404 matches
-
Șnițelele de porc se bat foarte subțire cu ciocanul de bucătărie și se pune puțină sare și piper pe fiecare șnițel. Peste aceste șnițele bătute foarte subțire se așează o felie de cașcaval de ½ cm grosime ca și felia de pastramă de porc. Le împăturim ca pe un plic și le dăm prin făină și ouă bătute cu furculița. Le prăjim în ulei încins. Le scurgem de ulei și le așezăm în mijlocul unui platou iar de jur împrejur punem pălărioare de
350 Re?ete culinare din Moldova lui ?tefan cel Mare by Denisa Rodica GOLDBACH [Corola-publishinghouse/Journalistic/84371_a_85696]
-
luat o decizie. — Foarte bine, vaco. Dacă n-o să joci cinstit, voi scoate mănușile. Îți spun acum, mă înțelegi, te tai și te servesc cu sos de hrean și pudding Yorkshire. Vaca îl privește nepăsătoare. Băiatul pare supărat. — Friptură, idioato! Pastramă! Ostropel! Nu glumesc. Nu dau un ban pe Societățile voastre de Protecție a Vacii sau pe vreun rest din fun-clubul tău hindustan. O să te mănânc, porc de vacă ce ești! Pare pornit să împungă animalul în nas, dar îl vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
În original - Primitive love, I want what it used to be. În limba engleză, În original I don’t have to think, right now you’ve got me on the brink This is good-bye for all the times I cried... Pastramă 2 Cataif cu alune și fistic În limba armeană, În traducere aproximativă - Vai de mine! În limba armeană, În traducere aproximativă - O, Doamne! În limba armeană, În traducere aproximativă - Haide! Rahat Nu necăji băiatul! (În turcă În orig.ă Film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
zâmbet foarte prietinos. —Bună sara! zise călătorul. —Mulțămim dumilorvoastră! răspunse crâșmarul, zâmbind mai tare; ce-ți poftește inima? — Apoi... deocamdată, toarnă un pahar de vin... da’ bun... știi... — Se poate, cum nu: chiar azi am început un poloboc... Avem și pastramă bună... Poftim vinul. Dacă poftești pâne, brânză... Străinul era ostenit tare. Vorbi încet: —Să sorb întâi paharul acesta... Luă paharul, îl privi în zare, scuipă într-o parte cu înfățișare foarte trudită, apoi duse băutura la gură. —Bielșug să deie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
noastră, facem prima “constatare”: pe canapeaua din sufragerie dormea profund un tip, cu țigara, fumegând alene, între degete , cu “sonorul”dat la maxim, iar în jur o adevărată recuzită: o sticlă de Metaxa, bine văduvită de conținut, niște resturi de pastramă, frumos rânduite pe un platou, pachetul de kent, din care fusese extrasă țigara care fumega, iar lângă masă, doua genți dolofane, pregătite de plecare Contemplam scena și mă întebam cum să procedez, dat fiind că reacțiile individului, surprins într-o
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
din cauza curentului electric care l-a izbit violent pe tata de cimentul umed din casa bu nicilor mei, în timp ce schimba un bec, la treizeci și nouă de ani. Dragoș Rusu Englezul și româna Un bucată de cașcaval, doi bucate de pastramă, doi kilograme roșii. La brutărie, unde îl ajutam pe tata la cuptor, englezul cerea, la fel de fericit că se adresează în limba locală și e înțeles: un bucată pâine. Prima oară nu ne-am dat seama de greșeală. Când ne-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
a priceput. Eu nu am știut să traduc. El a zâmbit, după care a cumpărat un bu cată de pâine. De la nea Mitică lua de obicei doi kilograme roșii. La brânzeturi, un bucată brân ză, iar la măcelărie, doi bucate pastramă. I se du se se buhul în toată piața. Când nu era de față, cei răutăcioși îl imitau cerând doi kilo grame. Eu eram printre cei care pufneau în râs, dar mai erau și alții care ziceau că ar trebui
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Măcelarul l-a primit zâmbind, oferindu-i cârnați românești, proaspăt făcuți în casă. Englezul s-a uitat la ei, dar nu a îndrăznit să guste. La tobă s-a încruntat și a refuzat și lebărul. Venise pentru doi bucate de pastramă. Când măcelarul s-a răstit la el, clientul a tresărit și și-a scăpat umbrela. Nedumerit, s-a uitat în stânga și în dreapta, dar cei de față păreau să aprobe vorbele apăsate pe care englezul nu le înțelegea. Nu mai putea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
