462 matches
-
mai sus. După cum este evident că ne-am afla și noi în plină eroare comunicațională dacă am lăsa nerevelate tonurile false din corul criticii. Desigur, nu respingem de facto orice critică, ba chiar nu respingem de pe meterezele dogmatismului ale falsului partizanat cu propriile idei de lucru, critica oricât de colaterală ar fi ea. Critica, chiar și cea neîntemeiată, este în fond o avertizare suplimentară, poate neașteptată, dar utilă, pentru sănătatea funcțiilor cognitive, inclusiv în Economie. Ne sugerează că s-ar putea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fizică pentru faptul că orice experiment nu doar suportă influența prezenței observatorului, ca în cazul problemelor preocupante pentru fizică atunci când abordează nivelul cuantic, ci implică la modul efectiv observatorul, fie în varianta soft a faptului că este luptător în tranșeele partizanatelor ideologice, fie în cea tare, și absolut de neevitat, că face parte din obiectul de studiu, iar consecințele experimentului îl privesc și pe el la modul concret. Atitudinea în fața acestei probleme este cea, cum se spune, rușinoasă, dar sănătoasă: fuga
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mod deliberat, să le transcrie În decretul-lege9. Strategia guvernului, confruntat cu un deficit de legitimitate și cu o popularitate evidentă a opoziției, a implicat, În lunile care au precedat organizarea scrutinului, mobilizarea aparatului de stat În serviciul propagandei oficiale. Dincolo de partizanatul administrației, ceea ce au evidențiat memoriile partidelor de opoziție și intervențiile reprezentanților americani și britanici a fost disponibilitatea autorităților de a recurge la violență fizică În vederea anihilării concurenților democratici. Dincolo de fațada retorică a apelului la națiune și la emanciparea păturilor sărace
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
etc. și, În cazul romano-catolic, am identificat chiar și o listă de 20 de clerici care ar putea fi incluși Într-un dicționar al slujitorilor Bisericii aflați În detenție. Adesea, după 1989, scrierea istoriei ecleziastice postbelice a fost dominată de partizanat și de confesionalizare, mulți autori fiind angajați Într-o nefericită competiție pentru sporirea tezaurului de suferință dobândit sub regimul comunist de propria Biserică, În dauna „concurenței” confesionale. Reticența și chiar ostilitatea deținătorilor de arhive față de solicitările venite din partea cercetătorilor au
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
administrației este asemenea domeniului afacerilor. El este dincolo de agitația și luptapolitice.” (Wilson, 1941, pp. 493-494) Este văzut ca un domeniu tehnic, ale cărui principii de funcționare trebuie însă atent studiate și implementate. El vorbește astfel despre „sanctitatea” funcției publice, nesupusă partizanatului politic ca garanție pentru eficientizarea serviciului public. „Administrația este în afara sferei politicii. Problemele administrative nu sunt probleme politice. Deșipoliticastabilește sarcinile administrației, aceasta nu are dreptul să manipuleze.” (Wilson, 1941, p. 494). Hughes (1998) argumentează că „sistemul tradițional de administrație în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
gândirii sale rămâne doar un proiect ideal scriitoricesc. Ceea ce încerc aici este un Foucault universal, valabil pentru orice contemporan indiferent în ce zonă geografică trăiește, indiferent ce fel de afinități ideologice și politice are, în fine, indiferent ce subiectivisme și partizanate proferează! Un fel de "unificare" a lui Foucault și o vizibilitate a gândirii și a temelor sale, puse în dezbatere, la peste un sfert de veac de la moartea acestuia. Înainte de toate, Foucault vorbește, dezbate, ține un discurs și un curs
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
antipolitică", adică o mașină distructivă a statului modern ce disprețuiește omul prin tratamentele pe care i le aplică, prin practicile impersonale și fără de viață ale guvernării. Sub masca unor politici obiective și echilibrate se ascund intenții înguste și cinice, de partizanat ideologic! Sexul (dorința de putere și posesie) și politica (spațiul social docilizat și supus!) se întâlnesc în instincul de animal politic al omului modern. Politicianul e transformat într-un simbol al luptei (de exemplu, al luptelor anticorupție în cazul nostru
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituții și în societăți o relație echitabilă între privilegiați și neprivilegiați, ci, mai degrabă, a perpetuat o luptă surdă pentru câștigarea privilegiilor de către cei oprimați de la ele, fără nicio considerație față de merit sau de valoare. Un fel de înlocuire a partizanatelor, în loc de o evaluare a meritelor celor ce obțin privilegii! Meritocrația nu există decât în societățile liberalizate din Occident... Dacă în Evul Mediu privilegiile erau conferite pe baza unor distincții, în societatea modernă privilegiul politic este mai mult o formă arbitrară
