498 matches
-
de pază care vor fi cele mai optime pentru contracararea oricăror acțiuni de natură a aduce atingere obiectivului păzit. Dispozitivul de pază reprezintă ansamblul posturilor constituite pe schimburi, în care funcționează itinerarii de patrulare, acoperite cu patrule auto, hipo, velo, pedestre, cu animale de serviciu sau cu alte forțe. În funcție de importanța obiectivului, conducătorii de unități sunt obligați să introducă și sisteme de alarmă împotriva efracției. Este de o mare importanță alegerea celui mai optim sistem de pază, apoi crearea dispozitivului cu
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
aceștia au constatat fapte contravenționale sau penale; - acordă sprijin (ca personal auxiliar) cu ocazia unor măsuri de ordine ce se iau la manifestările sportive, mitinguri, marșuri, vizite ale unor personalități; - participă în executarea de servicii de patrulare în posturile mixte (pedestre, auto, hipo etc.) cu reprezentanți ai poliției; - alte misiuni comune. 2. Cooperarea cu trupele de jandarmi Acest mod de cooperare, cu trupele de jandarmi, se realizează tot în baza prevederilor Legii 18/1996 modificată prin O.U.G. nr. 161
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
Dortmund - una dintre echipele momentului în Bundesliga. Deși nu-mi place să joc fotbal, ci doar să comentez, dorința este oricum să mai văd ceva, în lipsa altor distracții. Mergem cu un tramvai, câteva stații, până în cartierele mărginașe ale orașului, apoi pedestru, câteva cvartale, până la stadion. Călăuza noastră de la comitetul organizatoric local îmi spune pe drum că mișcarea proletară din bazinul Ruhr s-a mai potolit. Acum sindicatele sunt cuminți, pentru că nivelul de viață a crescut. Oftez cu ușurare: Yours words really
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că țipetele de felul acesta aici și atunci puteau să aibă vreo influență asupra celor din Moldova. În București însă făceau tot ce puteau pentru a înscena o revoluție: lui Tzigara îi puseră pe capră un soldat cu pușcă, patrule pedestre și călări circulau prin tot orașul, dar singurul lucru care a potolit pe femei și a dovedit că nu de pace, ci de foame era vorba a fost făgăduiala că vor avea carne de două ori pe săptămână, pâine și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vadă puțin, dar jurământul pe care-l făcuse În acea primă noapte friguroasă Îl oprea. În timp ce nu făcuse nimic pentru ca mama lui să fie fericită. În timp ce Își Întorcea privirea, fără voie, dinspre Nakamura, Întâlni un om În uniformă de soldat pedestru. Ia spune, nu ești tu fiul lui Yaemon? Da’ dumneata cine ești, dacă-mi dai voie să te-ntreb? Ești Hiyoshi, nu-i așa? — Da. — Măi, da’ mare te-ai mai făcut! Eu sînt Otowaka. Am fost prieten cu tatăl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Kiso și Hida și grăbi spre Tonda. Cam cinci sute dintre oamenii săi aveau arcuri lungi sau arme de foc; alți patru sute erau Înarmați cu lănci de un roșu aprins, lungi de șase metri; și Îi urmau trei sute de soldați pedeștri. Mărșlăuiau Într-o tăcere solemnă. Un corp de călăreți, În mijlocul procesiunii, Îl Înconjura pe Nobunaga. Erau pregătiți pentru orice situație de urgență. Vara abia Începuse. Spicele de orz erau de un galben palid. O briză ușoară dinspre Râul Hida Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Porunciți-mi să vă urmez, stăpâne. — Bine! Vino! Nobunaga și Tokichiro străbătuseră două-trei sute de metri, prin ceața tot mai subțire a dimineții, când auziră vuietul a douăzeci, treizeci, apoi cincizeci de călăreți, urmați de patru sau cinci sute de pedeștri, care transformau ceața Într-o umbră Întunecată. Oamenii de la Nazuka luptaseră cu Îndîrjire. Nobunaga, singur, se repezi În rândurile dușmane. — Cine Îndrăznește să ridice mâna Împotriva mea? Aici sunt, Sado, Mimasaka, Katsuie! Câți oameni aveți? De ce v-ați ridicat Împotriva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
că până acum cantitatea folosită zilnic În fiecare cameră era fixă, dar e groaznic să ne zgârcim cu Încălzirea. Folosiți-o cu Încredere, vă rog. Veniți la magazie și luați cât aveți nevoie. De acolo, se duse la cazarma soldaților pedeștri și a scutierilor, Încurajându-i să folosească lemne și cărbuni cât mai mulți, pe niște oameni care, până atunci, se străduiseră din răsputeri să-i economisească! — E tare mărinimos de data asta În noul post, nu? Poate că Domnul Maimuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de pe muntele pe care l-am văzut azi. A doua zi dimineață, când negustorii veniră să-l salute, li se spuse că Tokichiro plecase pe munte Înainte de crăpatul zorilor. Porniră după el. Când Îl ajunseră, supraveghea un grup de soldați pedeștri, fermieri locali și tăietori de lemne. Fiecare om avea câte un colac de frânghii tăiate cam la un metru lungime. Legau câte o frânghie de fiecare copac. Știind că porniseră de la un număr fix de funii, când terminară și făcură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
