366 matches
-
2 - Coduri pentru zonele de pescuit din Marea Baltică - Regulamentul (CE) nr. 779/97 Echipament Specii țintă Zone de pescuit Cod Echipament remorcat Specii demersale Subdiviziuni 22-32 TGD5 Echipament static și năvoade plutitoare Specii demersale Subdiviziuni 22-32 DGD5 Toate echipamentele Specii pelagice (hering, șprot) Subdiviziuni 22-32 dintre care AGH5 Unități de gestionare 31 AGH51 Toate echipamentele Somon, păstrăv de mare și pești de apă dulce Subdiviziuni 22-32 AGS5 1 Inclusiv subdiviziunile 29, 30 și 31 la nord de 590 30' N. ANEXA
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
pe listă Ștergerea navei de pe listă Anularea declarației incorecte ADD SUP CAN Tabelul 2 - Coduri pentru grupuri de echipament de pescuit pe zonă de pescuit Tipul de echipament Cod Zona1 Echipament remorcat Echipament static Echipament remorcat și static Năvoade-sac, traule pelagice și năvoade cu ochiuri mici Fire de undiță remorcate Diverse echipamente Echipament static și năvoade plutitoare Toate echipamentele TG SG TS PS LL MI DG AG W + B W W W W W B B 1 B pentru Marea Baltică și
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
PS LL MI DG AG W + B W W W W W B B 1 B pentru Marea Baltică și W pentru apele vestice Tabelul 3 - Coduri pentru specii țintă sau grupuri de specii țintă Specii Cod Zona1 Specii demersale Specii pelagice Specii bentonice Plătică, rechin, ton și speciile preponderent migratoare Scoici Crabi comuni și crabi-păianjen comestibili Ton Specii pelagice (hering și șprot) Somon, păstrăv de mare și pești de apă dulce D P B M J C T H S W
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
și W pentru apele vestice Tabelul 3 - Coduri pentru specii țintă sau grupuri de specii țintă Specii Cod Zona1 Specii demersale Specii pelagice Specii bentonice Plătică, rechin, ton și speciile preponderent migratoare Scoici Crabi comuni și crabi-păianjen comestibili Ton Specii pelagice (hering și șprot) Somon, păstrăv de mare și pești de apă dulce D P B M J C T H S W + B W + B W W W W W B B 1 B pentru Marea Baltică și W pentru apele
jrc3855as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89017_a_89804]
-
pescari amatori și sportivi. Articolul 2 Instituirea consiliilor consultative regionale (1) Se instituie câte un consiliu consultativ regional pentru fiecare dintre următoarele: (a) Marea Baltică; (b) Marea Mediterană; (c) Marea Nordului; (d) apele de nord-vest; (e) apele de sud-vest; (f) rezervele de pești pelagici; (g) flota pentru pescuitul în larg. (2) Zonele geografice reglementate de fiecare consiliu consultativ regional se stabilesc în anexa I. Fiecare consiliu consultativ regional poate crea subdiviziuni pentru abordarea problemelor specifice anumitor sectoare de pescuit sau regiuni biologice. Articolul 3
32004D0585-ro () [Corola-website/Law/292470_a_293799]
-
apele CE din Vb), VI, VII Apele de sud-vest VIII, IX și X (apele din jurul Insulelor Azore) și diviziunile CECAF 34.1.1, 34.1.2 și 34.2.0 (apele din jurul Insulei Madeira și din jurul Insulelor Canare) Rezervele de pești pelagici (merlan albastru, macrou, stavrid, hering) Toate zonele (cu excepția Mării Baltice și Mării Mediterane) Flota pentru pescuitul în larg Toate apele din afara CE 1În sensul prezentei decizii, zonele ICES sunt după cum se definesc în Regulamentul (CEE) nr. 3880/91 (JO L 365
32004D0585-ro () [Corola-website/Law/292470_a_293799]
-
Peștele pilot ("Naucrates ductor") este un pește teleostean pelagic din familia carangidelor, cu o lungime de 25-50 cm cm, răspândit în Oceanul Atlantic, Indian și Pacific, Marea Mediterană. Seamănă, în general, cu un stavrid, de care se deosebește prin lipsa plăcilor țepoase de pe linia laterală. Culoarea corpului este cenușie-albăstrie, iar corpul
Pește pilot () [Corola-website/Science/330760_a_332089]
-
le sau scombroideii (i) sunt un subordin de pești teleosteeni marini pelagici, răpitori, de talie mijlocie sau mare, buni înotători, care trăiesc în mările tropicale și subtropicale. Unele specii fac migrații sezoniere în apele temperate sau reci, altele formează bancuri foarte mari. Au corpul fusiform, puțin comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
