998 matches
-
suflet al meu ar fi voit Cu cercul undei tale prelungi să se dilate, Să spintece văzduhul și - larg și înmiit - Să simtă că vibrează în lumi nenumărate... Și-n acest fapt de seară, uitîndu-mă spre Nord, În ceasul când penumbra la orizont descrește, Iar seara întîrzie un somnolent acord, Mi s-a părut că domul de gheață se topește. ÎNFRÎNGERE Ca fruntea mea să poarte diademul Ce fulgeră-n albastrele palate Am ridicat oștiri nenumărate Și-ncrezător, dezlănțuii blestemul. Dezlănțuii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
O bură de-nnoptate tristeți cădea mereu. Se-amestecase ceața din noi cu cea din slavă... Și, silnici, pașii noștri trezeau - o cât de rar! Ecouri fără nume, prin liniște buhavă Din acel trist și umed sfârșit de Făurar. Intrasem în penumbra stăpânitoarei unde Strivite-n vrăjmășia puterilor din jur, Nici sufletele noastre nu-și mai puteau răspunde Iar vorbele șoptite loveau greoi și dur. Hordii întregi de duhuri, lungi stoluri de destine Își împleteau în preajmă înfricoșatul rit: Căci blestemul căzuse
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de peste zi ale neînsemnatei mele vieți de „țâcă”, nebăgat în seamă de cei mari ai casei - senzație pe care o mai port și cine știe când mă va părăsi, poate niciodată ! Pe tavanul alb, spoit parcă și cu reflexele în penumbră ale lămpii de gaz de pe policioară își făcea apariția el, „un ginerică în alb și negru”, cu veșmântul unui pinguin de la Polul Sud migrat din pricini neștiute pe aceste plaiuri. Sau, poate, ca o rândunică din stolul de pe sârma de
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
când am crezut că ne privisem sufocant de mult pentru a intra în vorbă. Ea îmi zâmbi apoi își culese paharul c-o mână.Cu cealaltă își sprijini clătinarea trupului în drum către mine. El rămase pe scaunul scufundat în penumbră. - Bei votcă?, mă întrebă ea cu ochii sclipind nefiresc, așezându-se lângă mine. - Simt uneori nevoia!, am răspuns nervos, fără niciun sentiment de jenă. - Vreau și eu!, mi-a zis ea. A înghițit jumătate din conținut, dintr-o singură sorbitură
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
numai așa ca să se distreze. - Stai liniștit. S-ar putea să-ți tai podoaba fără de voie și să mori ca un nechibzuit. Nu știi să te comporți civilizat?, mă ironiză ea, în vreme ce grupul hohoti îndelung. Lama bisturiului sticlea sălbatic în penumbra încăperii. Fiori de groază mă străbătură din creștet și până-n tălpi. Părea că o nebunie generală îi cuprinsese pe toți. Iar victima urma să fiu eu. - Opriți!, am strigat mai mult decât mi-aș fi putut închipui c-aș putea
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
nu puneți taxe pe-ntuneric? Impozitați și vântul ce adie! Ar fi păcat să ezitați în crimă De-a confiscă și sângele din vine, Continuați prăpădul cu ardoare Și răul ce vă face-atât de bine! Taxați iubirea, somnul, nostalgia, Penumbra, deznădejdea și oftatul Și unghiile care cresc într-una, Distrugeți tot, de-a lungul și de-a lațul. Nu-i logic să nu puneți niște biruri, Pe nou născuți, ce nu știu cum îi cheamă, Lucrați neiertător și echitabil, Impozitați și laptele
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
o poate face niciodată, conform Logicii Supreme; ► îndrăgostirea are de fapt suportul pe lucruri, fapte, întâmplări ilogice; ► iubirea este conștientizare, ce se poate face numai pe baza adevărului despre sine, despre lume, despre un altul; ► îndrăgostirea pleacă de la 'siretlicuri' și penumbre, de la seducția mai mult sau mai puțin conștient exercitată asupra omului îndrăgostit; pleacă câteodată de la lucruri banale, de aceea nici nu i se dă crezare câteodată când pune formulă magică; ► iubirea este alegere matura permanenta, o opțiune bazată pe acea
