485 matches
-
se stinse, deveni un albastru mat, opac, buza de jos țuguiată, împinsă înainte, parcă pecetluia o tăcere impusă, șuvițele blonzii, dese, învălmășite ca niște semne de întrebare deasupra creștetului, formau o coamă asemănătoare cu cea a leului. Femeia auzi cum pendula din hol măsoară invariabil trecerea secundelor, știa că nu-și mai poate asigura o ieșire cît de cît onestă, va pleca așa cum pleacă un cîine lovit de piciorul stăpînului, va purta cu ea în drum spre ușă întregul balast al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
încăperea. Nina și ea, după ce-l cercetă atentă de câteva ori, se pleoști moale pe canapea și înțepeni cu privirile în gol. Secundele se scurgeau lent, chinuitoare. Bang, bang, bang, bang! Bătaia inimii resimțită în timpane era pentru Carmina o pendulă necruțătoare. Se instalase o tăcere agresivă, greu de suportat. Fata se ridică de pe scaun, argumentă că se făcuse târziu, n-o contrazise nimeni, chiar așa și era, se făcuse târziu. Își controlă ceasul și spuse că trebuia să plece, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se stinse, deveni un albastru mat, opac, buza de jos țuguiată, împinsă înainte, parcă pecetluia o tăcere impusă, șuvițele blonzii, dese, învălmășite ca niște semne de întrebare deasupra creștetului, formau o coamă asemănătoare cu cea a leului. Femeia auzi cum pendula din hol măsoară invariabil trecerea secundelor, știa că nu-și mai poate asigura o ieșire cât de cât onestă, va pleca așa cum pleacă un câine lovit de piciorul stăpânului, va purta cu ea în drum spre ușă întregul balast al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
își legăna frunzele puține, bătea vântul, dar cerul era cu desăvârșire senin. Bărbatul și-a scos din buzunarul trenciului cheile mașinii și, cu degetul petrecut prin inelul lor, a început să le legene într-o parte și alta, ca o pendulă a nerăbdării lui. Într-o transmisiune de-o clipă a fluidului unei stări, mama s-a lăsat copleșită de un val de emoție, a dat în lacrimi, și-a șters ochii cu poalele șorțului de bucătărie și, evident, nu erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Sper că nu este cazul!" Radul Popianu se putea considera fericit. Exista deja un subiect de conversație. Nici nu-și închipuise că lucrurile vor merge atît de bine. Și-a pus chipiul pe masa neagră, uriașă, deasupra căreia bătea o pendulă într-o cutie la fel de neagră, pereții erau strălucitori de albi și scara contrasta puternic pe acest fond, ducînd desigur sus, unde, într-una din camerele cu vederea către dealurile înzăpezite, dormita, probabil, domnișoara Sofie. Ce altceva putea face o ființă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lucrurilor și nu rămîi decît cu coaja, cu povestea. Mai vorbim noi, mai vorbim." Și a țîșnit pe ușă dintr-un salt, fără să mai bocăne pe mozaicul roșcat ce dădea o oarecare căldură holului înalt, cu pereți dezgoliți, doar pendula ticăind semn de viață, semn de moarte. Apoi, prințul l-a chemat destul de des la Vilă, se plictisea, putea să-și închipuie asta încă din ziua cînd a luat hotărîrea de a rămîne iarna în Vladia, și așa a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
care se înfrumuseța cu perlele, mărgelele, cordeluțele, lanțurile de aur și de argint de care atârnau scarabei falși și minusculi, medalioane goale, cioburi cioplite din cornalină, cruciulițe dintr-un timp îndepărtat, de pe vremea bunicului ce-i lăsase moștenire, numai ei, pendula înnegrită de vreme, cu mers rar și tacticos, bătând indiferentă trecerea orelor. Sorbind cu nesaț, cu o plăcere pe care o simțea tot mai des apropiindu-se, copleșind-o, alungându-i toate celelalte gânduri, imaginea netulburată pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
se prăbușesc toate în el, trebuia să recupereze. Se apropia ultima sesiune de examene și poate cea mai grea și după aceea mai era lucrarea de diplomă și avea să fie liber. Un ultim efort, băiete, ce dracu! își zicea. Pendula bunicului bătea rar orele în holul cel mare transformat în sufragerie. Ședea pe pat fumând și respirând greu și uitându-se la Ioana Sandi care umplea paharele cu vin roșu și se întorcea spre el oferindu-i unul și așezându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că n-am pus astă vară Și rîndul al treilea de geamuri. Gem plopii, la vînt țin isonul Iar creieru-ncepe să-mi arză Că n-am etanșat și balconul Și-ngheață butoiul cu varză. Nămeții-s cît gardul pe stradă, Pendula măsoară secunde, Iar mîine ieșim la zăpadă Și nu știu lopata pe unde-i. Aștept să dea-n clocot și ceaiul La gazul cu flacără fină Că-și face de cap guturaiul Și n-am în sertar aspirină. Eu n-
