837 matches
-
lui Clarice trimite la atributele Sfintei Clara, Clara din Assise, care era sfânta invocată de la începutul celei de a doua jumătăți a secolului al XIII-lea, de către bolnavii de ochi, pentru a vedea limpede. Claire, cu lampa ei, era sfânta patroană a meșterilor sticlari. Jacques Berchtold 338 a reamintit foarte inspirat că această lumină se înscria în vitraliul însuși strălucind în planul mural al edificiului. Un întreg joc de umbră și lumină, de orbire și iluminare structurează, într-adevăr, legenda a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vreun castel de Frumoasă din Pădure adormită.580 Asistenții sunt cuprinși de oboseală. Arthur ca și Ieremia care "își freacă, căscând, ochii obosiți". Femeile care fac treburi casnice precum Frieda sau Pepi, sunt și ele moarte de oboseală, patronul și patroana sunt "obosiți de spaima lor nocturnă și pentru că s-au sculat prea devreme" (341). Erlanger care culcat îmbrăcat, moțăie ("Uneori, oboseala îl doboară când este aici, în sat, cu acest mod de viață diferit" (295). "evident, spune Burgel râzând, aici
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aseamănă între ei și nu eram sigură că-l voi recunoaște" (269). 598 "K. pretextă oboseala din ajun, era foarte posibil să-i fi scăpat vreo vorbă, în orice caz nu-și mai amintea despre asta" (371) (referitor la rochia patroanei). 599 La fel stau lucrurile cu oboseala erotică: "...ei căutau adâncindu-și capul la pieptul celuilalt... ca niște câini care scotocesc disperați pe pământ, căutau trupurile lor...În cele din urmă oboseala îi lăsă nemișcați și recunoscători" (pp. 72-73). 600
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
domeniu în care Hasdeu își depășea epoca. El traduce și comentează Descrierea Moldovei și a Munteniii în versuri polone de Miron Costin, face arhivistică, prezintă cărți rare (Martin Kraus despre Principatele Române, scrieri ale lui Amfilohie Hotiniul, Legenda Sântei Parasceve patroanei Ieșului de mitropolitul Dosoftei). În comentariile care însoțesc tragedia Răposatul postelnic, Hasdeu își fixează ca țel să deslușească în istorie patimile naturii omenești (luând drept călăuze pe Sofocle și pe Shakespeare) și să dea plasticitate și specific local scenelor istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
lor negative se transformă În forțe benefice. Toate bolile care au la origine Sânzienele sau ielele vor fi tratate cu succes de ritualul coregrafic și catarctic al unui grup de dansatori constituiți Într-un fel de asociație secretă, numiți Călușari. Patroana acestei societăți este „Doamna zânelor”, metamorfozare românească a Dianei, numită și Herodiada, câteodată. Cei luați de zâne sau de „vânt” Își pierd mințile, de aceea tradiția populară l-a asociat pe Sfântul Ioan Botezătorul, care-și pierde la modul propriu
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
respectiv a acțiunii orientate (și) în afară. Caracterul ei turbulent și insurgent s-a tradus printr-o demitizare de amploare (care poate fi considerată axul unui program liric). Demitizare a naturii: stelele sunt „buhăite și murdare”, luna - „obeză și colerică”, patroană” a unui „bordel selenar”, cerul se supune unei „aritmetici sentimentale”, iar marea nu mai e bună decât ca recipient pentru „elanurile și urina” poetului. Deposedat de atributele lui tradiționale și coborât într-un registru opus, șocant, apare și erosul. Femeia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
timpului și asumată astăzi de exegeții creștini a fost aceea că Ilie va fi ,,locaș al luminii darului lui Dumnezeu,,. Cuvântul său va fi ,, ca focul de puternic,,. Acest episod hagiografic mie îmi amintește de fascinanta mitologie a zeiței Demeter, patroana spirituală a Misterelor din Eleusis. Zeița travestită în femeie bătrână a încercat să inițieze prin foc întru nemurire pe fiul unui rege grec. Surprinsă noaptea, în timpul straniului ritual, Demeter și-a manifestat public dezamăgirea față de ignoranța oamenilor și a dispărut
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
care declară că trebuie citit în paralel cu celălalt, cu care intră în dialog, anulând granițele. Încă de la bun început, căci adresarea către cititori implică, de fapt, și raportarea jucăușă la modelul anterior: "Mult iubiți cititori de romane și grațioase patroane ale literaturii de aventuri, sunt sigur că fiecăruia dintre dumneavoastră i-a trecut adesea prin minte că romanele care ne desfată au un final nesatisfăcător, încheindu-se oarecum prematur la pagina 320 a celui de-al treilea volum (...). Prin urmare
