582 matches
-
operei de artă. Astfel, natura reală a obiectului de artă vizuală duce la identificarea artelor vizuale ca idividualități istorice, în timp ce natura ideală a obiectului de artă vizuală necesită o acțiune pentru desfășurarea narativității formei artistice. 1. Pictura, fotografia și filmul: particularizări Obiectul real care stă la baza operei de artă trebuie să fie diferit de obiectele naturale. Diferența constă în modul de aducere în existență a operei de artă, ca produs al activității umane care necesită un obiect real specific artei
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unui istoric medical adecvat utilizând metoda chestionarului sau/și dialogul. Principiile evaluării statusului stomatologic al pacientului cu HIV sunt aceleași ca în practica generală: screeningul pentru bolile generale asociate evaluarea riscurilor intervențiilor stomatologice (Tabel 9.8) evaluarea situațiilor care necesită particularizarea intervențiilor stomatologice evaluarea consecințelor leziunilor stomatologice asupra sănătății generale. Tabel 9.6. Categorii clinice si imunologice ale infecției HIV A B C 1 CD4 > 500 / mm 3 ; CD4 > 25% A1 B1 C1 2 200 < CD4 < 499 / mm 3 ; 15% < CD4
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
închegat, cu efecte pozitive și negative, în care regăsim caracteristici esențiale ale leadership‑ului vestic (în special nord‑american și european - tipul A), ale celui estic (specific Japoniei și centrului Chinei - tipul J) și ale unei forme intermediare ca o particularizare și perfecționare a leadership‑ului american - tipul Z). Fiecare dintre cele trei tipuri de organizare, implicit de leadership, conține șapte dimensiuni, după cum urmează: 1) Durata angajării se referă la numărul mediu al anilor lucrați în interiorul organizației, angajarea putând fi pe
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
în cazul limbilor flexionare, actualizatorii se cer identificați și evaluați atunci cînd se realizează a n a l i z a d i s c u r s u l u i, stabilind rolul fiecăruia și, uneori, colaborarea lor în particularizarea conținutului semnificativ prin aplicarea la situațiile despre care se comunică și la modul în care se comunică. V. actualizare, deictic, enunț. BALLY 1932; DUBOIS 1973; VARO - LINARES 1997. RN ACȚIUNE. În mod obișnuit, prin acțiune se înțelege "faptul de acționa
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că existența relației de desemnare nu implică numaidecît existența unui lucru (a unui referent), ca în cazul construcțiilor imaginației (inorog, de exemplu) rezultă clar că, de fapt, semnul are ca desemnare un concept cu orientarea spre un obiect, desemnatul fiind particularizarea conceptului respectiv, iar nu obiectul însuși. Prin a n a l i z a d i s c u r s u l u i se constată că denominația și desemnarea coexistă în enunțuri, căci antecedentul la care se referă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
BOOKER 1994. OI DOMINANTĂ DISCURSIVĂ. Prin dominantă se înțelege în general trăsătura care dă configurația sau specificul unei realități, unui proces sau unei activități, pe care le individualizează cantitativ (prin frecvență sau prin proporție) ori calitativ (prin prezență exclusivă). Prin particularizare, dominanta discursivă este caracteristica (dată de o sumă de însușiri) prin care un discurs se poate repartiza la un tip sau la un gen în cadrul unei taxinomii. În această perspectivă, rezultă că, atunci cînd discursul nu prezintă puritate din punctul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a limbii, dar ilustrează întotdeauna manifestarea dominantă a unei funcții. Pe de altă parte, atestarea exercitării uneia dintre funcții poate presupune redimensionări din perspectiva altora, astfel încît, de exemplu, exercitarea funcției poetice produce deseori schimbări ale referenților, prin urmare o particularizare prin inovație în manifestarea funcției referențiale, căci discursul construiește o altă lume decît cea comună, obișnuită, iar comunicarea despre această lume (funcția comunicativă) este și ea diferită, prin altfel de mijloace ale limbii, sub aspectul formei, al conținutului și, mai
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
redarea cunoașterilor, întrucît acestea sînt deseori realizări ale proceselor inductive, discursul este corelat, în mod firesc, prin structură și prin conținut, atît în structura de adîncime (a gîndirii), cît și în structura de suprafață (a expresiei), cu etapele și cu particularizările raționării inductive. Dar, întrucît această raționare nu urmează scheme fixe, iar redarea discursivă nu înregistrează decît rareori toate etapele ei, discursul prezintă varietăți numeroase, cu selecții, cu omisiuni și cu detalieri din perspectiva fundamentului logic, care nu rămîne niciodată obscur
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ambele niveluri ale limbii. Desigur, limba populară are reguli de organizare a enunțului și a discursului, acestea fiind mereu adaptate necesităților și situațiilor care apar în comunicare. Există, de aceea, o imensă varietate a structurărilor discursive, de obicei fără o particularizare din punct de vedere social sau profesional. Acest fenomen produce de multe ori dificultăți în analizarea discursului, uneori chiar începînd cu delimitarea enunțurilor componente și cu stabilirea funcțiilor și rangului lor. V. limbă literară, normă, vorbire. IVĂNESCU 1972; COȘERIU 1994