goală. Mai târziu, măcelarul ne-a povestit că, supărat că engle zul nu îi gustă din produsele proaspăt făcute, nu s-a putut controla când l-a auzit cerând din nou, chiar și în ajun de sărbători, doi bucate de pastramă. Și-a pierdut cumpătul și i-a spus că nu vorbește corect, că de la bun început a tot cerut greșit, explicându-i cum taie el o bucată de carne și apoi două bucăți, care se numără altfel decât trei și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Apoi mi-am amintit. În urmă cu un an, într-un weekend, eram la țară, undeva în Teleorman, la niște rude ale nevestei. Unchiul ei ne invitase pentru că mustul începea să înțepe la limbă și un berbecuț se voia făcut pastramă și pus pe grătar, or, la așa invitație, gurmandul din mine a răs puns pozitiv imediat. Masa îmbelșugată, mustul dulce, vorba multă, toate bune și frumoase, doar că spre seară, prințesei tre buia să i se facă băița. În condițiile
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Mă năpădește bucuria, Misterul, iată, se destramă: Reiese din ce-a spus Ostap Că și-a făcut ucenicia Mâncând pastramă la proțap Printre butoaiele din cramă. Mergând „Cu Iașii mană-n mană” De la un capăt pân-la altul, Mă rog să-i dăruie Înaltul Măcar un strop dintr-o fântână. Din câte îmi aduc aminte, Mereu ai fabricat lumină; Mai faci
La Costache Ostap by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84175_a_85500]
-
de One-eyed stork’s. Foarte comic! Și se potrivea de minune, pentru că nu țineam să fim neapărat văzuți în toate cele... Și tânărul boier, un fel de prinț al cărui nume l-am uitat de asemenea, m-a îndopat cu pastrama și ghiudem, cu mititei și fleici udate cu rachiuri, vinuri și lichioruri picurate printre înghețături și șerbeturi din petale de trandafiri și, bineînțeles, printre înfocatele noastre manifestări, de nemărturisit într-o scrisoare. Îmi strecura nestemate, brățări, lanțuri și inele, podoabe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
rămase în minte. Buzz încercă să se concentreze asupra a ceea ce avea de făcut și o coti spre nord, luând-o spre colinele terasate care formau Boyle Heights. Evreii le cedaseră cartierul mexicanilor dinainte de război. Brooklyn Avenue mirosea odinioară a pastramă și supă de pui, iar acum mirosea a fiertură de porumb și porc bine prăjit. Sinagoga de vizavi de Hollenbeck Park era acum o biserică catolică. Bătrâneii cu kippa, care jucau șah la umbra copacilor, fuseseră înlocuiți de pachucos cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
golea sticlele încă cu rămășițe de vin. Faptul era dovedit. Atunci o idee diabolică trecu prin capul unuia; o farsă grotească fu pusă la cale pe socoteala întemperatei bătrâne. Seara și noaptea fusese petrecere mare, se mâncase cremvurști, piftii și pastramă, se fumase și se băuse mult. Pe la 6 ceasuri dimineața, a doua zi, cocoana gazdă intră, ca de obicei, cât se poate mai tiptil, călcând în vârful degetelor. Un miros greu de usturoi, de ceapă, de tutun, de vin și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
nu-i mai termina de povestit lui Matei cum l-a operat de apendicită, într-o cabană din munți, pe pădurarul Mitrică, pentru că altfel se ducea pe copcă și cum acesta i-a adus după aceea un mistreț întreg făcut pastramă și un butoiaș de băbească nemaipomenit de bună. Păi eu am spus că nu-i bine pe unde-am por-por-pornit-o de cînd am plecat, începu iar să se bîlbîie Nuțu, dar cînd am vrut să vă arăt, m-m-m-ați... Cum adică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pentru a avea posibilități mai mari de mișcare și pentru a nu-și murdări hainele de noroi. Drumul pînă la marginea pădurii se scurse repede, fără nimic deosebit. Cei mari mergeau în urmă, discutînd despre desene rupestre, filoane de aur, pastramă de mistreț și Băbească, despre schelete de mamuți și vampiri, iar cei mai tineri mergeau cu cîțiva pași înainte, în următoarea formație: Ilinca, avîndu-l în dreapta pe Virgil și în stînga pe Vlad, Tomiță, cînd în dreapta, cînd în stînga celor trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
