613 matches
-
dar care răvășește oameni și lucruri. 3. Pasul măgarului și intrarea regală a lui Cristos în Cetatea sfântă. Măgarul de la Paști, cu încetineala și constanța pasului său, cere preotului (și nu numai lui) să lase obiceiul ne-plăcut al unei pastorale obositoare și stresante, care nu are ni-mic în comun cu zelul de a purta împărăția lui Dumnezeu și Cuvântul lui Dumnezeu (cfr. 2Tes 3,1). Știm că există o grabă care este semnul zelului și o exigență a iubirii
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
simț, expunându-ne astfel la grave riscuri. Măgarul arată bun simț și realism mai ales prin cadența pasului său, prin metoda sa, prin concretețea sa, și amintește preotului că trebuie să aibă bunul simț, în opera sa educativă și în pastorala ferială și ordinară, măcar cât el. 6. Blândețea măgarului și a preotului 1. Măgarul și preotul, doi blânzi. Privind la măgar și observând stilul său de viață și firea sa, preotul trebuie să-și stimuleze și alte virtuți pe care
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ceea ce vestește, propunerile pe care le face? Doar calea blândeții este calea pastorală. Creștinismul este gratuitate, propunere, invitație, in-terogare. Acest lucru îi cere preotului să abandoneze, întâi de toate, aroganța culturală care este în contradicție izbitoare cu blândețea evanghelică. În pastorală, nu poate avea pondere ni-mic: nici frumusețea, nici forța, nici banul, nici puterea, nici inteligența, nici cultura, nici șiretenia, nici amenințarea, nici șantajul. Nimic din toate acestea sau ceva asemănător. Ba mai mult, deseori, preotul pare să aibă vocația
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
foc și mare? Sfânta măgărime de aceasta nu se preocupă; dar cu mâinile împreunate și în genunchi vrea să stea așteptând de la Dumnezeu venirea sa. Nimic nu durează, afară de eterna odihnă pe care ne-o dăruiește Dumnezeu după moarte”. 8. Pastorala preotului și „privirea înapoi” a măgarului 1. Nu este suficient să privești înainte. Măgarul își umple încetineala privind când ici, când colo, întorcându-și capul înapoi, fără a avea obsesia calului de a privi doar înainte, în tensiunea, tipică cursei
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
spațiilor mici, al timpilor lenți, al tra-pului mic, al preocupării, mai ales, de părticica de timp pe care o trăiește. Dar preotul, ce legătură are cu acest mod de a fi al mă-garului? Are legătură, și încă mult! Vorbim despre pastorala preotului care nu se supune mitului olimpic de a sosi primul cu orice preț, care nu este obsedat să adune recorduri, dar face ceea ce trebuie în tihnă, cu calm și contemplând cu simplitate umană. Pastorala nu este o programare, o
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și încă mult! Vorbim despre pastorala preotului care nu se supune mitului olimpic de a sosi primul cu orice preț, care nu este obsedat să adune recorduri, dar face ceea ce trebuie în tihnă, cu calm și contemplând cu simplitate umană. Pastorala nu este o programare, o organizare prestabilită, o proiectare (un mod de a te arunca înainte, de a te a-vânta spre viitor), dar care ține seama de trecut: este o acțiune în numele și sub mandatul încredințat de Isus, pentru ca trecutul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
pierde timpul: îl privește, îl examinează, îl observă din toate părțile fără grabă și fără să-i pese. Preotul păstor trebuie să facă la fel ca măgarul și în acest caz? Într-un anumit sens, și din alte motive, da. Pastorala es-te un fel de „a pierde timpul” amintindu-l pe Isus Cristos, după cum observa un erudit teolog milanez: „Este important [...] - scria el - de a nu căuta certitudini în viitor, de a nu căuta să dispui de viitor. [...] Toată problema, dilema
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nu pierde timpul» pentru a face memorialul lui Isus, o comunitate care este fără memorie, nu va putea niciodată să fie o comunitate creștină”. Ceea ce Moioli spunea pentru discipolat, este valabil și pentru apostolat și, prin urmare, pentru misiunea și pastorala preotului. Regula este aceeași: Isus este Mântuitorul universal al Bisericii și al fiecărui creștin, realizează mântuirea sa până și în religiile necreștine, atunci când o revarsă asupra întregii creații și în inima fiecărui om. Așadar, când se vorbește despre invenție, despre
