356 matches
-
ca și când substantivul centru nu ar avea modificatori, (de)-alde nerestrângându-i în niciun fel disponibilitățile combinatorii. 3.2.4. Utilizări marginale ale lui alde La limita acceptabilității se plasează unele structuri care repetă o valoare a lui alde prin tiparul partitiv: de-alde de-ai lui Iliescu (clipa.com). Echivalența cu structurile comparative are ca efect și apariția unor construcții contaminate, pleonastice, de tipul ca (de-)alde (a) sau alde (ca) (b): (a) Și cunosc zeci ca de-alde mine!!! (EZ
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
de imprecizie și distanțare ironică în desemnarea individuală. Între faptele semnificative de dinamică a limbii au fost înregistrate și unele particularități ale structurilor sintactice în care intră grupul nominal care cuprinde nedefinitul alde (prezența prepoziției de, cu valoare clasificatoare sau partitivă, impunerea acordului la singular sau la plural, preferința pentru secvențe coordonate enumerative), precum și tendința lui alde de combinare cu grupuri nominale al căror referent e nonpersonal (cu centrul pronume nehotărât, substantiv comun, abstract, sintagmă citată etc.). Din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
denumire ziarul atunci când exemplul apărea în texul jurnalistic propriu-zis și adresa de internet atunci când exemplul apărea în comentariile, mult mai liber formulate, ale cititorilor. 3 Etimologia formei este controversată: se consideră că ar proveni dintr-o construcție cu sens probabil partitiv - al de (DA) sau din ăl de, prin elipsă din construcții de tipul săracul ăl(a) de Ion (DER, s.v. al). Mărgărit (2006) propune etimologia al+lui+de. 4 Cel mai vechi exemplu de folosire a lui alde apare deja
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V. Conectori intra- și interpropoziționali (prepoziții, conjuncții, corelative conjuncționale) Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor partitive în româna actuală Isabela Nedelcu, Utilizarea prepozițiilor "simetrice" dintre și între în limba actuală Blanca Croitor, Extinderea utilizării prepoziției pe în limba actuală Dana Manea, Aspecte ale dinamicii sistemului corelativelor Adriana Gorăscu, Aspecte pragmasemantice în dinamica actuală a conectivității: conversii
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
fi observată o anumită complementaritate între distribuția cuantificatorului oricare și cea a cuantificatorului orice. Complementaritatea nu este sistematică, însă preferința pentru utilizarea celor doi cuantificatori în contexte diferite este evidentă. Oricare este folosit, ca adjectiv sau ca pronume, în structurile partitive nongenerice sau, ca adjectiv, pentru a cuantifica generic un grup nominal cuantificat prin numeral cardinal. Să se compare: În orice secțiune a unei legături dintr-un sistem (fir, bară, resort) supusă acțiunii unei forțe [...] din exterior acționează două forțe egale
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
întreg secolul al XX-lea, și nu adjectivului întreg, antepus: întregului secol. Tiparul este asemănător celui în care apare adjectivul tot (tot secolul) și se deosebește de tiparul caracteristic adjectivelor antepuse (frământatul secol). 2.4.2. Adjectivul parțial, cu valoare partitivă, apare, de asemenea, în sintagme terminologice: Productivitatea parțială este cea a unui factor de producție, considerat la originea producției și a modificării acesteia (ceilalți factori fiind constanți) (S. Mihăilescu, Economie: 9). 2.4.3. Unele adjective (propriu-zise sau participiale) apar
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul lor, însoțite de determinări cantitative. Tiparul sintactic este încă actual. Majoritatea cuantificatorilor substantivali sunt termeni vechi în limbă, cu valoare nedefinită: grămadă, mulțime, număr, pic, puzderie, seamă, sumă, sumedenie etc. - o seamă de însușiri
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
