531 matches
-
număr. Se înscrie la Universitatea din Iași în 1869 și își ia licența la Facultatea de Litere în 1873. Timp de doi ani a fost secretar al Universității, apoi profesor la Școala Centrală de Fete și la alte licee și pensioane ieșene. Din 1869 P. se manifestă ca unul dintre cei mai dinamici membri ai societății Junimea. Colaborator al „Convorbirilor literare” încă din primul an de apariție, a fost prezent în revistă printr-o bogată și diversă publicistică. A susținut Junimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
NEGRUZZI, Leon (5.VI.1840, Iași - 16.VII.1890, Trifești, j. Iași), prozator. Este primul fiu al Mariei (n. Gane) și al scriitorului Costache Negruzzi. A învățat la Academia Mihăileană din Iași, apoi la un pension particular din același oraș. În 1853, împreună cu fratele său, Iacob Negruzzi, pleacă la studii în străinătate. La Berlin și Viena frecventează cursuri de medicină, filosofie și drept, dar în 1864 se întoarce în țară fără să fi obținut vreo diplomă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288414_a_289743]
-
bunici la cimitirul din Corbeni și am găsit-o pe fiica unchiului Scarlat, femeie de peste 40 de ani. Am fost surprins de vocabularul pe care-l folosea, de delicatețea gesturilor ei, de politețea ei. Parcă ar fi fost absolventă de pension, parcă ar fi trăit într-un mediu de intelectuali, și cu un bun simț ieșit din comun. După despărțire, am comentat cu unchiul Constantin acest caz, atât de deosebit de mediul înconjurător și de posibilitățile modeste de trai. Asupra acestei
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Cele mai glorioase travestiuri de-la-bărbat-la-femeie din istoria filmului sînt acelea în care hainele femeiești par să împlinească și să elibereze ceva din personalitatea bărbatului : în Unora le place jazzul, travestiul scoate la suprafață delirant și totodată perfect natural domnișoara de pension din Tony Curtis și coțofana zvăpăiată din Jack Lemmon ; iar în Tootsie, Dustin Hoffman își face autoportretul în rolul unui actor atît de perfecționist, atît de fanatic, încît nu-și poate găsi împlinirea decît dîndu-se drept actriță în felul ăsta
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
controverse în legătură cu locul nașterii marelui domnitor, demnă de atenție este opinia lui Theodor Codreanu: „Oricum ai lua lucrurile, domnitorul face parte din puternica ramură a Cuzeștilor fălcieni, atât de legați de Huși”. Alexandru Ioan Cuza a studiat la Iași în pensionul deschis de francezul Victor Cuénim, unde a avut colegi pe Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. În vara lui 1834, tânărul Cuza a plecat la Paris să-și completeze studiile, iar în 1835 și-a luat bacalaureatul în Litere. A intenționat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai mult vânător decât dascăl". De la acesta, viitorul scriitor va deprinde secretele artei cinegetice, o adevărată pasiune a vieții sale, despre care spunea că este "un frumos și bărbătesc sport". După absolvirea școlii primare, își continuă studiile la Iași, în cadrul pensionului lui Louis Jordan. 1857. Nicolae Gane este numit secretar al lui Dodun Despérieres, director general al închisorilor din Moldova. Acum îl cunoaște pe celebrul călău Gavril Buzatul. Din cauza acestuia, după două luni demisionează și se întoarce în orașul natal, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
recomanda membrilor Consiliului Școalelor o analiză pertinentă a abecedarului editat de Theodor Codrescu și D. Gusti pentru a fi folosit și în școlile evreiești. O atenție deosebită era acordată educării fetelor. La Iași existau numeroase asemenea instituții. Un astfel de pension era înființat în 1858 purtând numele Blumenthal. Deosebit de important devenise și pensionul de fete Fany Gold, inaugurat în același an, și cel al Ștefaniei Wexler, întemeiat în 1860, cu acordul Rectoratului Universității ieșene. O altă perspectivă care se oferea copiilor
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
Codrescu și D. Gusti pentru a fi folosit și în școlile evreiești. O atenție deosebită era acordată educării fetelor. La Iași existau numeroase asemenea instituții. Un astfel de pension era înființat în 1858 purtând numele Blumenthal. Deosebit de important devenise și pensionul de fete Fany Gold, inaugurat în același an, și cel al Ștefaniei Wexler, întemeiat în 1860, cu acordul Rectoratului Universității ieșene. O altă perspectivă care se oferea copiilor evrei era posibilitatea de a frecventa școlile deschise de misiunile creștine. În