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Mântuitorul universal al Bisericii și al fiecărui creștin, realizează mântuirea sa până și în religiile necreștine, atunci când o revarsă asupra întregii creații și în inima fiecărui om. Așadar, când se vorbește despre invenție, despre noutate, despre creativitate, despre originalitate în pastorală, se spune ceva foarte marginal, cu privire la elementul său esențial, care este acela de a-l aminti pe Cristos, adică „a pierde timpul” pentru „a re-spune” și „a reface” (în vestirea Cuvântului, în celebrarea misterelor, în mărturia carității) ceea ce Isus a
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
este gingășia față de sine, față de aproapele, față de creație, față de popoare. Este vorba, în mod deosebit, de angajarea în a crea o antropologie și o cultură a convivialității care să realizeze fertilizarea reciprocă a diferențelor. 2. Un preot care exprimă o pastorală a consolării. Funcțiunea preotului se conturează din ce în ce mai mult între limite bine definite (este chemat să facă numai pe preotul), dar și mai ample (pentru că trebuie să aducă pe toți pe terenul mântuirii). Un preot plin de milă se străduiește să
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
fost folosită în mod repetat. Astăzi, din fericire, slujirea a fost redescoperită ca un aspect al vieții creștine și al întregii activități pastorale; aceasta, însă, nu exclude cunoașterea unor referiri mai precise și mai potrivite, între care primează aceea privind pastorala Cuvântului: „Deși caracterul de slujire trebuie să pătrundă întreaga sarcină pastorală (munus pastorale), ea este necesară în mod deosebit în ministerul predicării, deoarece cu cât mai mult ministrul devine un adevărat slujitor al Cuvântului și nu stăpânul lui, cu atât
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
aproape pentru condoleanțe pentru cei care rămân în viață, și spune puțin sau nimic despre pomenirea sufletelor din purgator, care constituie un punct ferm al magisteriului Bisericii încă de la începutul istoriei sale și trebuie să fie un aspect important al pastoralei în sensul că acesta are obligația să se roage pentru toată Biserica (și pentru aceea care se află în purgator) și pentru misiunea ei în lume. 4. Să rămână, afară de aceasta, înaintea privirilor pline de credință ale preotului icoana Mariei
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
exemplu, preotul în vârstă poate pune la dispoziția comunității sale ecleziale importante resurse de înțelepciune umană și creștină, de rugăciune și de sfat bun. Viața bisericească nu este o întreprindere productivă și eficientă, dar este o experiență de misiune, de pastorală, de prietenie, de u-manitate, de sfințenie. Aceasta este seria de bunuri cu care bătrânul poate îmbogăți și încălzi climatul uman și creștin al Bisericii sale. a) Sensul limitei. Vârsta bătrâneții este marcată de li-mită, dar este un sens de
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Sinodul Episcopilor din Africa (4-25 octombrie 2009) [de aceea se vorbește la trecut], Benedict XVI vorbește despre datoria ecleziasticului în confruntarea sa cu politica. Sunt considerații care îl privesc și pe preot: „Datoria Episcopilor era de a transforma teologia în pastorală, adică într-un minister pastoral foarte concret, în care marile viziuni ale Sfintei Scripturi și ale tradiției sunt aplicate modului de a acționa al Episcopilor și al preoților într-un timp și un loc bine determinate. Dar în aceasta nu
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
tip spiritual și instituțional, dar care sunt trecătoare și episodice, așa cum se întâmplă în cazul exercițiilor spirituale, cu ocazia anilor sabatici, sau în timpul cursurilor de reînnoire vocațională. Trebuie să învățăm să nu evităm dificultățile pe care le întâmpinăm în viață (pastorale, misionare, comunitare), acolo unde caracterele sau viziunile diferite se ceartă între ele, ajungându-se chiar și la conflicte explicite, sau mai rău, la conflicte ascunse dar care, oricum, minează fidelitatea vocațională și deteriorează în mod evident clima generală de conviețuire
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
rile fundamentale ale vie?îi urbane antice, ca expresie cultural? ?i arhitectural?. �n timpul Rena?terii, �n cadrul mi?c?rîi umaniste, spectacolele se elibereaz? de influen?a religioas? pentru a celebra valorile profane ale fericirii, dragostei, naturii, prin balete, pastorale, carnavaluri, �n cur?ile princiare, dar ?i �n strad?; decoruri ?i mă?în?rîi imaginate de arti?ți concur? la realizarea feeriei. �n secolul al XVI-lea, se practic? o scenografie extras? din tratatul lui Vitruvius, măi �nt�i cu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
se păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
