877 matches
-
nu ești lângă mine. Învață-mă să te iubesc cu toată ființa, cu fiecare por al corpului meu dornic de a te iubi. - Da, prințesa mea, voi fi artistul care să-ți modeleze trupul, mâinile mele vor fi dalta sau penelul care să-ți redea culoarea strălucitoare a unei zâne din poveștile nemuritoare din anii copilăriei, fiecare părticică va fi modelată și apoi colorată în lumini strălucitoare, să-ți redea măreția și frumusețea căpătată de la natură, atât de darnică cu tine
PLACERE SI SPERANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370438_a_371767]
-
pentru pacea gliei” („Argintul brazilor cărunți”). Fiecare poezie a acestui ciclu devine un imn închinat marilor personalități ale istoriei milenare (Mihai Viteazul, Avram Iancu, Decebal), ale literaturii. Astfel, lui Mihai Eminescu, „Luceafăru-i poartă cununa/cu sufletu-i și-al său penel”, Ion Creangă continuă să scrie povești pe „Ozana lină și curată”, iar Nicolae Labiș este cel pentru care „lacrima-mi, încet, coboară”. Nu sunt uitați nici cei mai reprezentativi creatori de frumos, de armonie, fie cu vioara, fie cu dalta
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
UNEI DORINȚE ARZĂTOARE De-aș mai prinde măcar un an și-o mie, Ți-aș ciopli, în marmură verde, castel, La fel ca la începuturi, amant fidel, Viața ți-aș preface-o în poezie. Fericit apoi, m-aș rezema-n penel, Ți-aș rostui un rai așa să fie În mijloc rotund de împărăție, Ca într-un roman de Henri Amiel. Grădini suspendate vor râde-n soare Și-a opta minune cum nimeni n-are. Zvâcnetu-ți inimii să se audă, De
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368219_a_369548]
-
aprinde. De-mbrățișarea Ți-e vie dorința, Zarea albastră A-nvins necredința... Și-n sunet de rouă Ce picură-n zori, Va fi împlinită, Iubirea în noi. Cluj Napoca, 19 noiembrie 2015 Alinare Suavă pe brațe se-așază dorința Și iar penelul scrie un destin... O harfă de aur îmi e azi voința, Ce cântă șoptit un cântec sublim. Mă îmbracă iar harul în straie De călător și al luminii străjer... În mine iar arde o sfântă văpaie, Și clipele-ntruna o
IUBIREA CA UN CURCUBEU de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353272_a_354601]
-
nu ești lângă mine. Învață-mă să te iubesc cu toată ființa, cu fiecare por al corpului meu dornic de a te iubi. - Da, prințesa mea, voi fi artistul care să-ți modeleze trupul, mâinile mele vor fi dalta sau penelul care să-ți redea culoarea strălucitoare a unei zâne din poveștile nemuritoare din anii copilăriei, fiecare părticică va fi modelată și apoi colorată în lumini strălucitoare, să-ți redea măreția și frumusețea căpătată de la natură, atât de darnică cu tine
CAP. XI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353444_a_354773]
-
iubire! Furi podoaba frunzelor și-n urmă lași ramul gol! De când ți-a venit sorocu, peste verde ai pus ocru! Codrul l-ai îngălbenit, foșnetul i-ai amuțit! În livadă și în vie pui culoarea ruginie! Ca un pictor cu penel, zugrăvești tablou-pastel! De vânt, pomii se apleacă. Păsările din crâng, pleacă și-n urmă lasă jaje, cu ecoul din zare. În suflet așterni răcoare și-i duci tandrețea-n uitare! Îi iei cel mai frumos vis și-i duci iubirea
NOSTALGII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352814_a_354143]
-
aducă primăvara vieții-n cânt Să înflorim asemeni cu câmpia Iubindu-ne mai mult și cu avânt. Cluj Napoca, 21 aprilie 2016 Zâmbet de viață Scriu azi cuvântul cu litere dalbe Și risipit e în albe și roze petale... Împletit-am penel din raze de soare Și scriu răvașe pe fiecare floare. E mare minunea în ochiul naturii, Ce are culoarea verdelui crud... Se uită poetul în oglinda iubirii. Și stele-n pupilele lui se ascund. Palma luminii din ziua de astăzi
ÎMBRĂŢIŞAREA PRIMĂVERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354504_a_355833]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MAGNOLIM PARISUL Autor: Mihaela Tălpău Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului pictor: Mihai Olteanu Magnolim Parisul cu-ale noastre simțuri În roza lui fire ropotim a ploaie Penelul de aur mai dansează-n ritmuri Și din norul verde curg ape șiroaie Din cuțitul simplu, ros și netăiabil Poposești lumina în a pânzei gură Sufletul tău amplu, simplu și afabil Își iartă culoarea ruptă din natură Peste-al zilei
MAGNOLIM PARISUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354514_a_355843]
-
privare a bărbatului de libertatea exprimării artistice. Femeia trebuie de multe ori privită ca pe un obiect de artă. O originală sculptură a naturii, care a inspirat marii artiști ai lumii ce au generat opere nemuritoare cu dalta sau cu penelul lor. Fără o femeie frumoasă toate acestea nu puteau să apară. Și apoi nu poate exista doar muncă și iar muncă. Avem nevoie și de relaxare, să poți pleca a doua zi la serviciu cu mai mult optimism. - Privitul sau