DECEMBRIE (?n epoca de aur) by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84342_a_85667]
-
cunoscător al pădurii, bătrânul știe că un contact prea brutal cu ea este extrem de primejdios: „Treaba asta se lasă cu urmări. Pădurea se răzbună”. Podul din Rața sălbatică figurează o lume aparte, o lume în care timpul s-a oprit - pendula care nu mai merge, biroul vechi, cu multe sertare, dulapurile mari, pline de cărți cu poze, mai ales aceea având desenată „pe copertă ș...ț moartea cu o clepsidră în mână și alături o fecioară”. Imaginile o sperie pe Hedvig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
conștiinței. Briza matinală umfla perdelele de creton de la geamuri și s-a mirat leneș că nu se află În camera sa de la Princeton, cu fotografia de la fotbal pe birou și afișul de la Triangle Club pe peretele din față. Pe urmă pendula veche din hol a bătut ora opt și cele petrecute aseară i-au revenit În minte. Repede ca vântul, a sărit din pat și a Început să se Îmbrace. Trebuia să iasă din casă Înainte de a da cu ochii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
care se lovesc de pereții farfuriilor și în scurt timp ritmul în care vom intra cu toții ne va inunda urechile ca apa uui râu ieșit din matcă. Acolo trebuie să fie și mai obisitor. În cameră aveam un ceas cu pendulă care țăcănea lovindu-se de pereții care îngrădeau nebunia mânată de un mecanism intern, iar glasul pe care îl scotea era enervant. Începuse să mă obosească pașii aceștia exacți peste care și timpul calcă. Eram de puțină vreme și mă
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
acesta exact, cu siguranță îmi voi lua câmpii. E prea mult calcul și mă apropii de saturație. Ceasului o sa-i fac ceva măcar să nu-l aud. L-am laut de la locul lui și l-am intins pe spate împiedicându-i pendulei să-și descrie mișcarea. Ceasul funciona în continuare, în liniște, parcă și cu mai mult tact, cu mai mare ateție. La doisprezece am ieșit din nou pe hol. Era la fel de liniște. Nu m-am dus la masă în speranța că
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
obiect de milă, un declasat, o medalie demonetizată. Cât era el de ocupat în dimineața aceea când Ada îl deranja? De cum fu gata, totuși, trecu în biroul mare, unde i se părea totdeauna cam frig, oricare ar fi fost temperatura. Pendula - un mapamond nobil ținut de o statuă înaripată de bronz - ocupa mijlocul bibliotecei ce cuprindea aproape tot peretele. Se apropia unsprezece și el începea să simtă acum apropierea unei mici crize. Toate semnalele erau date: fiorii cunoscuți pornise din mâini
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
loc. Se făcu o mică mișcare înainte. Lina, în pripă, se apropie de catafalc, își ridică voalul, îl lăsă iar și se retrase. Rim oscila nehotă-rît. Trebuia sau nu să se apropie? Sta astfel, bălăbănind capul și brațele ca o pendulă. Preotul, plictisit de încetineală, îi făcu un gest de invitare. Livid, Rim se apropie și aplecă de formă capul peste coroane. Printre flori picurau încet stropi greoi, ce se prelingeau din sicriul asudat. Lui Rim acum îi zbârnâiau picioarele ca
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ziua aceea, a mai deșertat o dată perna În ulcea ca să măsoare volumul dolarilor. Mai sporise. I-a luat foaie cu foaie și i-a cusut În haine, lăsînd cîte ceva și la Îndemînă. Meșterii s-au Întors, au văzut că pendula umblă, bate bine ceasurile și jumătățile, drept care s-au oprit pentru plecare asupra unei zile de lucru cînd femeia să fie singură acasă. TÎnăra nevastă pur și simplu a evadat. Știa că ai ei se vor opune plecării, căci tare
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Încerca să nu spună nimic, de parcă ar fi vrut să-și stăpânească iritarea la auzul vor belor lui. Nu-i vedea expresia, simțea doar masajul ritmic, pre siunea blândă a mâinii ei, care nu se modificase În nici un fel. O pendulă bogat ornamentată i-a atras atenția. Era așezată pe un scrin, ai fi zis că sunt valuri de aur topit care se scurg pe pantele unui munte. Ticăitul părea să fie acordat cu mișcările insistente ale mâinilor lui Z. Asta