dintre toți teleosteenii. Se hrănesc cu crabi, crevete, calmari, crustacee, pești și larve de pești și nevertebrate. Unele specii mici filtrează zooplanctonul prin spinii branhiali. Depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în alevini planctonici. Au o mare importanță economică, fiind pești comestibili. Sunt pești perciformi marini activi având corpul hidrodinamic, fusiform, puțin comprimat lateral, unele specii au o formă de cordea (familia "Trichiuridae"). Botul este alungit. Pedunculul caudal este
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
în apele marine și estuariene din zonele tropicale și temperate ale oceanelor. O specie de macrou spaniol ("Scomberomorus sinensis") se deplasează pe distanțe lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
cașaloților ("Physeter macrocephalus") și rechinilor mako. Scombroidele sunt dioice (au sexele separate) și majoritatea au un dimorfism sexual slab sau absent în culoare. Cele mai multe specii depun fracționat icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice și eclozează în larve (alevini) planctonice. Populațiile mai multor specii s-au redus foarte mult datorită pescuitului intens și figurează pe lista roșie a IUCN ca specii amenințate: Multe specii de scombroide au o mare importanță economică ca pești comestibili
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
cod 0(nu). Cantități capturate de nava(ele) transferate societăților mixte în perioada care face obiectul prezentului raport (atunci când există mai multe nave, se arată cantitățile totale) Coloane ... (10) Merluciu (t). (11) Specii demersale (t). (12) Moluște (t). (13) Specii pelagice (t). (14) Crustacee (t). (15) Alte specii (t). Tonaj comercializat aferent tuturor cantităților capturate menționate în coloanele de la 10 la 15 de mai sus Coloane ... (16) Cantitatea totală comercializată (t). (17) Inclusiv: cantitatea vândută statelor membre ale UE (t). Valoarea
jrc5199as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90367_a_91154]
-
înotătoare; Unele specii pot să-și schimbe culoarea. Juniorii mai multor specii au benzi transversale sau pete. Peștele pilot ("Naucrates ductor") este viu colorat, cu corpul argintiu cu reflexii albăstrui, și 6-7 dungi verticale negre. Majoritatea carangidelor sunt pești marini pelagici de larg, răspândiți în apele tropicale, subtropicale și temperate calde, adesea departe de țărm, din oceanele Atlantic, Indian și Pacific, unele specii ca "Elagatis" și "Naucrates" sunt găsite de obicei aproape de suprafață, iar altele (în special juvenilii) au o distribuție
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
formează bancuri mari sau grupe mici, iar unele ("Alectis") sunt pești solitari, trăind singuri sau în perechi. Majoritatea carangidelor sunt pești răpitori iuți care se hrănesc cu pești mai mici, crustacee și cefalopode. Unele specii se hrănesc exclusiv în zonele pelagice, în timp ce cele mai multe se hrănesc cu pradă bentonică sau epibentonică. Speciile din genul "Decapterus" filtrează zooplanctonul din stratul de apă. Juvenilii din genul "Scomberoides" se hrănesc cu solzii și țesuturile epidermice ale peștilor de coastă (de ex. "Mugilidae"). Peștele pilot ("Naucrates
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
familie, înoată alături de batoide căutând prada deranjată de mișcările lor. Carangidele, în special juvenili și speciile mai mici, sunt mâncate de pești mai mari și pot cădea pradă delfinilor sau altor odontocete mici (cetacee cu dinți). Icrele și alevinii sunt pelagice. La unele specii de carangide au fost observate aglomerări în perioada de reproducere, iar această trăsătură este probabil valabilă pentru întreaga familie. Carangidele sunt pești marini cu o mare importanță economică, fiind una dintre cele mai importante familii de pești
Carangide () [Corola-website/Science/330753_a_332082]
-
și "Seriola" au fost remarcate , precum și un număr de taxoni noi aparținând ordinelor "Gadiformes" și "Perciformes". Fosile caracteristice pentru dealul Pietricica, precum mezo-batypelagicele "Sternoptychidae", "Gonostomatidae" și "Myctophidae", nu au fost încă găsite în ansamblul localizat la Agârcia și nici predatorul pelagic "Palimphyes", care abundă la nivelul dealului Cozla. În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cozla, Cerenegura, Pietricica și Agârcia Contextul geologic fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