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
oboseala. Era copleșit de nevoia aproape nebună - să picteze. Ființa-i întreagă se afla supusă chemării de a mărturisi frumosul! Se îneca de un prea plin ce părea a i se prelinge dinspre sine înspre univers prin mâini, apoi prin penel, pentru ca să se aștearnă mesaj către oameni pe pânză... Doamne, ce fericit era! Și ce zorit! Și, pe măsură ce tușele, luminile, umbrele prindeau să-l exprime, el tot mai încărcat era! Chiar gândea uneori că n-avea să termine vreodată... I se
ICONARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353962_a_355291]
-
de furiile corbilor trimiți în infern porumbei mesageri și prin răvașe deghizezi roze iluzii păsărilor ce dormitează învăluite-n pânze de păianjeni pe aripile Crucii de Piatră copiilor le scrii roluri de Gavroche m-ai desemnat pe scenă eternul peregrin penelul lui Picasso mi-a zugrăvit o mască de albastru cu ochi de gheață pe scena mea mă strâmb hidos jucând în rolul de paiață și prin găurile buzunarelor vagabondului se zbenguie vântul. Autoare-Maria Giurgiu Referință Bibliografică: Paiața / Maria Giurgiu : Confluențe
PAIAȚA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354016_a_355345]
-
de sus Și iubire...și credință Ca-mpreună mic și mare Să pornim spre-albastra zare S-ajungem la biruință! O, CE MĂREȚ EȘTI TU, IUBITUL MEU ! În mintea mea, captivă în iubire, Pictez cu gândul chipul Tău iubit... Și moi penelul în nemărginire Te colorez cu slavă și mărire Iar pe fundal pun dor nemărginit... Cu sufletul tânjind în Duhul Sfânt Pornesc în zbor spre mega-galaxii... Cu îngeri și arhangheli să Îți cânt, Să sorb dulceața, mierea din Cuvânt... Să Te
OMAGIU DIVIN (1) (POEME) de MARIA LUCA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353030_a_354359]
-
măsură discursiv și hermeneutic. Am avut, astfel, șansa să cunosc, în detaliu, o pictură deopotrivă complexă și profundă, care își etalează, ostentativ, naivitatea, ocultându-și, concomitent, cu studiată discreție, rafinamentul. Sau, altfel spus, o pictură ce disimulează gravitatea gândului și măiestria penelului sub aparența unei dezinvolturi și a unei spontaneități necontrolate strict, și nestrunite sever de vreo metodă și de vreo estetică rigidă. Cuvântul de ordine pare a fi libertatea, inspirația de moment. Conștiința artistică se pretinde dominată, chiar eliminată, de impuls
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
Naiul, pe care l-au lăcrimat cu lacrimi pastorale virtuozi îngemănați cu mitologia, îi este azi prag de cosmos între frunte și buze, maestrului Gheorghe Zamfir! Ce-ar putea spune profetul prin verb, ce-ar putea ilustra pictorul cu magia penelului, ce-ar putea visa poetul în sânul poemului, ce-ar putea desăvârși pământește toți artiștii în dulcea demonie a harului, nu întrece fascinația sunetelor miraculoase ce zboară de la limanul tuburilor naiului lui Gheorghe Zamfir întru făptuirea levitației nezănatice a omului
GHEORGHE ZAMFIR. ÎNGERUL DIN NAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353202_a_354531]
-
porniră liniștite mai departe prin grandioasa piață. - Mama mia! Che splendide belleze! Mama mia che bele fanculle! (Mama mia ce frumusețe, mama mia (aoleu) ce fete frumoase), juca italianul rolul disperatului în urma lor, ridicând mâinile în sus împungând cerul cu penelul. Fetele continuau să râdă manifestându-și satisfacția că prin fizicul lor au trezit atâta entuziasm din partea pictorului piemontez, continuându-și vesele mai departe plimbarea prin piață. Acea secundă în care privirile pictorului s-au intersectat cu cele ale Adrianei, au
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
cam în ce perioadă a fost ridicată și de cine și ce ascunde acum în interiorul său, dar gândurile Adrianei au rămas în urmă, la torinezul cu bascul lui înflorat ca a unui clovn, așezat ștrengărește într-o parte și cu penelul în mâna, căutând să dea contur și să surprindă în culori cât mai vii, grandoarea monumentului statuar. Când Doina i-a propus să se întoarcă tot pe același traseu care inevitabil trecea pe lângă pictor, Adriana a prins brațul prietenei sale
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
frecventat cenaclul, mi-a fost creată oportunitatea de a cunoaște modul de gândire al unor oameni care deja ajunseseră în elita literaturii contemporane românești și totodată, alături de tineri visători, asemeni mie, am putut să îmi dezvolt capacitatea de a mânui penelul. Pentru că trăiam în vremea vechiului regim și nu puteam fi de acord cu o literatură care îl excludea pe Dumnezeu - am renunțat la cenaclul literar. Această renunțare a fost dureroasă, atât pentru mine, cât și pentru coordonatorul cenaclului, care investise