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de Foucault. Dacă gândirea lui A. Comte este dincolo de vreo ideologie politică, în ciuda faptului că unii au văzut în el un soi de "radical socialist", la fel și Foucault este reprezentantul unor noi forme de gândire, dincolo de bipolarism și de partizanat 100, dincolo de îngustimea intelectuală oferită de socialism sau de liberalism, ambele ideologii fiind "lipite", total aiurea, de cariera intelectuală a profesorului francez. A fi de stânga sau de dreapta e o opțiune îngustă, valabilă doar pentru intelectuali nesemnificativi în raport cu schimbările
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și bucureșteni). Această lume răutăcioasă, insidioasă, nihilistă, profund înrădăcinată în mediul universitar postdecembrist, nu are nicio valență epistemologică. Ceea ce face să existe o luptă în istorie și prin istoria scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a istoricismului. Există ceva insidios în structura omului modern, în gândirea sa incapabilă să se ridice dincolo de partizanate, de subiectivisme, de tot felul de polarități ideologice. Istoria îți arată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
scrisă sunt, mai degrabă, intențiile conferite cunoașterilor, înregimentarea acestor cunoașteri în partizanate și dispute ideologice. În acest caz, avem ceea ce Popper numea mizerie a istoricismului. Există ceva insidios în structura omului modern, în gândirea sa incapabilă să se ridice dincolo de partizanate, de subiectivisme, de tot felul de polarități ideologice. Istoria îți arată, îți oferă (strategii și tehnici de luptă), dar nu te îndeamnă niciodată să te lupți, să îți "precizezi opțiunile" această deviză totalitară. Precizarea opțiunilor ideologice este unul dintre elementele-cheie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cu acea putere-cunoaștere a instituțiilor politice. Discursurile din societățile moderne țin loc artificial de dueluri și de lupte deschise. Această concepție a utilizării istoriei în luptele social-politice este validă doar atunci când ele nu urmăresc interese subiective, personale sau susținerea unor partizanate. Foucault nu a luptat pentru un interes mărunt, al său sau al unui grup, ci pentru altfel de practici, altfel de discursuri în societatea contemporană. Luptele lui Foucault nu se înscriu nici în "a doua stângă", nici în formarea unei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
A gândi cu istoria înseamnă a dez-autoriza cultul modern idei-putere, responsabil pentru menținerea dialecticii (guvernare-opoziție) și responsabil pentru cultul reprezentării (în politică și în cunoaștere). Întotdeauna în istoria conflictelor moderne cei care au fost dincolo de guvernare, dincolo de politică și dincolo de partizanate s-au aflat, în situația celor "prinși la mijloc". Acest lucru devine vizibil și șocant în războaie civile. Mai sunt dispuși civilii să plătească nota de plată pentru acțiunile tribaliste ale intelocrației și guvernelor? În ce măsură civilii sunt "un rest mut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai mult pentru creierele de televiziune de prin media. Dacă această "stângă românească" ar exista prin cărți și atitudini civice similar cu cea din Franța, din Anglia sau din SUA, atunci aș susține-o necondiționat drept o contrapondere binevenită la partizanatul nedemocratic, de gașcă și fără scrupule al unei "drepte" monopoliste, care își exercită presiunea la nivel instituțional și mediatic asupra vieții intelectuale românești. Unele dintre motivele pentru care spațiul mioritico-intelectual românesc nu are o stângă intelectuală sunt: 1) dificultatea condițiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
într-o manieră clar-obscură. Acest "pozitivist neașteptat"229 a întors pe dos fața filosofiei (îndeosebi a ontologiei heideggeriene), a lingvisticii postbelice, atot-hegemonice, și a istoriilor în cheia unui pozitivism obedient politic și redundant la nivelul tehnicilor de figurare. Istoria și partizanatul politic nu se admit decât în cazul Curții și al saloanelor sale politicianiste. Însă istoria are o funcție ideologică sine qua non prin seriile ei de date, de informații și de poziții între puteri; o funcție de a crea noi idei
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
social-politice. Cum preciza Foucault, ideologia nu exclude factorul științific, ci, dimpotrivă, îl implică drept o reduplicare fondatoare. Oricum intelectualii de mâine și formele tradiționale de exercitare a puterii nu se vor mai întâlni... Pentru Hayden, atitudinea de parti-pris ideologic, de partizanat cu o anumită facțiune politică este "ireconciliabilă"247 cu ideea de știință. Prin "ideologie", profesorul american se referă la angajarea unor cunoașteri umaniste în platformele program ale unor facțiuni politice. Foucault atribuia o cu totul altă conotație conceptului de ideologie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sentința deja știută, concluzia fără surprize. Atîta că, antrenată de variantele concrete ale înțelegerii ei, în diverse epoci, "actualitatea" este și vină și premiu, este dublu orientată. Pentru contemporani, actualitatea va fi fost ( cum s-a și spus cu tendință) "partizanat politic", coborîre în jocul imund, în miasmele zisei imoralități (politice y compris). Vom accepta că aceasta este neînțelegerea fondatoare, originară, a apropierii critice de Caragiale. Malentendu istoric, în trena căruia se află, opunîndu-i-se, apărarea lui Caragiale, condusă de Maiorescu, în
