1,007 matches
-
Sovietică nu este realist înțeleasă de populație, care se zbate cu constrîngerile raționalizării. Normele de consum pentru produse de primă necesitate sînt fixate prin decret, în octombrie 1981. Consiliile Populare sînt însărcinate să urmărească delictele de stocaj care sînt sever pedepsite. Printr-un decret din decembrie 1981 se întărește disciplina în întreprinderi: unitățile industriale sînt administrate aproape militărește. Se înmulțesc îndemnurile la creșterea productivității muncii. Se instituie remunerația după randament în toate unitățile profesionale, iar venitul minim nu mai este garantat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al pomenitei doamne: Teohari Georgescu. Trimis de Ghiță Dej et compania la munca de jos, ca director de tipografie. Ei bine, pe masa fostului satrap, domnul avocat Florescu vede într-o zi o întreagă bibliotecă. Nici vorbă marxistă. Semn că pedepsitul devenise brusc un enciclopedist. Și alte asemenea basme. Cu Groza, cu Bodnăraș, cu Ceaușescu. În rememorarea mai mult decît idilică a domnului avocat, aceștia, nu exemplare criminale ale istoriei noastre ci, mă rog, personaje, și ele, ca toate celelalte, ale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să asculte, se supune. Supunerea la obligații poate fi însoțită și de teama consecințelor neascultării. Frica, sentimentul dominant în școlile noastre de acum 100 de ani, a dispărut complet în anii dictaturii comuniste, când, dacă un elev nu învăța, cel pedepsit era profesorul, în diferite moduri (săl mediteze în vacanță, nu avea voie să se prezinte la examenele pentru acordarea de grade, etc.ă Evident, cadrele didactice aveau grijă să-i promoveze pe toți, unii elevi din clasa a IX-a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Pitești în timpul când era Teohari Georgescu Ministru de Interne. g) În legătură cu deținuții de la minele Cavnic și Baia Sprie, care au organizat acțiuni contra organelor de stat, Biroul Politic hotărăște ca cei care au fost organizatorii acestor acțiuni, să fie aspru pedepsiți. 3.Biroul Politic consideră că tov. Al. Drăghici n-a luat măsurile necesare pentru prelucrarea documentului Biroului Politic în legătură cu relațiile dintre R.P.R. și Iugoslavia, în unitățile militare de la graniță. Datorită acestui fapt, problema nu este privită cu toată seriozitatea de către
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ocupați într-o noapte ca cehoslovacii, de către bulgari, unguri și ruși, dar avem încredere în conducătorii noștri, că poate s-ar baza ei pe ceva, de au afirmat că cei care vor îndrăzni să ne atace frontiera vor fi aspru pedepsiți”. Sus-numiții domiciliază în satul Pietrișul, comuna Găijani, județul Ilfov. STOICA MIHAIL, necunoscut cu antecedente politice, pensionar, cunoscător al limbilor rusă și bulgară, domiciliat în orașul Alexandria, a spus: „Azi am vorbit cu doi bulgari, care veneau cu mașinile din Cehoslovacia
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
NARATIV. 2. În modelul greimasian, un acord între REMITENT și SUBIECT. Contractul oferă celui de-al doilea un program de realizare, el constituind principalul izvor al NARAȚIUNILOR (canonice). Subiectul poate îndeplini (sau poate rata) contractul și poate fi răsplătit (sau pedepsit). ¶Adam 1984; Barthes 1974 [1987]; Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982. Vezi și MANIPULARE, RECOMPENSĂ. contract narativ [narrative contract]. Acordul între NARATOR și NARATAR, povestitor și publicul său, subliniind însăși existența unei NARAȚIUNI și afectîndu-i însăși forma: un act de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urmă dobîndește COMPETENȚĂ și se lansează în întreprinderea de a ajunge la un Obiect (în beneficiul DESTINATARULUI), Subiectul își continuă CĂUTAREA și, ca rezultat al unei serii de ÎNCERCĂRI (PERFORMANȚĂ), îndeplinește sau ratează contractul și este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) (RECOMPENSĂ). ¶"Aceeași" povestire poate fi relatată diferit în narațiuni care adoptă discursuri diferite și invers, povestiri diferite pot fi relatate în termenii aceluiași discurs (cu același aranjament cronologic al evenimentelor, de ex., aceeași FOCALIZARE, VITEZĂ, FRECVENȚĂ și DISTANȚĂ
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1964]. Vezi și FUNCȚIE CONATIVĂ, FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII. recompensă [sanction]. În descrierea pe care Greimas o face structurii narative canonice, acea parte a acțiunii prin care SUBIECTUL care a îndeplinit (a ratat) un CONTRACT este răsplătit (pe drept) sau pedepsit (pe nedrept) de REMITENT. ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și ÎNCERCARE GLORIFICANTĂ, SCHEMĂ NARATIVĂ. recunoaștere [recognition/anagnorisis]. În terminologia aristotelică, o schimbare de la ignoranță la cunoaștere trăită de PROTAGONIST, produsă de evenimentele din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pe cea veche (MANIPULARE). Subiectul, care a fost calificat prin contract în raport cu axa de dorință, obligație, cunoaștere și/sau capacitate (COMPETENȚĂ), trece printr-un număr de ÎNCERCĂRI pentru a-și îndeplini partea sa din contract (PERFORMANȚĂ) și este răsplătit (sau pedepsit) de REMITENT (RECOMPENSĂ). ¶Greimas 1970 [1975], 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Larivaille 1974. scop [goal]. O stare finală dezirabilă din punctul de vedere al personajului. GRAMATICILE POVESTIRII consideră povestirea ca fiind constituită dintr-o serie de EPISOADE care îl