le sau baracudele (Sphyraenidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mică sau mijlocie, răspândiți în apele temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul fusiform, asemănător cu o săgeată, acoperit cu solzi mărunți, cicloizi. Capul este alungit, cu un bot ascuțit. Gura mare orizontală
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
albastră sau verde pe spate cu reflexe argintii și diferite ornamentații; albă pe abdomen. Sunt răpitori lacomi și se hrănesc în principal cu pești, mai rar cu moluște și crustacee. Depun fracționat icrele, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Pot să atace oamenii. Au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv. Speciile mari ("Sphyraena barracuda"), trebuie evitate din cauza riscului de intoxicație cu ciguatoxină. Familie sfirenide cuprinde un singur gen, "Sphyraena", cu 27 de specii. Pești
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
longitudinale galbene sau pete întunecate. le sunt pești marini răspândiți în apele temperate calde, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. În Marea Neagră se întâlnește o singură specie: luciul ("Sphyraena sphyraena"), originar din Oceanul Atlantic și Marea Mediterană. Sunt pești pelagici sau demersali, cei mai mulți dintre ei trăiesc în apele de lângă țărm de mică adâncime: golfuri, estuare sau în vecinătatea recifelor de corali; unele specii trăiesc la suprafața în largul oceanelor sau până la adâncimi de 100 m sau mai mult. Juvenilii "Sphyraena
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
diurne, în timp ce altele sunt nocturne și se întâlnesc în bancuri (cârduri) inactive în timpul zilei. Baracudele adunate în bancuri depun fracționat (de mai multe ori într-un sezon) icrele în apele tropicale și subtropicale, adesea în apropiere de țărm. Icrele sunt pelagice. Multe specii de sfirenide au importanță economică ca pești comestibili și sunt pescuite artizanal sau sportiv cu undița de mână, setca, traulul, plasa pungă, fiind atrase de momeli artificiale. Carnea baracudelor este comercializată în stare proaspătă, congelată, uscată, sărată sau
Sfirenide () [Corola-website/Science/330854_a_332183]
-
le sau scrumbiile șarpe (Gempylidae) sunt o familia de pești teleosteeni marini pelagici, de talie mijlocie sau mare, răspândiți în apele foarte adânci din regiunile temperate, subtropicale și tropicale ale oceanelor Atlantic, Indian și Pacific. Au corpul alungit, comprimat, acoperit cu solzi mici sau sunt golași (fără solzi). Gura mare, neprotractilă este înarmată
Gempilide () [Corola-website/Science/330873_a_332202]
-
forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
ele (a) (din greaca "klados" = ramură + "keras" = corn, coarne ramificate) sunt un ordin de crustacee inferioare, planctonice, pelagice, foarte mici (0,2-6 mm), frecvente și numeroase în apele stătătoare dulcicole, salmastre sau marine, cu corpul cuprins într-o carapace și antene ramificate, adaptate la înot (de exemplu dafnia). Corpul este scurt, alcătuit din-un număr mic de segmente
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
absente. Cele mai multe specii sunt demersale, care trăiesc aproape de fundul platformei continentale sau partea superioară a pantei continentale, la adâncimi de 35-1550 m. Adulții dulgherului mare ("Zeus faber") și probabil adulții unor altor specii de zeiforme se întâlnesc frecvent în zona pelagică sau în apropierea suprafeței apei. Sunt răpitori; se hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]
-
hrănesc în principal cu alte specii de pești, dar și cu cefalopode și crustacee. Puietul se hrănesc cu zooplancton (copepode, pteropode, larve de pești sau de crustacee). Sexele sunt separate. Femelele cresc mai mari decât masculii. Icrele și larvele sunt pelagice și plutesc aproape de suprafață; icrele sunt sferice, cu un diametru de 1-2,8 mm. Speciile mai mari de zeiforme au o anumită importanță comercială fiind pescuiți ca pești comestibili. Ordinul Zeiformes cuprinde șase familii: Pe litoralul romînesc al Mării Negre sunt
Zeiforme () [Corola-website/Science/333651_a_334980]