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
sociale și mediul căreia i se adresează. Purificator în ordinea morală și garant al libertății de opinie, gazetarul e tocmai de aceea o prezență de care societatea nu se poate dispensa. Rostul său e unul eminent critic și presupune depășirea partizanatului. Eminescu dădea asigurări, sub acest unghi, declarând că numai adevărul îl interesează, ori de unde ar veni el și că nu înțelege să facă publicistică numai de dragul unei grupări sau alta. N-a ezitat chiar să intre în coliziune cu partidul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
să-l și aperi. Nu e suficient să te indignezi, ca Tacit în istoriografie ori ca binecunoscutul satiric roman, ci e nevoie ca indignarea să devină o sursă de acțiune pozitivă, creatoare. Spiritul critic trebuie să se situeze deasupra oricărui partizanat, îndemna Max Weber, atrăgând atenția asupra menirii sociale a clasei mai luminate. Menire paradoxală, căci manifestă interese de identitate și permanență, în timp ce încurajează diferența, discontinuitatea, revoluția, dacă e să vorbim în termenii sociologiei lui P. Bourdieu. Aceasta presupune pe de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu toate astea, conștientă de propria putere de seducție, se simte ofensată de faptul că David nu o crede în stare de adulter și nici de divorț. Evaluarea propriului statut, adesea nevrotică, este mereu obiectivă în privința celorlalți, nicicând știrbită de partizanat. Comparându-i, să zicem, pe cei doi bărbați din viața ei ("Diferența dintre sexul cu David și sexul cu Stephen e aceeași ca diferența dintre știință și artă"), soțul iese șifonat, ceea ce n-o împiedică să-l reabiliteze pe David
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
agricol, nu definitivează retrocedarea corectă a proprietăților, iar bogățiile forestiere, piscicole și de vânătoare se degradează prin exploatări stihinice, necontrolate. Însă pe posturile de radio și televiziune, vedem întreceri de retorică joasă în jurul unor proiecte de legi mereu lacunare prin partizanatul lor. Se născocesc mereu alte datorii financiare, iar cheltuielile necugetate ale banului public rămân nesancționate. Prosperă câțiva, iar sărăcia, dezordinea și bolile se extind. Ca urmare, spoliații devin furioși pe cei care îi jecmănesc sistematic. Cadrul socio-uman devine tot mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
treilea război mondial, vom afla imediat, citând din document: „...asupra svonului că vor veni Americanii, noi am lămurit massele de tineret, popularizând lupta ce se ascute între cele două lagăre: Lagărul Democrat și lagărul imperialist”. Dând dovadă de un lamentabil partizanat, tov. Dumitru C. scrisese cu majuscule cele două cuvinte la care ținea mult și pentru care „lupta” ca să „lămurească” massele, iar când fu nevoit să se refere la partea adversă, de dincolo de gardul de sârmă ghimpată cu care fusese înconjurată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întreaga strategie politică 40. Definiția cea mai cuprinzătoare a marketingului politic și în același timp cea mai sintetică este că marketingul politic determina elaborarea unei strategii și aplicarea unei tactici pentru realizarea ei. Transformările social-politice, cum este scăderea interesului pentru partizanatul politic, schimbările din mediul economic, cum sunt cele înregistrate în structura pieței muncii, si inovațiile tehnologice, amintim aici doar Internetul și telefonia mobilă, constrâng actorii politici să se adapteze noilor realități, revizuindu-și strategiile. În fața acestor complexități tot mai diversificate
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
mult, înlocuirea criteriilor alethice cu cele de ordin moral nu reușește să ofere certitudini cu privire la ce anume înseamnă o ideologie "bună" sau una "rea", altele decât, eventual, cele de ordin abstract, dar care pot fi acuzate, la rândul lor, de partizanat ideologic. Caracterul complexității graduale a ideologiei, care indică faptul că sistemul de credințe pe care-l presupune ideologia poate avea grade diferite de complexitate, incluzând atât formule naive, cât și foarte elaborate, în funcție de stratificarea socială a grupului care o împărtășește
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
reconstruim întreaga perspectivă a unui grup social, și nici individul concret, nici suma abstractă a indivizilor nu pot fi considerate, în mod legitim, ca fiind deținătorii acestui sistem de gândire ideologic în întregul său"103. În această manieră, ideologia transcende partizanatul implicat de concepția particulară și negativă asupra ideologiei, care opunea interpretările diferite ale unei realități comune. Realitatea socială este una fragmentată, depinzând de tipul de cunoaștere pe care îl angajează diferitele grupuri sociale. În acest punct, cea mai importantă idee
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]