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de Nicolae Iorga în lucrarea Istoria românilor în chipuri și icoane: „Tatăl meu, primind propunerea marelui ban de pe atunci. Iordache Rosett din Bacău, de a merge la moșia lui Filipeni pentru a pregăti pe cei doi copii ai lui, desfăcu pensionul și familia noastră se strămută la acea moșie unde stăturăm doi ani. Aici se dezvoltă în mine iubirea vieții de țară și aplecarea pentru țăranii ai căror copii îmi erau tovarăși în toate jocurile. După aceea, pe timpul când austriecii ocupaseră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1993, la vârsta de 96 de ani. Despre Sofia și Vasile Rosetti știu că au învățat la Viena, Sofia studiind pianul, iar Vasile, matematica. Cucoana Sofica (Sofia Rosetti Boteanu), 18621949, împreună cu sora sa Virginia, căsătorită Lambrino (18611934) a studiat la pensionul Van Demergel din Viena, apoi la pensionul Sophie Paulus - Viena. Sofia s-a căsătorit cu ofițerul Constantin Boteanu, ajuns până la gradul de căpitan, participant la războiul de independență din 1877-1878. Apoi, cum era obiceiul, a fost mutat din garnizoană în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Despre Sofia și Vasile Rosetti știu că au învățat la Viena, Sofia studiind pianul, iar Vasile, matematica. Cucoana Sofica (Sofia Rosetti Boteanu), 18621949, împreună cu sora sa Virginia, căsătorită Lambrino (18611934) a studiat la pensionul Van Demergel din Viena, apoi la pensionul Sophie Paulus - Viena. Sofia s-a căsătorit cu ofițerul Constantin Boteanu, ajuns până la gradul de căpitan, participant la războiul de independență din 1877-1878. Apoi, cum era obiceiul, a fost mutat din garnizoană în garnizoană, era cartofor, și-a pierdut moștenirea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
km de Filipeni), Pusștiana, Luncani, Bogdana și Bogdănești. Aceste coli sătești trebuie să fi fost întemeiate prin grija locuitorilor, a comunelor, poate și a proprietarilor cu suflet și aplecare spre învățătură și școală. Tot în Bacău funcționa, prin 1862, un pension, urmat de fiii celor bogați. în plasa Berheci, inutul Tecuci, de care aparțineau satele viitoarei comune Filipeni, nu era nicio coală primară. Școli puteau fi la Tecuci, la Bârlad, la Vaslui, locuri depărtate de Valea Dunavățului. După Bacău, o localitate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la Ipotești, o dată pe săptămână 44. Deși căminarul a avut, mai ales după 1848, mari probleme și încurcături financiare, el a făcut toate eforturile posibile pentru ca fiii săi să învețe alături de copiii oamenilor cu stare, așa încât i-a înscris la pensionul lui Ladislau Ferderber din Botoșani. În 1850, trei dintre frații lui Eminescu se aflau la învățătură în Botoșani, la pensionul amintit. La acea dată Botoșanii aveau cel mai mare număr de pensioane din întreaga Moldovă 45. La Ferderber lecțiile se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a făcut toate eforturile posibile pentru ca fiii săi să învețe alături de copiii oamenilor cu stare, așa încât i-a înscris la pensionul lui Ladislau Ferderber din Botoșani. În 1850, trei dintre frații lui Eminescu se aflau la învățătură în Botoșani, la pensionul amintit. La acea dată Botoșanii aveau cel mai mare număr de pensioane din întreaga Moldovă 45. La Ferderber lecțiile se făceau cu preponderență în germană, apoi urma franceza și româna. Eminovici fiind încă în Botoșani a profitat de aceasta, știind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
oamenilor cu stare, așa încât i-a înscris la pensionul lui Ladislau Ferderber din Botoșani. În 1850, trei dintre frații lui Eminescu se aflau la învățătură în Botoșani, la pensionul amintit. La acea dată Botoșanii aveau cel mai mare număr de pensioane din întreaga Moldovă 45. La Ferderber lecțiile se făceau cu preponderență în germană, apoi urma franceza și româna. Eminovici fiind încă în Botoșani a profitat de aceasta, știind el foarte bine că o limbă străină se învață mai ales conversând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a existat alt motiv, care să fi determinat înapoierea împreună cu tatăl său (nemulțumit), acasă la Ipotești. Abia în anul școlar următor, 1858/59, Mihai este înscris în cataloagele Cernăuților direct în clasa a III-a50. În documentele referitoare la școlile și pensioanele care au funcționat înaintea anului 1864 se remarcă faptul că frecvența școlară creștea foarte mult în primele două clase din cursul primar. Așadar, foarte mulți elevi, după moda timpului, erau pregătiți în familie. Se dădeau doar niște examene, care erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