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de discurs prin raportarea la realitatea pentru care a fost construit, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i fiind evidențiată în mod deosebit atunci cînd se produce o particularizare a folosirii lui din punct de vedere structural sau cognitiv. Din perspectivă semantică, în discurs, conținutul cuvîntului se relevă ca sens și se concretizează, sensul devenind astfel aspectul lingvistic al unui proces cognitiv - informațional: orientarea semnului lingvistic spre unul dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este cea care se relevă în discurs, rolul acesteia fiind de a realiza orientarea spre anumite stări de lucruri, adică spre obiecte-referenți identificabile și, prin aceasta, particularizate. Totuși, discursul vizează, chiar în aceste cazuri, în mod implicit și genericul, deoarece particularizarea se produce prin raportarea la el. În mod explicit, referința generică se întîlnește în cazul raționamentelor și demonstrațiilor care conduc la generalizări sau care pornesc de la generalizări, situații în care ea justifică obținerea unei concluzii. Manifestarea referinței specifice este însă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constitui așteptările care orientează (parțial) progresele de programare în percepție, în acțiune sau în înțelegerea textelor sau imaginilor. Ele presupun inferențele necesare pentru a da valoare elementelor implicite (neformulate și non-vizibile) în care se înscriu elementele concrete pentru a facilita particularizarea. L. Hjelmslev a introdus expresia schemă lingvistică drept sinonim al lui limbă în concepția lui F. de Saussure, care s-ar opune uzului lingvistic, un substitut pentru vorbire. Această dihotomie, aplicată limbilor naturale, poate fi extinsă și altor domenii semiotice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
STILURI ALE LIMBII. Ideea care însoțește în mod curent forma lingvistă stil este aceea de "mod propriu și distinct de exprimare (în vorbire sau în scris)", idee care conduce în primul rînd spre domeniul literaturii, caracterizat în mod deosebit prin particularizarea (voită a) exprimării. Dar, dacă stilul este un mod de folosire a limbii pentru a realiza un anumit tip de comunicare, în concordanță cu modul de a se exprima al indivizilor, există și trăsături generalizante, întîlnite la toți vorbitorii care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
tradus se poate evalua pe de o parte din perspectiva limbii în care este realizat și, pe de altă parte, din perspectiva originalului. Din perspectiva limbii, discursul tradus trebuie, în principiu, să respecte integral norma care funcționează în interiorul ei, cu particularizările cerute de limbile funcționale și de registrele stilistice. În cazul traducerii textelor aparținînd unor limbi funcționale, precum cele administrative și juridice, transferul interlingvistic presupune corelarea cu realitățile culturale, de organizare socială și de mentalitate reprezentate de limba-țintă, care se impun
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Și este, desigur, temă a topicii o asemenea cercetare a unor condiții de "adevăr", cu totul semnificative pentru cunoaștere, dar pentru o cunoaștere particularizată prin obiect ("într-un caz sau altul") și prin premise ("obiecții din două puncte de vedere"). Particularizarea este operată ea însăși după reguli: acesta este de fapt scopul pe care Aristotel îl urmărește, uneori, în Topica (și, cumva, în Respingerile sofistice). 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii Unul dintre scopurile principale ale lui Aristotel
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
iveală, în sensul lor originar; 2) ipostaza adevărului proprie judicativului (pentru care judecata este "forma" preeminentă a gândirii), reglată de însăși diferența dintre formă și obiectul ei, este adevărul-corespondență; ea nu are valabilitate pentru alte forme ale gândirii în afară de judecată; particularizarea aspectului alethic al judecății prin ideea de corespondență întărește convențiile judicativului; dar, deși adevărul corespondență nu are semnificație în mod direct pentru alte forme logice în afara judecății, aceste forme noțiunea și raționamentul -, prin subordonarea lor față de convențiile judicative, sunt legate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
societăți, în maniera sistematizată de P. Bourdieu în jurul conceptului de habitus (Bourdieu, 1990). Cercetările evocate au urmărit dinamica mai multor indicatori asociați normelor implicite, pe baza unor scenarii comportamentale care merg dincolo de proiectarea lor imaginară (Sparks, Harris, Raats, 2003). Aceste particularizări ar putea fi foarte expresive în a descrie o specie identitară mutantă, tot mai răspîndită în țesutul social. Aveam în vedere deopotrivă scenariile comportamentale explicite care presupun un răspuns nonambiguu, activat nemijlocit, în urma unei deliberări conștiente a subiectului angrenat, dar
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și mortalitatea cardiovasculară; peste un miliard de persoane au HTA, iar HTA este prima cauză de mortalitate precoce, responsabilă de aproximativ 9,4 milioane de decese anual; - ridică probleme de management deoarece vârstnicul prezintă modificări fiziologice și fiziopatologice care impun particularizarea diagnosticului și tratamentului. Vârstnicul cu HTA are mai frecvent afectare subclinică de organ și evoluție spre evenimente cardiovasculare majore din cauza controlului inadecvat tensional. - evidențele sunt mult mai sărace deoarece populația vârstnică face obiectul unui număr mai mic de trialuri. Situația