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie spus!" Mi-au zis să mă adresez Ministrului Învățământului. Pe vremea aceea la învățământ era ministru Jean Livescu, care a fost rector la Iași și fusese promovat la București, pentru că s-a descoperit că soția 58 lui era o patroană de bordel. Am făcut memoriu la Minister. O lipsă a mea din toate timpurile e aceea că am fost mare neatent cu actele. Trebuia să fi păstrat o sumedenie de acte prin care să dovedesc niște lucruri dar le-am
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
tutungerie și acolo se duceau..., racola ea studente frumoase, bine făcute. Și s-a dus și unul, ca oricare altul și a cerut un pachet de țigări anume. Iar asta era chiar parola pe care trebuiau s-o spună clienții patroanei. Când i s-a dat catalogul să vadă fotografiile să-și aleagă, cine credeți că era printre fotografii? Chiar fiica lui. Și de aici s-a descoperit. Dar pentru că Jean Livescu era o personalitate și nu putea să fie altfel
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
În Domnișoara Helsinka, aparența de onorabilitate a „pensiunii de familie” pariziene, unde „nimeni nu deranjează pe nimeni și toată lumea încurcă pe toată lumea”, ascunde intoleranță și xenofobie. Plină de atenții față de Domnișoara Helsinka, „orfelina de drepturile omului” care va sucomba melodramatic, „patroana” ignoră la nesfârșit prezența „clientului” nedorit, venit de undeva din Est, acuzându-l în cele din urmă de moartea Domnișoarei. Tripticul dramatic Amprenta exilului (Sarea exilului, Caviar, vodkă și bye bye, Întoarcerea la matcă), scris la Paris în 1995 și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
frustrări și oportunism utopic, ce nu vor pregeta să se alinieze și să servească noii puteri a realiștilor furioși. De care d1. Șarl este cel mai aproape prin înclinația sa de a lua drept realitate propriile vise și închipuiri. Soprosina, patroană a bordelului, este o pledantă a acestui stabiliment cu funcții multiple: terapie afectivă, erotică, dar și una eudemonică, umanitară, în spiritul Fabricii de Fericire a realiștilor. Experta în afinități elective, are o amplă doctrină managerială a iubirii, reperabilă în utopia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
îl anunță pe Ion Minulescu. A cultivat cu insistență sonetul și rondelul, „poème exquis”, cum îl numea Théodore de Banville. Pantheea este o amplă invocație, cu reflexe venind din macedonskiana Noaptea de mai, adresată zeiței iubirii și a morții, Isis-Pantheea, patroană a evoluției sufletului în timp și în spațiile sale interioare, alegorizate de „Dacia hibernală”, de Veneția, Roma și „Byzanțiu”. O. a scris un poem dramatic, Astrela, și a lăsat libretul unei „opere feerice”, Sabaru. SCRIERI: Spleen, București, 1891; Rondele, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
ei, Roșioriul după șase ani, rambleul înalt dă perspectivă, gunoiște pe de o parte, în lunca Vedei, pe altă parte orașul, trei corpuri ale fabricii de bere ori silozuri vopsite tricolor. Ora 12,15, autogara Roșiori de Vede, în autobuz, patroana percepe taxa, însoțită de șofer, pornire, text imposibil de trepidații, de aceea este CFR-ul cultură. VIII. PARTEA SEDENTARĂ Iași Bacău Adjud Onești Saline Onești Tecuci Iași Vineri, 12 decembrie 2003, ora 20,47, în personalul Iași Pașcani Bacău: dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o femeie în vârstă de 83 de ani. Cea care a convins-o să vină în Italia a fost chiar propria surioară care i-a găsit un loc de muncă la Roma ca bonă. Femeia pentru care lucrează în casă (patroana spune ea) este o doamnă divorțată de 49 de ani ce are trei copii și care lucrează ca medic într-unul dintre cele mai mari spitale din Roma. Ne povestește Bianca: Când am ajuns aici nu vorbeam italiana, chiar dacă o
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
nu vorbeam italiana, chiar dacă o înțelegeam în mare. Asta și pentru că în România mă uitam pe Rai Uno. Am ajuns în Italia având o viză de tip turistic care era valabilă pentru trei luni, și am început imediat să lucrez. Patroana mi-a promis că în scurt timp o să îmi ofere un contract de muncă". Totul era în regulă, am putea spune. Dar odată ce a expirat viza turistică, patroana a început să vă amenințe. "Era teribilă! ne spune, și îi tremură
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care era valabilă pentru trei luni, și am început imediat să lucrez. Patroana mi-a promis că în scurt timp o să îmi ofere un contract de muncă". Totul era în regulă, am putea spune. Dar odată ce a expirat viza turistică, patroana a început să vă amenințe. "Era teribilă! ne spune, și îi tremură puțin vocea când își amintește dacă înainte aveam ca zile libere joi după amiaza și duminica, ca toate celelalte, după ce mi-a expirat viza practic a refuzat să
