665 matches
-
asupra Balcanilor și a Asiei Mici, încheind o înțelegere cu Contele de Flandra pentru a-i trimit o trupă de mercenari ( 500), care au participat alături de armata bizantină la recucerirea unor teritorii din fața orașului Constantinopol. În ceea ce îi privește pe pecenegi, suveranul bizantin a încheiat o alianță cu cumanii împotriva acestora, astfel că în vara anului 1091 are loc Bătălia de la Levounion , învingătorii fiind bizantinii ( mulți pecenegi au fost luați în captivitate și colonizați în diverse regiuni ale imperiului; însă au
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
armata bizantină la recucerirea unor teritorii din fața orașului Constantinopol. În ceea ce îi privește pe pecenegi, suveranul bizantin a încheiat o alianță cu cumanii împotriva acestora, astfel că în vara anului 1091 are loc Bătălia de la Levounion , învingătorii fiind bizantinii ( mulți pecenegi au fost luați în captivitate și colonizați în diverse regiuni ale imperiului; însă au fost masacrați și un număr destul de mare dintre ei, inclusiv femei și copii). Probleme apar în momentul în care Occidentul începe pregătirile pentru declanșarea unei expediții
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
după organizarea campaniilor împotriva khazarilor. Sviatoslav a încercat să se instaleze apoi la sud de Dunăre, dar după ce a fost înfrânt în 971 de Ioan I Tzimiskes, a fost forțat să părăsească Balcanii, iar în 972 a fost asasinat de pecenegi. A fost succedat de Vladimir, fiul său nelegitim, care în 980, a preluat conducerea statului rus, care a condus până în 1015. Vladimir i-a acordat sprijin lui Vasile II în reprimarea revoltelor aristocraților bizantini. A primit mâna surorii împăratului, Ana
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
unui vareg și a ajuns la putere în Kiev în urma războiului civil cu fratele său Sviatopolk I, în urma bătăliei de la râul Alta din anul 1019. În această bătălie, Iaroslav a avut de partea sa varegii iar Sviatopolk era aliat cu pecenegii și românii (blakumen). Impresionat de averea câștigată de Harald, Iaroslav întreprinde o expediție de jaf împotriva Constantinopolului, în anul 1043, dar flota sa a fost distrusă cu ușurință de flota imperială Harald s-a întors în final în Norvegia în
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
de copac și foloseau cursurile râurilor Nipru și Nistru. Constantin Porfirogenetul a menționat că de la gura de vărsare a acestor râuri, varegii navigau numai pe lângă malul mării, făcînd escale la Aspron (Cetatea Albă) apoi la Sulina fiind urmăriți îndeaprope de pecenegi. La fiecare escală, varegii debarcau și se păzeau de atacurile pecenegilor. După Sulina mai făceau escale la Conopa (lângă lacul Razelm ), Constanța și Varna De aici rezultă că drumul de la varegi la greci avea escale în Dobrogea actuală. Varegii au
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
a menționat că de la gura de vărsare a acestor râuri, varegii navigau numai pe lângă malul mării, făcînd escale la Aspron (Cetatea Albă) apoi la Sulina fiind urmăriți îndeaprope de pecenegi. La fiecare escală, varegii debarcau și se păzeau de atacurile pecenegilor. După Sulina mai făceau escale la Conopa (lângă lacul Razelm ), Constanța și Varna De aici rezultă că drumul de la varegi la greci avea escale în Dobrogea actuală. Varegii au trecut pe teritoriul Dobrogei cu ocazia expedițiilor acestora împotriva Imperiului Bizantin
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