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu depind de capriciile profesorului; * regulile respective s-au fixat prin negociere, deci n-au fost impuse de către profesor; * elevii înțeleg rațiunea unei pedepse - derivată prin încălcarea unei reguli - micșorându-se astfel riscul apariției unor reacții afective necontrolate atunci când sunt pedepsiți; * elevii învață că orice grup social există atâta timp cât funcționează anumite reguli; * managementul clasei se va sprijinii permanent pe autoritate și nu pe putere. Cercetătorii au pus în evidență, pe lângă competențele de bază necesare unui bun profesor și o serie de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
justificarea toleranței. Concluzia lui Dworkin este că în astfel de cazuri, cum sunt cele de încălcare a legilor serviciului militar din motive de conștiință, trebuie să se aibă în vedere necesitatea modificării legilor. Deși propozițiile draconice de genul fapta trebuie pedepsită și cel care încalcă legea trebuie să suporte consecințele sunt des invocate în astfel de cazuri, Dworkin apreciază că "regula juridică este mai complexă și mai inteligentă decât atât și este important ca ea să supraviețuiască"207. 1.4.2
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de a comite fapta era considerată mai importantă decât rezultatul 40. Deși în dreptul feudal, sub influența bisericii, a fost dezvoltată problematica vinovăției, disociindu-se între formele intenționate și cele neintenționate, temeiul obiectiv al răspunderii rămâne predominant și este, în continuare, pedepsită "orice acțiune prin care s-a produs o vătămare oarecare a intereselor apărate"41. Necesitatea recunoașterii unui temei subiectiv al răspunderii omului pentru faptele sale, potrivit căruia autorul unei infracțiuni poate fi tras la răspundere doar dacă se dovedește că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lucruri este că nu se caută pedepse juste, nici utile, ci doar pedepse"62. Astfel, sunt pedepsite animale care au comis acte reprobabile sau chiar lucruri neînsuflețite, spre exemplu, evreii considerau că dacă un bou a ucis un om, trebuia pedepsit și ucis la rândul lui, iar la Atena exista în antichitate un tribunal special prin care erau acționate în judecată o piatră, o suliță sau vreun alt obiect care a ucis neintenționat vreun om. Atunci când pedeapsa se aplica unor persoane
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să fie pedepsit, acesta trebuie să fie vinovat. Dacă într-o anumită societate se întâmplă ca foarte mulți oameni nevinovați să fie pedepsiți, acest lucru nu schimbă înțelesul termenului "pedeapsă". Auzim de cazuri în care persoane sunt găsite vinovate și pedepsite, iar mai târziu se află că în realitate au fost nevinovate sau cazuri în care polițiștii sunt acuzați de folosirea unor metode prin care sunt "smulse" mărturisiri. În aceste cazuri, putem spune că judecătorii sau polițiștii sunt ineficienți sau corupți
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cont de schimbările sociale sau de condițiile sociale, ci se referă doar la infracțiuni. Chestiunile referitoare la cauzele sociale ale infracțiunilor sau eficiența pedepselor sunt considerate irelevante. Plecând de la considerația că pedeapsa este o plată meritată; iar, prin urmare, infractorii pedepsiți "își plătesc datoriile față de societate", se pare că se ajunge la o confuzie între "victimă" și "societatea", deoarece, în general, noi nu percepem făptuitorii ca fiind pasibili de a plăti o compensație sau de a face o restituire victimei; în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
făptuitorii ca fiind pasibili de a plăti o compensație sau de a face o restituire victimei; în plus, dacă societății trebuie să i se compenseze ceva, acel lucru este încălcarea legilor ei. (ii) Retributiviștii cred că săvârșirea unei infracțiuni trebuie pedepsită și că pedeapsa impusă trebuie să fie proporțională cu prejudiciul pricinuit. Spre deosebire de utilitarism, retributivismul se axează pe stabilirea unei pedepse proporționale și nu pe beneficiile urmărite prin aplicarea pedepsei. Retributivismul încearcă să răspundă la întrebări precum "de ce merită infractorii să
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