EGALITATE ÎNTRE IUBIRE ŞI ÎNDRĂGOSTIRE?? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361093_a_362422]
-
Gardul vechi - 2000, Întrebările- 2001, Cântec pentru mama- 2001, Dialoguri- 2001, 58 de clipe - 2002, Haikuul descoperit- 2003, Despre scriitori și cărți - 2003, Epistolia către români și alte neamuri- 2004, Un an de haiku- 2004, Al. O. Teodoreanu - Păstorel „în penumbră”, coautor, cu Mihai Făget - 2005, Patru anotimpuri în haiku- 2005, Liceul Lehliu la a 45-a aniversare- 2005, Zborul cuvântului, antologie - 2006, Abecedarul isteților -2007, Țărmuri sfinte românești- 2 vol. 2008, Miliarele - 2008, Carte pentru Smărăndița-2008, Autoare de haiku din
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
răscruce când Soarele răsare Se-abat din drumuri zeii încrucișând salutul. Să-ți lumineze drumul surpat de -atâta umbre Ce-ai dezgropat din rana ce încă sângerează. Ți-e lacrima mai sfântă decât lumina trează Din lumânarea morții scâncind adânci penumbre. Se răzvrătesc iluzii închise-n talismane, Un dans de frica vieții mai iese din firesc, O mască se hlizește cu rictusu-i grotesc Și soarta se închide-n ghioc, de-atâtea toane. Ne știe , cine oare , de suntem ploi de gând
VESTIGII DE GÂND de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361234_a_362563]
-
dulapuri, scaune, paturi, sunt degete, genunchi, buze, pleoape și un uriaș cordon ombilical ce înconjoară trupul fragil ce se formează în fața mâinilor mele. Marele lui ochi albastru și rotund, ca un lac între munți, se lipește de placenta străvezie. În penumbra catifelată a pupilei se descompune, ca un evantai, toamna. Înfășurată în mătasea privirii, mă scufund în irisul imens al cărui contur violet a devenit acum mai pregnant și înot printre celulele viorii până în centrul minții mele, acolo unde tocmai se
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
țărână strămoșească, a dimineți fragede și a lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit de cum l-am auzit la telefon. Sunetele și timbrul vocii veneau de la un om cu suflet mare, plin pe dinăuntru de penumbră gingașă și de iubire ca o vie cu greieri, și ca un cer cu cântecele ciocârliilor. I-am spus de la început nea Marine, pentru că venea din satul și din copilăria noastră și am știut că suntem prieteni dintotdeauna. Cred că
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
dar, mai ales, cu bucurie și cu gloria asigurată la finalul fiecăreia dintre cărțile deja publicate. Am admirat la poet nu doar discursul sublim, teleportarea ca într-o altă lume unde soarele nu apune niciodată, unde nu sunt umbre, nici măcar penumbre, dar unde basmul creează spații perfect potrivite pentru ca el să le umple cu filosofie de cea mai bună calitate. După mine, Theodor Răpan este unul dintre cei mai frumoși sonetiști ai Literaturii Române! Într-o lume în care abundă versul
ULTIMUL „CRESCĂTOR” DE INOROGI ÎN REZERVAŢIA SONETULUI de MELANIA CUC în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364113_a_365442]
-
are în România puternice rădăcini și forme de manifestare. Tocmai de aceea cercetarea istorică a încercat în trecut să evidențieze principalele direcții de evoluție ale acesteia. Dar cu toate acestea, multe dintre aspectele problemei au rămas într-un con de penumbră, putându-se menționa în acest sens ne relevarea în măsură suficientă și cu o documentare adecvată a contribuției tuturor județelor la îmbogățirea peisajului cultural românesc. Vrând să suplinească o atare lipsă pentru județul Mehedinți studiul de față se referă la