săpate în masivul de cretă de la Basarabi-Murfatlar. Printre inscripții și desenele de la Basarabi-Murfatlar se remarcă simboluri, dragoni și nave de-ale varegilor. Victor Spinei a scris despre bătălia de la râul Alta (de lângă Kiev), anul 1019, menționând că românii („blokumenn”) și pecenegii au luptat împotriva unei alianțe din care făceau parte și varegii.. Despre această confruntare a scris și Florin Curta A fost singura confruntare rămasă în documente între români și varegi. Pe o piatră comemorativă de pe insula Gotland, din localitatea Sjonhem
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
conduși de Sveinald (Sviatoslav în Cronica lui Nestor) fiul lui Ingvar (Igor) În săpăturile arheologice de lângă Nufăru au fost găsite structuri de lemn specifice construcțiilor populațiilor nordice Plătit de împăratul Nikephoros Phocas, Sveinald a adunat o armată de varegi și pecenegi în 968 și a a alungat bulgarii din zona Dobrogei de astăzi și a Dunării, construind reședința de la Prislav (Preslavets). Instaurarea noului împărat la Constantinopol, Ioan Tzimiskes, a dus la ruperea învoielilor și declanșarea unui război între Imperiul Roman și
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
din zona Dobrogei de astăzi și a Dunării, construind reședința de la Prislav (Preslavets). Instaurarea noului împărat la Constantinopol, Ioan Tzimiskes, a dus la ruperea învoielilor și declanșarea unui război între Imperiul Roman și varegii lui Sveinald. Varegii împreună cu cete de pecenegi și maghiari luptă câțiva ani contra imperiului dar sunt încolțiți în final în cetatea Dorostolon (astăzi Silistra). Sveinald este silit în urma unor tratative de pace să se retragă spre Kiev abandonând și reședința de la Prislav. În anul 972 oamenii lui
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
de pace să se retragă spre Kiev abandonând și reședința de la Prislav. În anul 972 oamenii lui Sveinald au urcat cu bărcile pe Nipru dar în dreptul unui prag au fost nevoiți să coboare din bărci și au fost prinși de pecenegi și executați. Lângă Brăila a existat o mică cetate numită Chiovița (sau Kiovița), menționată și în Cronica lui Nestor care datează din vremea incursiunilor varegilor Astăzi a mai rămas în toponimia locală doar denumirea Valea Chioveanul. Lozovan a confirmat și
Varegi () [Corola-website/Science/306978_a_308307]
-
sub numele: Unitatea Teritorială Autonomă (abreaviată UTA Găgăuzia; în , în ). Denumirea sa provine de la etnonimul „găgăuz”. Originea exactă a găgăuzilor nu se cunoaște. Există mai multe ipoteze. De exemplu, că ar fi la origine turci selgiucizi stabiliți în Dobrogea, împreună cu pecenegii, uzii (tot de la numele "Oğuz") și cumanii (kıpçak, kîpceak), poporul care l-a urmat în Anatolia pe sultanul (1236-1276). Mai exact, un clan de turci oguzi emigrat în Balcani în timpul conflictelor intertribale cu alți turci. Acest clan turc oguz s-
Găgăuzia () [Corola-website/Science/297397_a_298726]
-
înființă Mitropolia Sucevei, pentru țara Moldovei cu Binecuvântarea Mitropolitului Romàno-Bulgar din Ohria fiind cel dintâi mitropolit Teoctist I". Perioada secolelor XI-XIV, în prima ei parte, a fost dominată, din punct de vedere politic, de impactul ultimului val de migratori - unguri, pecenegi. cumani, tătari, a căror suprapunere peste societatea românească, în cazul zonei Sucevei, a fost doar nominală. Prima mențiune a existenței orașului Suceava apare în lista așezărilor franciscane în orașe din anul 1345 între orașele din Moldova fiind și Scotorix (Suceava
Istoria Sucevei () [Corola-website/Science/313290_a_314619]
-
