papei Benedict al XVI-lea spune, printre altele, că ar fi vorba despre “frații noștri
EXTRATEREŞTRII SUNT “CATOLICI” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400073778.html [Corola-blog/BlogPost/349875_a_351204]