441 matches
-
medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic - pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic - pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic - pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic - pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credința religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic - pacient I - 2 ore 1. Valori ale relației medic - pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic - pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic - pacient II - 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic - pacient 3. Relația medic - pacient minor 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
medicinii și științelor vieții 3. Rolul credințelor și valorilor personale sau de grup în conturarea conceptelor de sănătate, boală și suferință (percepții particulare funcție de credință religioasă, etnie, etc.) III. Relația medic-pacient I- 2 ore 1. Valori ale relației medic-pacient 2. Paternalism versus autonomie 3. Modele ale relației medic-pacient 4. Dreptatea, echitatea și accesul pacienților la îngrijirile de sănătate IV. Relația medic-pacient II- 2 ore 1. Consimțământul informat 2. Confidențialitatea în relația medic-pacient 3. Relația medic-pacient minor 4. Acte normative care reglementează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
distribuția și producția lor, precum și de accesul presei la corpurile guvernamentale și legislative, de legile care guvernează mass media și de consiliile și comisiile înființate pentru a aplica aceste legi. Capitolul se încheie cu concluzia că, în ciuda părerilor unor cecetători, paternalismul și controlul statal nu se reafirmă, cu anumite excepții. Capitolul al patrulea tratează jurnalismul și cultura sa profesională implicând și modul prin care actuala cultură politică afectează cultura profesională a jurnaliștilor mai mult decât noile posibilitâți oferite lor de libertatea
Mass-media și democrația () [Corola-website/Science/319288_a_320617]
-
daunezi) Cei mai mulți medici consideră azi că circumcizia este o intervenție dureroasă și recomandă folosirea anesteziei, anumite autorități religioase tradiționaliste refuzând însă să adopte noile recomandări. Un puternic și persuasiv lobby anti-circumcizii acționează pe lângă ONU . Ca un act de superioritate și paternalism restrictiv față de "datinile primitive ale unor minorități", autoritățile din anumite țări interzic acest "act de mutilare", sau impun transformarea lui într-o laboriasă intervenție medicală. Aceste obstrucții au un substrat religios, politic, sau politico-economic (folosirea costisitoare și neîncadrată în programele
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
formației U2 și al lui Bono nu au rămas nici necriticate. Unii autori și activiști care publică în ziare de stânga, cum ar fi CounterPunch au deplâns susținerea dată de Bono unor figuri politice cum ar fi Paul Wolfowitz, precum și „paternalismul” său. Alte știri au pus la îndoială eficacitatea campaniei lui Bono pentru ștergerea datoriilor și acordarea de asistență statelor din Africa, 20/20 declarând că „ajutorul extern adesea îmbogățește politicienii, lăsând oamenii de rând în sărăcie”. Membrii U2 au urmat
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
Comunitatea Europeană a fost aprobată. Sub Giscard d’Estaing și Mitterand, Franța s-a implicat în procesul integrării. În urma războaielor din colonii, Charles de Gaulle a ameliorat situația economică. Economia s-a dezvoltat, barierele comerciale europene au căzut. Conservatorismul și paternalismul lui de Gaulle au devenit tot mai învechite. Au erupt proteste în 1968 în urma unui conflict dintre studenți și autoritățile universitare. Protestele s-au extins, studenților alăturându-se sindicaliștii și intelectualii radicali împotriva guvernului. Demonstrațiile, grevele, luptele de stradă slăbesc
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
cu cărțile de credit. (Hibou 1999: 84) Există motive întemeiate pentru ca guvernele să ia în considerare adoptarea unor abordări mai liberale în privința activităților interzise fără victime, unde cererea este satisfăcută de sindicatele internaționale ale crimei. Într-o lume în care paternalismul guvernamental este privit cu din ce în ce mai mult scepticism, iar libertatea individuală este un laitmotiv în aceeași măsură în care era, pentru vechii atenieni, urmărirea unui trai bun, criminalizarea continuă a furnizorilor și a consumatorilor de narcotice și de servicii sexuale comerciale
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
NATO și țările Tratatului de la Varșovia conduse de liderul sovietic. (Jelavich, vol. 1, p. 9) La rându-i, Fischer-Galați caracteriza această zonă sud-est europeană prin întârzierea ei în dezvoltarea socială, economică și politică, deoarece aici au acționat îndelung agrarianismul, analfabetismul, paternalismul ecleziastic și monarhic, naționalismul adesea virulent, intolerant cu diversitatea etnică și religioasă, prin menținerea unor probleme teritoriale și alte acțiuni contrare democrației. (13b, p. 15) Noi credem că ar trebui adăugate și presiunile exercitate de puterile interesate în menținerea acestor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