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Categoria expresivității poetice are sensul de calitate fundamentală ce caracterizează limba artistică la modul general. Analizând această situație de-alungul istoriei stilistice, pornind de la retorică, practicată în perioada Renașterii, și până la stilistica structuralistă, dar aflată în penumbra unor denumiri variate și studiată din perspective diferite, expresivitatea literar-artistică nu poate fi izolată de factorii ce condiționează și defines funcția ei în comunicarea artistică. Acești factori sunt de natură estetică, lingvistică și psihologică. Potrivit factorului lingvistic, expresivitatea poetică își
LIMBA OPEREI LITERARE ESTE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368399_a_369728]
-
împodobita cu lampioane de hârtii multicolore, plus niște steaguri ce fâlfâiau în vânt!! Asta era! Parcam și intrăm pe o ușă laterală, ca cea principala era doar de fason, nu se deschidea ca să nu se strice aranjamentele colorate. În interior, penumbra, capete de dragoni pictate pe pereți, stampe cu înscrisuri la fel de enigmatice că și cele de afară, măsuțe rotunde cu fata de masă roșie, de fapt aceasta era culoarea dominantă și o chinezoaica de peste o sută de kile, rumena și blondă
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
Ediția nr. 203 din 22 iulie 2011 Toate Articolele Autorului RAMONA ACATRINEI " Este mult dezmăț la discotecă, fetele sunt aproape dezbrăcate acolo, se aud doar vorbe urâte. Atmosferă este că de iad - fum de țigară de te îneci, lumini în penumbra, este multă destrăbălare acolo. N-aș putea să vorbesc niciodată bine despre dicoteca." "DAR eu nu mai aparțineam lumii aceleia. Eu eram a lui Dumnezeu, născută din Dumnezeu. Nu mai puteam să mă simt bine acolo." Ramona Acatrinei: Mulți oameni
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367401_a_368730]
-
imediat la sex și lucruri de genul acesta. Este mult dezmăț, fetele sunt aproape dezbrăcate acolo, cu fustă de 3 centimetri și decolteuri adânci, vorbe urâte, etc. Atmosferă este că de iad - fum de țigară de te îneci, lumini în penumbra, era multă destrăbălare acolo. N-aș putea să vorbesc niciodată bine despre dicoteca. Eu nu mai aparțineam lumii aceleia. Eu eram a lui Dumnezeu, născută din Dumnezeu. Nu mai puteam să mă simt bine acolo. Mă duceam pentru că anturajul mă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367401_a_368730]
-
-i critici pe alții când ești pe punctul de a te expune tu însuți critici. „ În condițiile fenomenului de globalizate, de integrarea europeană a țării noastre, o parte din tradițiile poporului român, a unor opere, vor dispărea, vor trece în penumbra uitării, rolul acestei antologii, întocmită de Elena Butu, este de a deveni o„ ladă de zestre“ a spiritualității românești, purtând peste vremuri creațiile scriitorilor de astăzi. Fiindcă, vorba lui Emil Cioran: “Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
prin inefabila nedesăvârșire a permanentei deveniri. Trubadurul acesta vagabond, evreu canadian, ne bântuie sufletul cu chitara, cu vocea, cu prietenii lui artiști, cu pălăria pe ochi, pe nas, pe bărbie. Îngenunchiend. Nu melodramatic, ci umilit și cufundat în mierea de penumbră a dăruirii de sine. Și la aplauze, înflorește discret, cu capul descoperit, frumos și semit, nu negustor de stofe, ci ucigaș din dragoste. Trebuie să vă mai redau încă o poezie de Leonard Cohen. Trebuie! E-un farmec de aventurier
CUVINTE DESPRE LEONARD COHEN, CÂND SOARELE A INTRAT IN MARE... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367614_a_368943]