lui pleșuvă. Cutele feței lăsate par să-i atârne de cei doi ochi prea mari, de ochii lui încețoșați, umezi cenușii. Cu cercelul vârât printr-o nară, căștile CD player-ului încolăcite în jurul ridurilor și cutelor gâtului uscat ca o pastramă. Pe scenă, în locul luminii unui reflector, o secvență de film alb-negru: capul domnului Whittier tapetat cu imagini de armate mărșăluind gura și ochii pierduți printre cizmele de camuflaj și baionetele care-i viermuiesc pe obraji. Spune: — Poate că suferința și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mă, degeaba te rogi tu de mine, că nu ți-o dau s-o surghiunești tu acolo, pe ostrov, legată la țăruș, ca o mucenică. Oricâte parale ai scoate, nu ți-o dau pentru că la toamnă o tai, o fac pastramă și o mănânc cu nevasta...“ „și când s-au întâmplat toate astea ?“, l-am întrebat. „Pe vară“, mi-a spus, „să fie două luni de atunci, de când s-a prăpădit aia albă. Dar să știi că se mai arată la
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
monstruoase căpățâni de zahăr, cu vinuri putrede de vechime în butii cu doage de stejar, cu roșcate coarne de mare și curmale aurii și cu alte mărfuri, precum cafeaua, untul, uleiul de calitate și uleiul de măsline, scrumbia de Dunăre, pastramele, șuncile, ghiudemul, pâinea la liber etc., etc., etc., dispărute din comerțul socialist, dar păstrate cu devoțiune de anemica, încăpățânata și subversiva memorie a bătrânelor purtătoare de coșnițe. Neîndrăznind să se viseze vreun Ahile, vreun Novac sau vreun Superman (ori vreun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
discursul insolit: Eh, rumene, rumene, rumene, rumeneee Ghive na mola landa zisia șeineee Eh, rumene, rumene, rumene, rumeneee Ghive na mola landa zisia faine Dah tu naine niesen fenghe nighin Budut neise nihem neser knighen A mamalighele A carnațele A pastramele Na gleizele vaineee. Vladimir, care văzuse lumina zilei într-o mahala din Dornești, unde căsuța părinților săi se mărginea și în dreapta, și în stânga cu locuințele tot atât de modeste ale unor familii de ovrei, fredona dus pe gânduri vocabule parțial cunoscute, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ă-la! Ui-te, ascultă: mama-lighe-le, cârna-țele, pastra-mele... Eu tra-duc tot ce zi-ce, măi! Vladimir stărui mult, ca să-i stimuleze înțelegerea: Mă, bombălăule, asta-i o cântare ovreiască, prin care cei plecați în Israel își amintesc de România, de mămăligă, de pastramă, de cașcaval, de patlagele, de cârnați... Da, măi, când e-rai tu la closet, a zis și de cașcaval și de pat-lagele! confirmă Nae conținutul secvenței de la care Vladimir lipsise. Trebuie să mai luăm, adică tu să mai dai, măi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și ziceai doamnelor, acesta este soțul dumneavostră, Îmi face o deosebită plăcere să vi l Înmânez În condiții un pic afumate. Al dracu’ erai și tu... Tresărind, Gicu saltă un castravete din farfuria cu murături, apucă și o bucată de pastramă de lângă mămăligă și plescăie a Încântare. Tovarăși, că domni nici nu pot să vă mai spun, nu ne-a fost ușor... Iată că semnarea acordului cu FMI-ul ne dădu prilej de bucurie și poftă pe șoseaua gâtului. Când ne-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
haina de piele. Bine că nu s-a făcut Gore al nostru critic ce film, Își bătea joc și de Nașu’ lu’ copola, zicea că au uitat occidentalii să aducă ploconul pe platourile de filmare! Sandu ronțăie din bucata de pastramă și strânge paharul Între degete. Ăia de la pedele s-au retras din sală când cu moțiunea de cenzură, se cred pe tarlaua lor, au căpătat curaj. Ceilați, opozabilii, se mănâncă Între ei, se sfâșie, nu se coalizează, nu se Încheagă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
să aibă grijă de ea??? Nu zic eu bine? Gicu și Gore Își clatină capetele În același ritm, parcă sunt trași cu ața amândoi. Iar Gore Își permite să intervină Într-un târziu. Eu zic să mai luăm câte o pastramă, că de-aia e toamna frumoasă. Și niște vin, că mustul nu mi se urcă la cap și mă simt rău. Bă, frumoasă toamnă, orice s-ar spune, criză, necriză, Boc, ne-Boc, eu pictor m-aș fi făcut, ca să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
mesean care trăgea cu urechea le aruncă ziarul. Cu litere mari, pe prima pagină, se anunță că Apocalipsa vine pe 11.11.11. Sandu Își toarnă În pahar, apoi oftează. Vedeți? Măcar avem timp să culegem via. Facem vinul, cumpărăm pastramă, ne scriem testamentele, pupăm nevestele pe obraji și pe urmă o pornim cătinel. În sus. Unde ziceai că-i cârciuma aia din cer, Gicule? Dau ăia și pe datorie? Putem să rezervăm o masă? 22.05.2011 În care se
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]