autoritare a benzii rulante. „Există o scară ierarhică foarte bine stabilită și respectată”, remarcă el, plin de admirație, cu privire la muncitori. „O acceptă pentru a se putea gospodări ei Înșiși asemenea unui roi de albine: prin ordine, regularitate, punctualitate, dreptate și paternalism”. Urbanistul care adoptă principiile științifice va proiecta și va construi orașul tot așa cum inginerul-constructor proiectează și clădește fabrica și, după cum un singur om elaborează Întregul plan al orașului și al fabricii, tot un singur om le va coordona și activitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
operând în jurnalul său (Însemnări zilnice) numeroase adăugiri, cu creion roșu, despre "greaua epocă Eminescu"; și care ar fi devenit, astfel, nu doar orchestratorul conspirației ci, potrivit unor eminescologi în transă, chiar "călăul" lui Eminescu scria malițios-indignat C. Stănescu. Categoric, paternalismul maiorescian, suferind de carență afectivă, a displăcut lui Eminescu "amarnic supărat" pe Titus. Chiar dacă Titu Maiorescu a fost singurul editor în timpul vieții poetului (V.G Morțun doar intenționând o "ediție curățită" eliminând "schimbările întâiului editor"); ulterior "debarcării" și internării, criticul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
privilegiate, nobilimea în special, care se opuneau oricărei schimbări. Faptul că fabricile au putut înflori în ciuda tuturor acestor obstacole se explică prin două cauze. Mai întâi existau doctrinele noii filosofii sociale, dezvoltate de către economiști. Aceștia au demolat prestigiul mercantilismului, al paternalismului și al restricționismului"28. Autorul citat arată că fabricile sunt cele care au rezolvat problema vagabondajului prin absorbția de forță de muncă disponibilă și tot ele sunt cele care, prin oferirea acestor locuri de muncă se manifestă ca primele instituții
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea socială, adică încălcarea contractului ideologic fondator, pe baza căruia a fost obținută încrederea 10. Katherine Verdery (1999) aduce și ea în discuție problema principiilor de legitimare a regimului atunci când vorbește despre „paternalismul socialist”, care justifică rolul de conducător al partidului prin pretenția acestuia că poate avea grijă de trebuințele fiecăruia, mai bine decât ar face-o înșiși indivizii sau familiile, colectând la centru produsul social și apoi punând la dispoziția populației tot
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau definirea i.p. este nu numai un proces de deliberare, ci și un proces de negociere, în care actorii sociali cu putere mai mare contribuie mai mult la definirea direcțiilor de acțiune. În astfel de situații apar riscuri precum paternalismul sau confiscarea beneficiilor programului de către elite. Riscul paternalismului apare atunci când autoritățile publice sau specialiștii implicați în program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
proces de deliberare, ci și un proces de negociere, în care actorii sociali cu putere mai mare contribuie mai mult la definirea direcțiilor de acțiune. În astfel de situații apar riscuri precum paternalismul sau confiscarea beneficiilor programului de către elite. Riscul paternalismului apare atunci când autoritățile publice sau specialiștii implicați în program definesc interesele comunității-țintă discordant față de preferințele declarate ale membrilor comunității. Confiscarea beneficiilor de către elite reprezintă o distribuție neechilibrată a bunurilor și serviciilor generate de program, în favoarea elitelor comunității - distribuție datorată unei
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale acestor două paliere ale realității sociale se dovedesc a fi cu prioritate cele mai pertinente pentru o analiză antropologică. Să subliniem, pe de altă parte, că viziunile de participare comunitară în întreprindere nu sunt nu mai mult decât fostele paternalisme niște modele a căror aplicare în întreprindere ar fi automată de sus până jos. Ele se lovesc ca și înainte de interpretările proprii ale actorilor, de raporturile pe care le pun în practică aceștia și care sunt neîncetat remodelate în cadrul relațiilor
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în primul rând prin disoluția cartierului ca unitate socială coerentă. Dacă orașele miniere și, la un mod mai general, comunitățile industriale au fost considerate multă vreme ca fiind ilustrarea perfectă a izolării urbane consolidate de hegemonia multiformă a angajatorului adică paternalismul patronal, după termenul uzual înțeles în sensul lui cel mai puternic -, trebuie să observăm că această coerență s-a descompus progresiv înainte chiar de închiderea bazinelor de huilă și de dispariția conjugării muncă-rezidență pe care a provocat-o104. Aceste remarci trebuie
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dominant. Cum se știe, tranziția a fost distorsionată sau chiar blocată de o „criză morală a sistemului politic”, cum descrie fenomenul un sociolog, Cătălin Zamfir. Adică polarizări violente și apelul insistent la consens În locul dezbaterii democratice, comportamente politice autoritare și paternalism ideologic, reforme improvizate, criza instituțiilor statului. Această ambiguitate, rezultat al refuzului unor schimbări de fond, a permis mimarea unui proces de schimbare și a perpetuat vechi practici sub etichete noi. Deși schimbarea de regim din 1989 ar fi putut fi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]