ATUNCI CÂND ROMANELE PE CARE LE SCRII SUNT IMAGINAŢIE BRODATĂ PE REALITATE. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352652_a_353981]
-
consolidarea ecclesiocratică, formă de explorare a totalității prin pictură și text, ne conduc spre un portret al artistului plastic cât mai valid și coerent în fundamente. Prin acest Album, ne comunică despre temeiurile noastre românești doi artiști, ai condeiului și penelului, deosebiți, personalități ce ne-au dat prilejul de încântare și de iluminare culturală, comunică despre temeiurile noastre românești. Al. Florin ȚENE Cluj-Napoca 10 martie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂȚII IDEILOR / Al
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
cu talentul și peste toate se așează, ca un corolar, dragostea de natură, dragostea de oameni. Căci doamna Conslanța Abălașei Donosă este și o scriitoare redutabilă, fapt confirmat de numeroasele premii obținute. Volumul acesta de versuri, „Poezii pastelate”, în care penelul sufletului său zburdă neobosit pe clapele cuvintelor, reușește să prindă într-un șasiu de înțelegeri toate minunile din jurul său: frumusețile din natură, anotimpurile colorate, plecări și reveniri, rătăciri și regăsiri. Totul, cu o infinită dragoste, așa cum ne-a obișnuit în
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
fluturând”, îl poartă prin labirintul amintirii iubitei căreia încearcă să-i fure „dragul de demult/ tinerescul tumult/ ce-a izbucnit luminos din obscur”. Hoinărește, poetul, „Aiurea”, zbuciumându-se prin „hăuri meschine” dar nepierzându-și speranța de-a zări... seninul... Din penelul cuvintelor curg „Culori” care îi pigmentează trăirile, recunoscându-și într-o pictură lirică inedită, trăirile: „Pictez febril/ și mâzgălesc brutal/ numai cu alb, dar el mereu devine/ albastru, roșu, verde,/ gri normal,/ culori pictate bine de oricine”. Încarcerat în templul
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CONSTATARE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului constatare Cu penelul sufletului colorăm lumile noastre cu tonuri de gri, cu roșu și verde sau cu arome de iluzii albastre și-ncercăm pe canavaua rostirii să pictăm urmele urii sau ale iubirii. Și când nimerim cea mai frumoasă-mbinare a culorilor născute
CONSTATARE de LEONID IACOB în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354616_a_355945]
-
lume în care realitatea se împletește cu legenda, vegetalul cu umanul, interdicția cu perseverența, viața cu moartea, munca cu înnobilarea ei, tăria vinului cu dulceața lui, tradiția cu inovația, duritatea pietrei cu frumosul artistic realizat prin măiestria dălții și a penelului. Cultura viței-de-vie pe aceste meleaguri este foarte veche. O legendă spunea că un călugăr pregătea un vin foarte bun pentru ritualul religios. După ce au ajuns în acest teritoriu turcii au interzis cultivarea viței-de-vie și prepararea vinului. Un călugăr a continuat
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
lăsa iarna în suflet, cu totul altfel față de celelalte anotimpuri. În tăcerea pe care o etala Dunărea în jurul tău, simțeai cum și cerul se apropie de pământ și întregul peisaj capătă aspectul unei litografii executată de un mare maestru al penelului. Era una din zilele acelea extrem de geroase, poate - 25 de grade, îar zăpada îți scârțâia sub picioare la fiecare mișcare. De rămâneai un moment în loc, auzeai de departe muzica zăpezii. Soarele privit în apa Dunării, părea parcă închis într-un
EMILIA, PRIETENA MEA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354599_a_355928]
-
ar fi săruturi În piept încă mai simt aripile de flutur. Mireasma crizantemei s-a răspândit în aer, O lacrimă de toamnă se scurge printr-un vaier. O frunză îngălbenită se lăfăie-n rugină Atâta inocență nu are nici o vină. Penelul unui mag picteaza un covor, Sărutul unui strop se prinde de picior. Un braț dintr-un copac își sprijină vioara Și vântu-i dă un ton nostalgic și firesc, Prin marea de cuvinte încet pășește seara, O perlă sidefată adâncul și-
DECOR DE TOAMNĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347063_a_348392]
-
cântecul prelungește și el bucuria pâinii în cruce rebel mireanul se închină cerului curat Tatălui Nostru cel adevărat plin de iubire gol de timp saturat pâine și sare în cruce curat se îmbracă arta se îmbracă în alb vernisajul poveste penelul a stat pe geana pâinii încă un punct alătură visul turnul de grâu în spin ridicat spicul deschide trepte roase de ape cântecul lebedei negre s-adape se deschide cercul sfera crește prin rod în plasă peștele închide un nod
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]