grămadă, mulțime, număr, pic, puzderie, seamă, sumă, sumedenie etc. - o seamă de însușiri (CORV: 94 și în CLRA), o sumă de legi naturale (A. Pleșu, Despre îngeri: 97 și în CLRA), sumedenia de pericole nedefinite (idem: 96) - sau cu valoare partitivă: parte, dar și bucată, rest etc. - toate forțele sunt din patru câmpuri, câmpu' gravitațional, câmpu' forțelor nucleare, magnetic și electrostatic [...], tot restu' [forțelor] sunt derivate (IV: 352). Substantivele neologice au o distribuție mai limitată sub aspectul registrului și, uneori, sub
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
expresie referențială a grupului nominal este substantivul cu semnificație cantitativă (dublul), comparativ cu situația cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cea mai comună, în care acest rol revine substantivului cuantificat (distanța dublă). Structura cu substantiv cantitativ este cultă, mai frecventă în textele științifice. 2.7. Construcții partitive 2.7.1. În structurile care includ numerale în ambii termeni ai raportului partitiv, grupul nominal cuantificat este exprimat, de obicei, o singură dată, pe lângă unul dintre numerale, fiind nelexicalizat ("nul" ca realizare fonetică, dar "implicit" sub aspect sintactico-semantic) pe lângă celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal lexicalizat și a celui nelexicalizat, structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
celălalt numeral. În funcție de topica relativă a grupului nominal lexicalizat și a celui nelexicalizat, structurile au două realizări, utilizate în variație liberă: doi din trei români sau un român din trei, un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind să se apropie de statutul unui clișeu sintactic, fiind preferate grupului nominal necuantificat și utilizate oarecum nejustificat (semantic). De ex.: una din[tre] cele mai importante caracteristici ale psihogenezei este caracterul său sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
formule de cuantificare a structurilor verbale și/sau adjectivale (extinse și în construcțiile nominalizate corespunzătoare acestora) sunt preluate, din limbajul statistic, din cel administrativ sau din limbajele științifice, în presă și în vorbire. Unele sunt expresii complexe distributive, fracționare sau partitive, care pot conține numerale adverbiale, grupuri nominale cuantificate etc.: Frecvența de oscilație reprezintă numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp [formulă distributivă] (E. Poll, Fizică: 86) Acest dispozitiv este format din două oglinzi plane, înclinate cu un unghi
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu expresii fracționare (2.1.4) și construcții nominale partitive (2.7.1). Cuantificatorii universali distributivi orice și oricare sunt selectați, de preferință, în contexte diferite, specifice, putând fi observată o anumită complementaritate a distribuției lor, în textele științifice (2.2.1-2.2.2). 5.6. Cuantificatorii/determinanții care au
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
este articulat nehotărât, poate actualiza semnificații noncantitative. Să se compare: lucrează o viață-ntreagă [cantitativ] (CORV: 72 și în CLRA), Ați făcut o-ntreagă expediție în concediul ăla ["o expediție în toată regula", noncantitativ] (idem: 67). 5 Pentru o interpretare partitivă a construcției un ansamblu de, vezi Nedelcu (2007a: 193). 6 Cu valoarea prepozițiilor peste, sub, sunt utilizate semnele matematice [>], [<], accidental, în unele enunțuri științifice nonformalizate: adulții de vârstă de > 20 de ani (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 11). 7 Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică [+Proprietate gustativă]. În poziția celui de-al doilea argument al verbului a gusta poate apărea un grup nominal sau o construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
60e anniversaire, Louvain, Peeters, (Orbiș: Supplementa; 26), p. 203-220. Fox, A. B., S. A. Thompson, 2002, "A discourse explanation of the grammar of relative clauses în English conversation", în Language, 66, 2, p. 299-316. Frâncu, C., 1983, " Vechimea și răspândirea construcției partitive de tipul un prieten de-al meu", în LR, XXXII, 1, p. 15-23. Frâncu, C., 1984, " Vechimea și răspândirea unor pronume, adjective pronominale și numerale cu articolul nehotărât: un alt(ul), un al doilea, un același", în AUI, XXX, p.