bunurilor în general să devină ceva nesigur. Dacă acțiunea lor se universalizează, însăși proprietatea lor asupra bunurilor devine lipsită de securitate, pentru că ei acționează potrivit unei maxime care, dacă ar fi generalizată, ar face ca furtul să fie permis. "Cel pedepsit ar trebui să mărturisească el însuși că i s-a făcut dreptate și că soarta sa ar fi cu totul potrivită purtării sale. În orice pedeapsă ca atare trebuie să fie mai întâi dreptate, și aceasta constituie esențialul acestui concept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
nu au fost preluate deplin și necondiționat de doctrina penală, ideile lui Hegel au contribuit la umanizarea pedepselor în contextul în care în epoca sa acestea erau caracterizate printr-un grad ridicat de severitate: "Felul în care fiecare crimă trebuie pedepsită nu poate fi indicat prin gând, ci în această privință sunt necesare determinări pozitive. Prin progresul culturii, părerile asupra crimelor devin totuși mai indulgente și astăzi nu se pedepsește nici pe departe atât de sever ca acum o sută de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cel care a încălcat legea penală să recidiveze. Aceste teorii au cunoscut o puternică ascensiune în a doua parte a secolului al XIX-lea, deși la bază dezvoltă o veche idee represivă, care consideră că delincvenții pot fi nu doar pedepsiți, ci și constrânși să fie mai buni. În antichitate, Platon arăta că pedeapsa nu se aplică din cauza greșelii comise, căci ceea ce s-a făcut nu mai poate fi împiedicat. Pedeapsa este văzută ca o adevărată binefacere pentru suflet, "în măsura în care am
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
primul care ar nega existența unui asemenea drept. Într-un sens strict, din această perspectivă, renașterea morală a făptuitorului ar fi singurul lucru de care trebuie să se țină seama atunci când se pune problema dacă și cum ar trebui acesta pedepsit 153. A. M. Quinton consideră că această perspectivă este, dimpotrivă, de factură utilitaristă și totodată imorală, deoarece nu ține cont de dreptul victimei la compensare și de dreptul societății, în general, la protecție. O interpretare mai puțin radicală ar fi aceea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o pedeapsă, ci trebuie să ținem cont de dreptul lor de a fi tratați ca agenți morali. Această interpretare nu este corelată în mod evident cu punctul de vedere conform căruia dacă un om este vinovat atunci el ar trebui pedepsit. În mod natural noi am acorda victimei sau societății în general dreptul corelativ de a pedepsi făptuitorul 154. Referitor la acuzația că teoriile retributive nu sunt compatibile cu noțiunile de milă și iertare, K. G. Armstrong arată că "teoria retributivistă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rău, chiar dacă nu este un infractor. În replică la această acuzație, utilitaristul A. M. Quinton notează într-un celebru articol că, pentru susținătorii acestei doctrine, utilitatea este "condiția morală necesară și suficientă a pedepsei". "În primul rând, nimeni nu ar trebui pedepsit decât în cazul în care pedeapsa ar avea consecințe valoroase, în al doilea rând, dacă ar rezulta urmări valoroase, pedeapsa ar trebui să fie aplicată. Cei mai mulți ar accepta, fără îndoială, prima variantă, îndepărtându-se astfel de rigoriștii care cer existența
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Prin urmare, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Retributivismul pretinde existența unei legături morale între pedeapsă și vinovăție și în mod esențial, consideră că doar vinovații trebuie pedepsiți. Firește, suferința care însoțește aplicarea pedepsei poate fi pricinuită și unor persoane nevinovate, dar în acest caz nu este vorba de pedeapsă, ci de eroare judiciară sau de terorism. Provocarea unei suferințe este considerată în mod corect pedeapsă doar dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ca beneficiu imediat încetarea gălăgiei in clasă. Fără să-si dea seama, profesorul nu mai caută alte soluții la o situație nedorită, fiind tentat să o rezolve rapid prin pedepsirea celui care a produs-o. Pedeapsa poate modela comportamentul celui pedepsit. O serie de studii au evidențiat, în mod repetat, că acei copii care au fost martorii sau ținta unor pedepse excesive tind să recurgă ei înșiși la pedepsirea oamenilor din jurul lor. Uneori, exprimarea pedepsei poate fi amânată până când devin ei
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3128]
-
știut să pledeze întotdeauna indiferent de consecințe în spiritul crezului său nezdruncinat că inculpatul nu este niciodată mai vinovat și nici mai puțin vinovat decât noi ceilalți, faptele săvârșite fiind urmarea unor devieri genetice, ereditare sau sociale. " Poate fi cineva pedepsit pentru că acele cauze s-au întâmplat să i se fi întâmplat lui și nu altcuiva" reprezintă chintesența filosofiei sale. De ce un om poate să împlânte cuțitul într-un semen de-al său, iar alt om nu poate sacrifica nici măcar o
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]