în Panonia. Fortificația de la Cluj-Mănăștur a fost parte a sistemului de fortificații ale populației românești sau româno-slave din zonă. Fortificațiile din zona Cluj-Mănăștur au fost grav avariate, suferind de pe urma unor incendieri și atacuri (mai ales cele din 1068), probabil ale pecenegilor. Voievodatul lui Gelu nu a rezistat presiunii ungurilor stabiliți în Câmpia Panoniei, fiind cucerit de către aceștia și inclus în Voievodatul Transilvaniei, parte a regatului ungar, împreună cu porțiuni din vestul Transilvaniei. Zona este reorganizată administrativ, iar în 1173 apare menționat în
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Rezervația a fost recunoscută ca parte a patrimoniului mondial de către UNESCO în 1983. Circulă mai multe mituri privind originea numelui lacului. Una este despre un han pe nume "Srebrist", care a murit în vecinătate în timp ce ducea o luptă inegală cu pecenegii. O a doua vorbește despre o barcă plină cu argint ("srebro" în bulgară) de pe malurile lacului. O a treia, privită ca fiind cea mai plauzibilă, afirmă că numele provine de la reflecțiile argintii ale lunii pline pe suprafața lacului. Există specii
Rezervația naturală Srebărna () [Corola-website/Science/309712_a_311041]
-
sud-est, până la cucerirea sa de către turci în 1396. În 718, bulgarii i-au înfrânt decisiv pe arabi în apropiere de Constantinopol, iar conducătorul lor, hanul Tervel a devenit cunoscut ca "Salvatorul Europei". Bulgaria a oprit de asemenea migrația triburilor barbare (pecenegi, hazari) către vest, și în 806 a distrus hanatul avar. După adoptarea creștinismului, în 864, Bulgaria a devenit centrul spiritual și cultural al lumii slave răsăritene. Alfabetul chirilic a fost inventat de învățatul bulgar Clement de Ohrid în 885. În
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
în memoria trecerii lor în Dacia Orientală și îi dădură numele de Basilica, după numele împăratului Basile Bulgaroctonul (descriere lui Macarie, în călătoria sa de la Alep la Moscova). Academicianul Victor Spinei a arătat, că numele orașului ar proveni de la migratorii pecenegi sau cumani (secolele X-XII) La Vaslui s-a constituit în secolul al XV-lea, prima școală de artă post-bizantină, care a interpretat datele iconografice bizantine în pictură, broderie, miniatură. Biserica „Sf. Ioan Botezătorul“, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, a
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
trimise lui Svetoslav solie să deșerteze fără întîrziere țara, fiind parte a împărăției romane. Svetoslav zise scurt că în curând îi va răspunde împăratului sub chiar zidurile Constantinopolei. Svetoslav adună oaste mare de slavi; câteva mii de unguri și de pecenegi se uniră asemenea cu dânsul și astfel trecu Balcanii, arse orașele și satele în drumul său, iar locuitorii luară câmpii, fugind care încotro. Rușii luară Filipopol puind in țeapă 30000 de greci și de bulgari și își așezară tabăra între
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la Dobrogea, vom avea însemnatul număr de 20 de orașe în acea provinție, dintre cari cele mai multe a pierit fără de nici o urmă. Rămâind moștenire împărăției Răsăritului, Dobrogea a fost cutreierată, ca și Principatele românești, de roiuri de popoare, de huni, avari, pecenegi, cumani și în fine de tătari. Într-adevăr, pe la începutul veacului al XI-lea, cumanii sau polovții, un neam fino-tartaric, își părăsi așezarea de lângă Volga și ocupă țările române, din cari au gonit pe chazari și pecenegi. Cumcă în veacul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de huni, avari, pecenegi, cumani și în fine de tătari. Într-adevăr, pe la începutul veacului al XI-lea, cumanii sau polovții, un neam fino-tartaric, își părăsi așezarea de lângă Volga și ocupă țările române, din cari au gonit pe chazari și pecenegi. Cumcă în veacul al unsprezecelea, cu mult în urma venirii bulgarilor, stăpânea în Dobrogea pecenegii se dovedește prin multe nume actuale de pârâuri și localități. Scoși au fost pecenegii de cumani, aliații viguroși ai Asanizilor contra Bizanțului. În fine, în veacul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