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
din București. Moeschler, J., A. Reboul, 1999, Dicționar enciclopedic de pragmatică, trad. rom., Cluj, Echinox. Nedelcu, I., 2002, "Utilizarea substantivelor defective de număr în limba română actuala", în: Până Dindelegan (coord.), p. 105-116. Nedelcu, I., 2005, "Mijloace de exprimare a partitivului în limba română", în: Până Dindelegan (coord.), p. 153-160. Nedelcu, I., 2005a, "DE genitives", în C. Dobrovie-Sorin, G. Până Dindelegan (eds.), The Essential Grammar of the Romanian Language (www.linguist.jussieu.fr/~mardale). Nedelcu, I., 2007, "Observații asupra utilizării prepozițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în limba română", în: Până Dindelegan (coord.), p. 153-160. Nedelcu, I., 2005a, "DE genitives", în C. Dobrovie-Sorin, G. Până Dindelegan (eds.), The Essential Grammar of the Romanian Language (www.linguist.jussieu.fr/~mardale). Nedelcu, I., 2007, "Observații asupra utilizării prepozițiilor partitive din și dintre", în: Până Dindelegan (coord.), p. 155-166. Nedelcu, I., 2007a, Categoria partitivului în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Nicolae, Al., sub tipar, "Altul vs un altul. Noi explicații", în: Până Dindelegan (coord.). Nicula, I., sub
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
în C. Dobrovie-Sorin, G. Până Dindelegan (eds.), The Essential Grammar of the Romanian Language (www.linguist.jussieu.fr/~mardale). Nedelcu, I., 2007, "Observații asupra utilizării prepozițiilor partitive din și dintre", în: Până Dindelegan (coord.), p. 155-166. Nedelcu, I., 2007a, Categoria partitivului în limba română, teza de doctorat, Universitatea din București. Nicolae, Al., sub tipar, "Altul vs un altul. Noi explicații", în: Până Dindelegan (coord.). Nicula, I., sub tipar, " Utilizări pragmatice ale demonstrativului în limba vorbită actuala: asta vs această", în Până
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
două SMS-uri (Radio InfoPro, 7.III.2008), una la sută, atât era consumul (Antena 3, 2.XII.2007), prețul gazelor naturale ar putea crește... cu douăsprezece la sută (TVR 1, 11.III.2008)17. 4.1.4. În structurile partitive cu pronumele nehotărât unul/una (echivalent cu un numeral) apare același fenomen de folosire a femininului singular pentru un plural neutru: una din avantajele acestei metode (Acasă, 4.XI.2007), una dintre cele mai costisitoare divorțuri (Radio România Actualități, 18
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
fi considerate și o manifestare a acordului prin atracție (cu cel mai apropiat element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mai apropiat element). 5.2. Destul de frecvent este dezacordul dintre predicat și subiectul exprimat printr-un pronume relativ, atunci când: a) relativul reia un substantiv la plural dintr-o construcție partitivă, iar acordul se face cu singularul din regentă (regentul grupului partitiv): Domnul Bote face parte dintre acei parlamentari care (...) locuiește la hotel (B1 TV, 19.XI.2007); una dintre puținele pelicule marca Hollywood care spune pe față adevărul (Național TV, 25.X.2007); una dintre cele mai mari agenții care face
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
2007); ca om care nu știu foarte bine problemele (Realitatea TV, 7.XI.2007)22. 5.3. E foarte frecvent și dezacordul formal în persoană produs de acordul semantico-referențial, atunci când subiectul este un pronume interogativ sau nehotărât dintr-o construcție partitivă subînțeleasă. Vorbitorii folosesc o formă verbală de persoana I sau a II-a, în acord cu persoana pronumelui subînțeles: care mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
mai dai bani pe ea? (Antena 1, 27.X.2007); care îmi dați și mie...? (Antena 1, 8.XI.2007); sunteți superstițioși careva? (OTV, 21.X.2007); știți cineva despre ce e vorba? (Antena 1, 20.X.2007). Uneori construcția partitivă este explicită, deci acordul e mai curând unul prin atracție: fiecare dintre noi muncim în câte un sector de activitate (Antena 1, 13.XI.2007)23. Folosirea pronumelui interogativ (și interogativ-relativ) cine ca subiect al unui verb la plural e
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
DP cestu om ti]] ce l-am trimes [al nostru](DÎ.1600: XLIV) d. iată [trei]i, spre a sufletului dulce gustare, ți să întind [DP timeșcioare] (CD.1698: Vv) Un alt tip de discontinuitate este reprezentat de dislocarea sintagmei partitive (Pană Dindelegan 2016): (39) a. [cinci]iera [tid-insele] înțeleapte și cinci nebune (CC1.1567: 240r) b. [nimica]iție să nu arătăm [tiden lucrurile ceale] (SVI.~1670: 26v) În româna veche era posibilă adjuncția directă la constituenți nominali a adverbelor (40
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]