incendiat, fusese redusă la mai puțin de jumătate, din cauza pierderilor grele. Dar, purtați de inerție, războinicii cotropiră ruinele fumegânde, agitându-și săbiile, lăncile și puștile. Cu toții se alăturară strigătelor puternice de victorie. În acel moment, din Narumi sosiră călăreți și pedeștri, care abia scăpaseră, În dezordine. — Ce s-a Întâmplat? Întrebă Yamabuchi Samanosuke, surprins. — Armata lui Nobunaga a fost incredibil de iute. Cumva, aflase ce se Întâmpla aici și, deodată, au năvălit asupra castelului nostru slab păzit, cu peste o mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Îndrepte Înainte, de vreme ce toți cei din jurul lui mergeau Într-un pas, părea să fie Înghițit În niște valuri tumultuoase și nu avea timp ca picioarele să i se oprească. Și, cu toate că nu conta prea mult, era comandantul a treizeci de pedeștri și nu se putea plânge, oricât de neplăcută era situația. Până la moarte. Până la moarte. Soldele pedestrașilor erau atât de mici, Încât abia le ajungeau pentru a-și Întreține familiile. Iar vocea mută și deznădăjduită care le gâfâia În pântece Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Iar aceasta este cea mai mare ambiție a mea, fie că Seniorul Nobunaga mă iartă sau nu. Tokichiro? — Da? — Mă ascunzi pentru câtva timp În grupul tău? — Nu e absolut nici o problemă, dar am sub comandă numai treizeci de oameni, pedeștri. Vei ieși În evidență. — Am să mă duc așa. Și Inuchiyo Își acoperi coiful cu ceva ce părea a fi o pătură pentru cal, după care, se strecură În grupul soldaților lui Tokichiro. Dacă se Înălța pe vârfuri, Îl putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
să ne urmați la corpul de gardă. Probabil Îl suspectau de spionaj. În ideea că poate s-ar fi Împotrivit, unul dintre oameni strigă spre drum, unde aștepta un samurai călare, ce părea a fi conducătorul lor, Împreună cu alți zece pedeștri. — Exact asta sperasem. Arătați-mi drumul. Și, cu aceste cuvinte, spadasinul porni grăbit. În Gifu, la fel ca În oricare altă provincie, controalele de securitate la trecerea râurilor, În cetate și la granițe erau foarte stricte. Nobunaga nu se mutase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de momentul când ziua se-ngâna cu noaptea și fugiseră toți la castelele lor, Împreună cu vasalii. — Taro? — Sunt aici, tată. Taro Își mână calul spre silueta singuratică a părintelui său. Punând la un loc toți vasalii, samuraii de rând și pedeștrii, se adunau mai puțin de o mie de oameni. Erau Însă multe palanchinuri și lecției lăcuite pentru soția seniorului și doamnele ei de curte, iar figurile jalnice ale femeilor voalate, mergând atât călare, cât și pe jos, umpleau tot drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
acum nu mai știu ce să zic. Ce vreți să spuneți, stăpâne? Întrebă unul dintre vasali. Nu știu ce să zic de Inuchiyo. — Vă Îngrijorează calitățile lui de mesager? — Îi cunosc bine calitățile. Dar, pe vremea când Hideyoshi era doar un soldat pedestru, au fost prieteni apropiați. — Cred că nu aveți nici un motiv de Îngrijorare. — Așa crezi? — Cu toată convingerea, declară Gozaemon. Atât provincia lui Inuchiyo din Noto, cât și cea a fiului său din Fuchu, sunt Înconjurate de propriile dumneavoastră moșii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
al celor trei Dacii, adunare provincială care se Întrunea la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. Apărarea Daciei Fiind un bastion Înaintat al Imperiului, adânc Înfipt În lumea barbară, Dacia avea nevoie de trupe numeroase pentru apărarea ei.. Armata consta din legiuni , unități pedestre de elită recrutate numai dintre cetățenii romani și trupe auxiliare de infanterie (cohorte) și cavalerie (alae), recrutate din rândurile provincialilor necetățeni. Aceste trupe erau dispuse atât În interiorul provinciei cât și la hotare. Cele mai importante castre erau la Apulum, Potaissa
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
din cetățeni romani (organizați În legiuni) și provinciali servind În trupele auxiliare (unde vorbesc ei Înșiși latina populară), aceste trupe, staționează În zeci și zeci de castre. În castrul de la Apulum Își are garnizoana una dintre cele mai cunoscute unități pedestre de elită, Legio XIII Gemina. Cărămizi ștampilate cu sigla acestei legiuni există Însă și În alte castre, la Dierna pe malul Dunării. Un alt mare castru, ridicat peste o așezare dacică, este atestat la Micia, unde staționează două alae, cinci