veacului al XI-lea, cumanii sau polovții, un neam fino-tartaric, își părăsi așezarea de lângă Volga și ocupă țările române, din cari au gonit pe chazari și pecenegi. Cumcă în veacul al unsprezecelea, cu mult în urma venirii bulgarilor, stăpânea în Dobrogea pecenegii se dovedește prin multe nume actuale de pârâuri și localități. Scoși au fost pecenegii de cumani, aliații viguroși ai Asanizilor contra Bizanțului. În fine, în veacul al treisprezecelea, epoca fondării principatului Valahiei, cumanii sânt scoși din țară de către tătari, cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Volga și ocupă țările române, din cari au gonit pe chazari și pecenegi. Cumcă în veacul al unsprezecelea, cu mult în urma venirii bulgarilor, stăpânea în Dobrogea pecenegii se dovedește prin multe nume actuale de pârâuri și localități. Scoși au fost pecenegii de cumani, aliații viguroși ai Asanizilor contra Bizanțului. În fine, în veacul al treisprezecelea, epoca fondării principatului Valahiei, cumanii sânt scoși din țară de către tătari, cari se așezară cu predilecțiune în Dobrogea si sânt până azi acolo. Existența lor în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în cele mai vechi monumente slave, ar fi a repeta în memorie toată istoria migrațiunii popoarelor. Căci cine n-a fost prin Dobrogea, cine n-a trecut vadul lui Isaac (Isaccea) de la Darius Hystaspes începînd și până astăzi? Avarii, cazarii, pecenegii, bulgarii, tătarii din Ural, rușii din Chiev sub Svietoslav, cumanii, tătarii lui Ugetai și în fine aciia ai Hanului Noga. Cei din urmă par a fi fost hantatarii lui Țakas, fiul lui Noga, care, împreună cu Sfentislav, un cuman, au domnit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
secolului al XI-lea. În timpul săpăturilor s-a constatat că așezarea a fost brusc distrusă ca urmare a unei lupte înverșunate prin asalt în prima jumătate a secolului al XI-lea. Cel mai probabil, aceasta a fost arsă de nomazi (pecenegi sau cumani). Așezarea nu a mai fost reînnoită. Săpăturile efectuate de G.B. Fedorov în anii 1950-52 și 1964 au descoperit o imagine a așezării asediată: scheletele celor căzuți în luptă, diverse vechi arme și urme de incendii. S-au găsit
Echimăuți (așezare) () [Corola-website/Science/333878_a_335207]
-
raiduri de pradă și jaf prin Europa. Învingători în 454 asupra resturilor hunice în bătălia de la Nedao, gepizii au luat în stăpânire partea de est a Pannoniei (Câmpia Tisei) și vestul Daciei postromane.), hunii (sec. IV - V),slavii (sec. VI), pecenegii (sec. X - XI),cumanii (sec. XI - XII)( Invazia tătarilor i-a silit pe cumani să se retragă, o parte peste Dunăre, iar o alta în Ungaria, unde regele Béla al IV-lea, i-a colonizat lângă Tisa (1239). Risipit în
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
Transilvania, cât și în afara arcului carpatic. În Transilvania, ducii (voievozii) români s-au luptat cu ungurii, respingând pentru o vreme încercările acestora de a cuceri teritoriul intracarpatic. La Est și la Sud de Carpați, se exercita o stăpânire nominală a pecenegilor, urmată de aceea a cumanilor și, după 1241, de stăpânirea tătarilor. Florin Constantiniu și H. H. Stahl s-au întrebat dacă a existat o fărâmițare prefeudală, prin formarea cnezatelor și voievodatelor românești în secolele IX-XIII. S-ar putea vorbi de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]