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
mai mult decît importă. Guvernul accepta intervenția directă în scopul restructurării industriilor ineficiente, însă, în acest caz, numai pe termen scurt și doar ca expresie a politicilor de protecție socială. Ca urmare, ținând seama de condițiile specifice României și prin particularizarea orientării europene la acestea, politica industrială a Guvernului se definește pe baza următoarelor elemente: - Sprijinirea ajustării întreprinderilor mari din industriile cele mai ineficiente care nu au perspective imediate de privatizare, au probleme financiare, prezintă un grad redus de utilizare a
HOTĂRÎRE Nr. 12 din 11 decembrie 1996 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113931_a_115260]
-
cu familia și prietenii prin telefon, la prețuri de nimic, folosind tehnologia de voce prin Internet, de a urmări jurnale zilnice de știri de la Cairo la Calcutta (În limba arabă sau hindusă), mulțumită Internetului sau televiziunii prin satelit, forțele de particularizare par astăzi la fel de puternice ca și cele ale omogenizării. Desigur, americanizarea transmisă prin globalizare reprezintă Încă o forță considerabilă, pe care nimeni nu ar trebui să o subestimeze vreodată. Dar, cumva, la mai mult de un deceniu de la prăbușirea Zidului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
globalizării este foarte simplă: Dacă crezi că acest fenomen este În Întregime benefic sau În Întregime dăunător, atunci nu ai Înțeles nimic din el. Globalizarea Însumează tendințe simultane de conferire și de privare de putere, tendințe de omogenizare și de particularizare, de democratizare și de autoritarism. Globalizarea Înseamnă piață globală, dar mai Înseamnă și Internet și Google. Nimeni nu ar trebui să aibă nici o Îndoială - iar eu nu am, cu siguranță, nici una - că lumea plată conferă putere, În aceeași măsură, forțelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
nr. 329 din 5 noiembrie 2009 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 761 din 9 noiembrie 2009, prin înlocuirea unei sintagme. Articolul 23 (1) Materialele necesare producerii cărților de identitate, cărților de identitate provizorii și cărților de alegător, precum și elementele de particularizare aplicabile prin stanțare pe cartea de identitate provizorie se achiziționează, în condițiile legii, de către Ministerul Administrației și Internelor, prin Direcție, si se distribuie gratuit serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor. ... ------------ Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de
ORDONANŢĂ nr. 84 din 30 august 2001 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136421_a_137750]
-
Anexă Format tip cartelă, tipărită pe o singură față, cu dimensiunile: 110 mm lungime; 75 mm lățime, cu text și alte inscripționări ● Fotografia: color, având dimensiunile de 40 x 30 mm, aplicată direct pe suportul cărții de identitate ● Elemente de particularizare a cărții de identitate: a) drapelul: realizat în culorile naționale, în partea superioară a cărții de identitate; b) stema: realizată color, conform prevederilor Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului, având dimensiunile de 55 x 45 mm
HOTĂRÂRE nr. 120 din 30 ianuarie 2003 privind intrarea, şederea şi ieşirea în/de pe teritoriul României a personalului străin încadrat în Comandamentul Forţei Multinationale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG) şi a membrilor de familie ai acestuia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147908_a_149237]
-
se introduce suportul pentru fotografie, text și alte inscripționări; cele 3 straturi sînt asamblate tehnologic, formind un tot unitar. - Fotografia: color, avînd dimensiunile de 38 x 30 mm, executată cu mijloace informatice, direct pe suportul cărții de identitate. - Elemente de particularizare a cărții de identitate: a) Drapelul: realizat în culorile naționale, avînd dimensiunile de 45 x 7 mm și poziționarea în partea superioară a cărții de identitate. ... b) Stema: realizată color, conform prevederilor Legii nr. 102/1992 , avînd dimensiunile de 35
HOTARARE nr. 111 din 14 aprilie 1997 (*actualizată*) privind forma si continutul cartii de identitate, ale cartii de imobil si ale fisei de evidenta a populatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117709_a_119038]
-
17 mm. ... c) Conținut: tipul documentului, codul țării emitente, numele și prenumele, numărul documentului, cetățenia, data nașterii, sexul, valabilitatea, codul numeric personal (fără data nașterii). ... - Textul tipărit la imprimantă laser color, cu caracterele alfabetului latin. Anexă 1^1 ------------- Elementele de particularizare a cărții de identitate provizorii: a) materialul din care este confecționata: hârtie specială, de culoare bleu, cu filigran reprezentând un model geometric pe care este imprimata în zona centrală stema României; ... b) dimensiuni: 105 mm lungime, 74 mm lățime; ... c
HOTARARE nr. 111 din 14 aprilie 1997 (*actualizată*) privind forma si continutul cartii de identitate, ale cartii de imobil si ale fisei de evidenta a populatiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117709_a_119038]