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ochiul liber. Codul Kiseleff reglementa de asemenea instrucția și disciplina; exercițiul și manevra se făceau după tradițiile ultimei ocupații rusești. Reorganizarea școlii militare și-a adus roadele. Instrucția infanteriei nu mai are decât să adopte modelul instrucției batalionului de vânători pedeștri condusă de unul dintre cei mai străluciți ofițeri ai noștri. Dacă artileria a făcut puține progrese tehnice, cel puțin s-au îmbunătățit considerabil procedeele practice. Cavaleria așteaptă un profesor de hipiatrie și de echitație, de care are mare nevoie. Ce
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
legalitate! La ce lecții aspre nu este expusă, ca dovadă asprul eșec de la Costangalia? Armata se împarte în trupe regulate și neregulate. Cu statele lor majore militare și administrative, trupele regulate cuprind: ▪ Șapte regimente de infanterie, ▪ Un batalion de vânători pedeștri, ▪ Două regimente de lăncieri, ▪ Un regiment de jandarmerie, ▪ Un batalion de geniu, ▪ Un regiment de artilerie, ▪ Două escadroane din convoi, O companie de lucrători în administrație, ▪ Două companii de infirmieri, O companie de disciplină, Patru companii de marinari (flotila Dunării
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cuprinzând faimoasa „judecată”. Istorisește un Paris om de gust, dispus să-și asume anumite riscuri (cele ce decurgeau din poziția Herei), în stare să renunțe la avantaje considerabile (plata Athenei) și să facă un act de dreptate ferit de calcule pedestre: „[...] și adormind foarte greu văzuin un vis prea minunat, că mi să arată Dñnezeul Mercurie aducând trei Dñnezoae cu sine, pre Afrodita, pre Palada și pre Iunona, și-mi déte un măr minunat, zicându-mi: «Parize, Parize! Iată îți adusei
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a continuat (rebeliunea începuse în 1653) să provoace scene de violență vandalizatoare și criminală. Militarii rebeli - și la răscoala, declanșată (spun istoricii) de neplata lefurilor făgăduite înaintea luptei de la Finta, au participat slujitorii, în rândul cărora îi aflăm pe dorobanții pedeștri și pe călărași, ca și pe mercenarii străini (seimenii sârbi, numiți astfel după un corp similar din armata otomană, aduși de prin munții Bosniei, prin 1636, unde, zice cronicarul sas G. Kraus, „se țineau cu hoția”) -, pentru care subordonarea era
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2004: 33). Cu alte cuvinte, mintea eului creator devine un creuzet uriaș, în care se topesc, în proporțiile considerate ideale pentru generarea unui text, ingredientele gnoseologice principale și secundare. Sunt de părere că, la Cărtărescu, precum la Blake, pasajele epice pedestre sunt inserate deliberat, ca o contraparte obligatorie la pasajele înalte, pretențioase, din registrul vizionar, pe care sunt menite, pe de o parte, să le îndulcească și, pe de altă parte, paradoxal, să le potențeze. Terifiantul epic apare, la Cărtărescu, absolut
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
își adauge „mesagiul lor”, în „versuri, proză, eseuri și cronici”. Treptat expunerile de principii apar tot mai tranșant dirijate de Frontul Democrat Universitar și de UNSR, politicul își impune prioritățile, colaborările devin tot mai terne, publicația eșuând în cel mai pedestru proletcultism. Este apreciat modul în care execută Sorin Toma un mare scriitor, ca în articolul Poezia argheziană sub reflectorul actualității, în timp ce Savin Bratu proclamă virtuțile angajării și veștejește individualismul în artă - Narcisismul, o falsă valoare a poeziei moderne. Confuzia și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289989_a_291318]
-
Morala” fabulelor, uneori imprevizibilă, e rar exprimată explicit, fiind cel mai adesea difuză sau multiplă. Maniera este reluată, într-o altă ipostază, voit mai solemnă, în poemele din Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec (1957), unde sunt expuse versificat, uneori pedestru, alteori elegant, enunțuri de pretenție gnomică, sentințe vizând o „artă poetică” angajată, de fapt generalități pe teme estetice, precepte convenționale, mai mult platitudini decât iscodiri proprii sau expresii autentice. La modul minor, dar cu, deseori, aceeași abilitate, vervă și inventivitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
lui Don Quijote: pe grecul Kyr Kalos de Cucureaza, care practicase, în copilărie, îndeletnicirea de covrigar la Stambul, ajungând apoi boier muntean, și pe Născocor de Cârlibaba, căpitan de țigani din Moldova, ins fudul și țâfnos, care călătorise până în Țara Românească „pedestru”. Și aceștia doi aspiră la cucerirea farmecelor unor dulcinee autohtone, Smaranda și Chirana. Un episod avându-l drept erou pe Becicherec Iștoc face parte din prima variantă a Țiganiadei, nu și din cea de a doua. Țiganiada, această „izvoditură noao
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]