p. 81. 44 I.D. Marin, Eminescu la Ipotești, Iași, Editura Junimea,1979, p. 98. 45 Arhivele Naționale, filiala București, Fondul Ministerului Cultelor și Instrucțiunei Publice Moldova, dosar 233/1849-1858, f. 14 și f. 88. 46 Idem, dosar 263/1850, Acta pensionului D-sale Ladislau Ferderber din Botoșani, f. 9-11. Precizăm că toate citatele din documente conservă integral, de-a lungul întregii lucrări, forma de origine (ortografie, punctuație etc.). Această opțiune are la bază două motivații: atmosfera de epocă (vârsta limbii) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de avansată ai fost când ți‑ai băgat trufele În poșetă! Cu cât erai mai neconvențional, cu atât Îți atrăgeai admirația lui Ravelstein. Mai târziu, avea să‑i spună lui Rosamund: - Nu‑mi mai face mutrele astea de domnișoară de pension Învelită În șervețele de mătase dantelată! Doar te‑am văzut șterpelind ciocolatele alea la „Lucas‑Carton”. Adevărul este că‑l Încântau delictele minore și nonconformismele. Sub fațada preferințelor lui, Încolțeau Întotdeauna idei. De astă dată ideea era că o purtare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
apuc, ștabul avea însă o soție miloasă, femeie simplă, încerca să mă ajute, fără știrea soțului, m-a întrebat ce știu să fac, nu știam mare lucru, desenam, brodam, cunoșteam franceza, aveam maniere, ceea ce învățau fetele de familie bună la pension, cântam la pian, am dezamăgit-o înșiruindu-mi calitățile, după un timp a venit la mine fericită că aș putea face și eu ceva, să fac franceză cu băiatul ei, care se înscrisese la Universitate și voia să ajungă departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mi-am stricat ochii brodând pentru femeile ștabilor care plecau în străinătate și voiau ceva românesc printre cadourile pe care le duceau acolo și apoi pictura, ca și pianul, n-au fost pentru mine decât ceva ce se învață la pension, ca și broderia, gospodăria, tot am încercat s-o învăț și pe Ana câte ceva, nici nu vrea s-audă, Și eu mă întorc spre Ana recunoscător, ea roșind cu genunchii rotunzi întorși spre mine, Bunico! Nu e o rușine, fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mi-am stricat ochii brodind pentru femeile ștabilor care plecau în străinătate și voiau ceva românesc printre cadourile pe care le duceau acolo și apoi pictura, ca și pianul, n-au fost pentru mine decât ceva ce se învață la pension, ca și broderia, gospodăria, tot am încercat s-o învăț și pe Ana câte ceva, nici nu vrea s-audă, Și eu mă întorc spre Ana recunoscător, ea roșind cu genunchii rotunzi întorși spre mine, Bunico! Nu e o rușine, fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la gară cu un buchet de panseluțe, vreun prinț care să te plimbe toată ziua cu caleașca la șosea și tu nu vei face decât să scrii poezii și să mergi la teatru ? Trezește-te odată ! Viața nu e un pension de domnișoare sau o tabărĂ de creație... Dumnezeu nu e alb sau negru, oamenii nu sunt buni sau răi. oamenii sunt cum sunt - problema e ce devii tu. Ține-ți capul pe umeri și nebunia În buzunar ! Ai răbdare - pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
HÂJDEU, Alexandru (30.XI.1811, Mișiurineț-Kremeneț - 9.XI. 1872, Hotin), cărturar, poet și prozator. Cel mai mare dintre cei trei copii ai lui Tadeu Hâjdeu, dintr-o a doua căsătorie, cu o evreică, Valeria, învață mai întâi la pensionul fiilor de nobili de pe lângă Seminarul Teologic din Chișinău. Urmează Facultatea de Științe Juridice la Harkov (1829-1832), făcând, în același timp, și studii de științe ale naturii și de litere. H. afirmă că ar fi audiat și cursuri universitare la München
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
ROMÂNE Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza și-a petrecut o bună parte din copilărie pe moșia tatălui său, la Barboși. A crescut astfel aproape de țărani și printre ei. În anul 1831, Cuza este elev în pensionul francez de la Iași. Își ia bacalaureatul în litere, la Paris (1835). Cuza a avut un rol important și mari merite în Revoluția română de la 1848, a făcut parte din Comitetul revoluționar moldovean. După revoluție este numit președinte al judecătoriei Covurlui
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
după 1823, la Curtea domnitorului Ioan Sandu Sturdza. În 1821, în timpul mișcării eteriste, familia se refugiază la Chișinău și N. își continuă acolo învățătura, la școala Mitropoliei. După moartea tatălui (1823), se înapoiază la Iași și urmează o vreme la pensionul lui Mouton. În 1828, la Odessa, înscris tot la un pension ținut de un francez, e apelat Negry, nume pe care îl și adoptă într-o formă ușor modificată. La întoarcere avea să treacă prin pensionul lui Victor Cuénim. Plecat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288408_a_289737]