1977, p. 95). Un astfel de personaj este agentul care se presupune că-i dictează lui Blake poemul profetic Europe. Episodul, evocat de eul creator în debutul scrierii, are loc în grădina lui Blake de la Lambeth și păstrează o prospețime pastorala, fiind o reverie arcadiana ce amintește de tradiția anacreontica din poezia europeană: "They hover'd round me like a cloud of incense: when I came / Into my parlour and sat down, and took my pen to write: / My Fairy sat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
avînd în vedere că aproape toate au fost comandate de anumite persoane, cărora le-au fost și dedicate. într-o evaluare a lui Isidor, este necesar, prin urmare, să ținem cont nu numai de perspectiva erudită, ci și de cea pastorală. Bibliografie. Ediții: PL 81-84; PLS 4, 1801-1976; Diferencias, Libro I, Les Belles Lettres, Paris, 1992 (C. Codoñer); CChr.Lat 113, 1989 (De ecclesiasiticis officiis: Ch.M. Lawson); Synonimorum de lamentatione animae peccatricis libri duo, ed. J. Fontaine; De natura rerum, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
de himere neprietenoase. Elegiac, livresc, echilibrat și calofil, înclinat spre reverie, uneori vag oniric, C. este marcat de spiritul epocii, de modelele culturale și de direcțiile contemporane în poezia românească. În romanul Tinerii noștri bunici (1967), structurat în patru părți (Pastorala, Traversarea prin sărituri, Tinerii noștri bunici și Viața de cuvinte) care sunt variațiuni pe o temă comună, ficțiunea și confesiunea se confundă. Sobră, expresivă și vag sentimentală, scrierea conservă atmosfera, percepută subiectiv, a unui univers citadin-rural pauper, populat de ființe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
mulțumire, „Pe tine te lăudăm!”, Ectenii - slujbe de împrejurări, Molifte - rugăciuni de mulțumire pentru binele făcut și cereri pentru viitor, Policronomul - urare de bine, apa sfințită (agheasmă) și Ajunul Crăciunului, Bobotezei și Paștelui. Preoții acționează în morala lui Hristos prin pastoralele pe care le susțin din fața altarului și cu alte multe alte ocazii (botezuri, nunți, înmormântări). Sigur, sunt oameni și ei și mai pot greși, însă omagiul este o ofrandă adusă nu numai lui Dumnezeu, ci și nouă, ceea ce se oferă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
germanSerenade über die 5Noten c-d-e-f-g op. 64 - 6 Piese ușoare op. 99 (1888) Jakobi,Wolfgang (1894 -1968) Compozitor și pedagog german. - 4 Klavierstucke für Ursi (1954) Jensen, Adolf (1837 -1879) Compozitor, dirijor și pedagog german. - Klavierstücke op. 18 (Scherzo, Wiegenlied Pastorale) (1864) - Idyllen op. 43 (1873) (originalul pentru 2 mâini) - Hochzeitsmusik op. 45 (1874) - Abendmusik op. 59 - 6 Stücke (1877) 5 Lebenslieder op. 60 (1877) - 6 Silhouetten op. 62 (187 8) - 2 Klavierstücke op. 65 Rosenlaube, Holländertanz (1881) Joplin, Scott (1867-1917
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
bal - 6 piese op. 246 - Ländliches Fest op. 393 (1897) Stallaert, Alphdhse (n. 1920) Compozitor șî dirijor olandez. - Nikolane (1979) Starke, Friedrich (1774 -1835) Compozitor pianist și pedagog german. - Piese ușoare (1816) Stehman, Jacques (1912 -1975) Muzicolog și compozitor belgian. - Pastorale (1941) Sterkel, Johann Franz Xavier(1750 1817) Compozitor și organist german - 6 Piese (1809) Stockhausen, Karlheinz (n. 1928) Compozitor și pedagog german. - Interval für Klavierduo zu 4 Händen (1968/70) Strategier, Hermann (1912 -1988) Organist, dirijor și compozitor olandez - 4
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cum bine o ironiza Nae Ionescu 3. La 1 august 1928, "Cuvântul" publică un articol - probabil al lui George Racoveanu - semnat "Un mirean ortodox", urmat de o notă a lui Nae Ionescu 4. La 10 septembrie 1928, Sinodul formulează o pastorală cu privire la chestiunea calendarului, confundând problema acceptării noului calendar cu aceea a datei sărbătoririi pascale. După o scurtă pauză, campania pascală se reia la începutul anului 1929, atunci când Nae Ionescu redă în "Cuvântul" un sighilion patriarhal din 1583 care îi anatemiza
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
iubire, Ecclesia -, iar prin nesocotirea postulatului solidarității absolute a Noului Testament cu Vechiul Testament, se cade într-o gravă erezie - ca unii ce neagă "noutatea și continuitatea Bisericii de la începutul până la sfârșitul vremii (marcionismul)". În "Cuvântul" din 8 februarie 1929, apare Pastorala Sfântului Sinod care încearcă să explice în șapte puncte motivațiile care au stat la baza alegerii datei de 31 martie ca dată de sărbătorire pascală. Nae Ionescu, răspunzându-i fostului ministru Vasile Goldiș, care ia apărarea membrilor Sinodului, îi reamintește
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]