-
carașii împlătoșați în bani de aur stăteau aliniați ca plutoanele, gata să se arunce în sacii cu gura deschisă ca de moloh, fundul lacului nu era din nămol ci din spinări de lin, verzui-negri, somni ca niște submarine treceau în penumbră, obleții se uitau la ceas, șușotind între ei, “mai e o oră și vine aici cel mai mare...” O ORĂ? Am sărit ca ars! M-am îmbrăcat mai repede ca la alarmele din armată, am luat sacul în care ptegătisem
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
Cancun în Mexic. Cred că tavanul a fost ultima componentă a peisajului ce se mi înfățișa ochilor și primul unde am rămas cu gură căscată: deasupra bolta înstelată, am omis să va spun că localul se află într-o permanentă penumbră, bolta este fixată cu ajutorul stelelor care licăre trimțând lumina prin pulsații și este brăzdată de pulberi lumininiscente rămase în urma trecerii unor comete, întregul „univers” de deasupra are culoarea unui albastru închis, cu tușe rozulii și ud de pelteaua zorilor care
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
sunt „Isihia, Isihia”. Un apel făcut acelei tăceri meditative, acelei experiențe de separare interioară și exterioară față de lume, pentru a lăsa loc reculegerii și umplerii cu Dumnezeu. Este un lucru extraordinar că autorul trecând printr-o experiență a crepusculului, a penumbrei dintre viață și moarte, totuși ajunge la final să exprime acea credință care transcede în cuvinte simple, orice experiență a vieții sau a morții. „Isihia, Isihia/ din tine se naște cu adevărat poezia/ trebuie să arzi mult pe rugul tăcerii
SEMNUL ISAR DE THEODOR DAMIAN de OCTAVIAN CURPAŞ, PHOENIX, ARIZONA în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367228_a_368557]
-
puternic desenează, Brâu viu și ferm ce mijlocul îi frânge. Din puful buzei sorb și se îmbată, Trec pragurile lumii unu-ntr-altul, În ei se scurge, din eter, înaltul Sfânt legământ ce rostul le arată. Își schimbă-n picuri, ceara, efemerul, Penumbrele-n iatac sporesc misterul.” (din lumânări...) „Ce taină mă îmbie-acolo unde Lumina se conjugă cu fiorii, Arhaic prag pe care să-l inunde Vibrația măiastră a viorii? Noi contopim milenii în secunde...” (ce taină mă îmbie?) Să fac o
CUVINTE AŞTERNUTE CUVINTELOR, PAUZE, CONVERTIRE-N SONATĂ de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368557_a_369886]
-
de linia orizontului: “când umbre cresc/îmi cațăr neputința/spre ochiul de lumină/o lacrimă închid și strig/auzindu-mă”. Daniel Thomas Dobircianu mizează pe efectele ludicului, reușind mai mult în sunetele ritmice ale cuvintelor decât în rostul lor semantic:”penumbră în umbră/vieții/rece și sumbră//alarme în larme/vene/albastre și arme//ecouri în nouri/pământului/aripi,cavouri//neoameni în oameni/doliu/blesteme și fameni//talioane în strane/victorii/câini și ciolane//carte în moarte/front/suflet și arte
ANTOLOGIA LIRA 21 de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364651_a_365980]
-
să o întâlnească la un eveniment cultural artistic (acesta-i domeniul pe care-l frecventează) ori, firește, după ce a vizionat-o pe ecranul tv (aceasta se întâmpla ades cândva, dar acum, ca redactor la muzică-divertisment, aportul ei fundamental e în penumbra studioului, acolo unde se află locul arhitecților emimisiunii). Stând de vorbă cu ea lăuntric smulgi floarea plăcerii din rădăcină și o pui la ureche, pe când în prezență te răpește emoția și dinamica momentului în așa măsură încât te transformi inadaptabil
CARMEN MOVILEANU. CONVERSÂND CU EA LĂUNTRIC... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364765_a_366094]