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în care moda femeilor devine tot mai provoca- toare, odată cu libertatea lor tot mai accentuată, când încep să lucreze aproape la fel de mult ca bărbații, să câștige aproape cât ei sau chiar mai mult, tot mai multe sunt pe propriile picioare, patroane de firme, artiste la fel de îndră- gite ca bărbații, femei de succes în armată, în aviație, în tehnică sau inginerie, dar și pe plan politic, profesând în funcții tot mai importante. Vocile lor se fac din ce în ce mai auzite, încep să fie implicate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
cu pitoresc viguros. În jurul lui Matei, anxiosul și, oarecum, amnezicul, omul cu o imaginație de artist (între altele, incitante sunt paginile în care el își închipuie o idilă între Ion Barbu, matematicianul poet, student la Berlin, și faimoasa Leny Riefenstahl, „patroana” cinematografiei hitleriste), gravitează feminitatea dezabuzată à la russe, la modul gorkian, a Verei, cinismul amoral și tranzacțional al lui Victor Coteneț, alcoolismul halucinatoriu al polonezului Krzysztof, timiditatea senzuală a cuplului Berndt-Satri, țigănia atașantă prin logoree, inventivitate, optimism și pungășie sentimentală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285689_a_287018]
-
am cumpărat niște cidru făcut de localnici. Din păcate, cidrul e prea dulce; și, foarte curând, modesta rezervă de vin pe care am adus-o cu mine va seca. La „Leul Negru“, firește, nu poți găsi strop de vin; dar patroana cea ageră la minte m-a asigurat că la Hotelul Raven se vinde „vin adevărat“. Numele proprietarului cârciumii „Leul Negru“, Arkwright, mă enervează pentru că-mi aduce aminte de un șofer cu același nume, aflat în slujba mea pe când eram mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de reprezentanții cetățenilor orașului Constanța. Astfel, "din partea cetățenilor veniți la sediul cercului vorbesc dl. Berberianu, farmacist, și dl. Malcoci-Petrescu, avocat"2281. În seara zilei de 8 septembrie "cercul a dat o reprezentațiune teatrală"2282 la care "a luat parte și patroana serbării, doamna Zoe D. Sturdza, precum și prefectul județului, dl. Luca Ionescu"2283. La scurt timp de la acest eveniment domnului Luca Ionescu, prefectul județului Constanța, i-a fost înaintată de către domnul Constantin Pariano, demisia din funcția de președinte al Consiliului General
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a-mi controla pașaportul, am străbătut atâtea țări și acum aștept dispozițiile Ministerului. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 153 A doua zi, Înapoi spre frontieră, de necaz, am făcut prima victimă, o gâscă, În disperarea sătencii patroane. La vamă Încep tratativele. Aflu că directorul general e bunul meu preten Mircea Vulcănescu, coleg În campaniile monografice cu prof. D. Gusti. Dar Mircea rămâne de neînduplecat ca și Mircea cel Bătrân, În fața lui Baiazid. Îmi face Însă o favoare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
senator PDSR) Garantând cu calitatea sa de senator, a luat credit de un miliard de lei. Este implicat în trei societăți comerciale; soția sa, în patru. CONSTANTIN BEBE IVANOVICI (deputat PDSR) Este acuzat că a ordonat arestări la Aeroportul Otopeni. Patroana unei firme a fost sechestrata de Poliție pe Aeroportul Otopeni din ordinul lui Ivanovici, deputat, șeful filialei SĂI a PDSR. Recrutează membrii PDSR, în schimbul certificatelor de revoluționar. Șpagă de 100.000 lei pentru certificat se varsă în contul PDSR-SM. Prim-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
la umbră sub galeria de viță sălbatică din curtea mea. Mariana fumează neîntrerupt; nu avem ce să ne spunem. Propun să bem o cafea în oraș. În colțul străzii intrăm în barul în care îmi beau întotdeauna cafeaua de dimineață. Patroana nu este și asta mă bucură. În schimb, fata ce mă servește zi de zi stă la masă cu doi puștani. E în afara programului. Mă uit la ea, ea se uită la mine. Mariana își aprinde țigara. Eu sunt nefumător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
câte un trabuc. Comand două cafele și un coniac. Din măruntele plăceri ale vieții, Marianei i-au rămas două: la cafea poate să renunțe, la țigară, nu. Mi-a spus-o anul trecut, în aceeași lună. Pe ușă a apărut patroana, îmbrăcată elegant. Privirile noastre s-au întâlnit pentru o clipă, eu îmi ceream parcă iertare că am venit să-mi beau cafeaua când ea nu se afla acolo. Femeia trece repede în spatele barului. Nu departe de banca pe care stăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]