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adoptiv, faci parte din mase, ca Din. Doar banii contează. Banii Înseamnă putere. Asta-i regula În noua noastră republică. E, Într-adevăr, foarte simplu. Asta-i ce vreau eu să schimb, dar până atunci... Peste glasul ei auzea tic-tacul pendulei care Îi ritma mișcarea mâinilor pe umerii lui. — Până atunci, ce? Z a oftat din nou. — Până atunci cred că sunt nevoită să recunosc că eu sunt și o parte din sistem. O parte din tot ce-i pe aici
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se făcea un mare gol, o amorțeală plăcută care-i Înnegura vederea și Îi slăbea auzul, așa Încât Îi era greu să dea atenție vorbelor ei. Se chinuia să le descifreze, vocea ei era un cântec de leagăn ritmat de tic-tacul pendulei și de mâinile ei. Cei bogați ca mine, da, ca mine, fac tot ce le place. Ceilalți n-au speranțe. Trăiesc și mor la voia-ntâmplării, nu stăpânesc nimic. Câteodată, unii au vise, ca Din, presupun. Își plănuiesc viața. Dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
stupid, nechibzuit, dar cel puțin asta Îi consolează. În ceea ce mă privește, eu n-am așa ceva. Uită-te la casa asta. Nici măcar un cămin nu e. Auzi oare râsete, muzică? Da’ de unde! Sunt doar eu aici. Cu tine. A privit pendula și s-a Încruntat ca și cum ar fi Încercat să vadă cât e ceasul. Adam s-a gândit că aștepta să zică și el ceva, Îi era Însă teamă să n-o supere dacă spune o prostie, așa că a tăcut. S-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
a Întins mâna și a atins-o pe a ei, era udă și ușor lipicioasă. El con tinua să-și simtă capul greu. Îi simțea mirosul respirației, o aromă dulce-acrișoară, Îi auzea respirația, un suflu la fiecare cinci tic-tacuri ale pendulei. Ea a ridicat o mână și și-a dat peste cap părul care-i căzuse pe frunte. — Tu ai o mulțime de vise, așa-i? l-a Întrebat ea. Sau poate n-a fost totul decât În Închipuirea lui. Apoi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
A rămas În patul imens, și-a frecat pleoapele ca să se trezească și a constatat că e Întins pe diagonală și că atinge cu vârfurile picioarelor locul unde fusese așezat În seara dinainte. Nu se auzea decât ticăitul răbdător al pendulei aurite. Nu prea vedea ora, Însă a simțit că e târziu, cu toate că Încăperea era cufundată În Întuneric, pentru că pe deasupra șinei perdelelor Își făcea loc o dungă subțire de lumină. și-a amintit că la orfelinat era o cameră cu storuri
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
își zicea în surdină. Să nu poți suferi vizitele la tară și să fii nevoit să pici î a oameni într-o zi de necazuri. . . Nici măcar să nu fie amicii tăi, pentru a lua parte directă la acele necazuri; . . ." O pendulă din lemn de nuc cu "ape line" -- observă Mini - cu limba lată de bronz grav și sonor, bătu un sfert. Mini fixă pendula. Era o mobilă demodată dar frumoasă și de calitate bună ca tot restul. De la pendulă, unde minutele
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
de necazuri. . . Nici măcar să nu fie amicii tăi, pentru a lua parte directă la acele necazuri; . . ." O pendulă din lemn de nuc cu "ape line" -- observă Mini - cu limba lată de bronz grav și sonor, bătu un sfert. Mini fixă pendula. Era o mobilă demodată dar frumoasă și de calitate bună ca tot restul. De la pendulă, unde minutele treceau încet - firește din cauză că pendula cea veche le suna mai rar, deprinsă cu timpuri mai dj-moale - Mini își mută ochii pe pianul mare
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
necazuri; . . ." O pendulă din lemn de nuc cu "ape line" -- observă Mini - cu limba lată de bronz grav și sonor, bătu un sfert. Mini fixă pendula. Era o mobilă demodată dar frumoasă și de calitate bună ca tot restul. De la pendulă, unde minutele treceau încet - firește din cauză că pendula cea veche le suna mai rar, deprinsă cu timpuri mai dj-moale - Mini își mută ochii pe pianul mare, negru, strălucitor. Un toute-queue care ar fi ocupat, întreagă, o cameră modernă, dar care, în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]