1,002 matches
-
nu i se permitea să se apropie la mai puțin de 10 km de graniță. „Granița” oferă oportunități speciale, însă ele variază istoric, având prea puține proprietăți imanente. Structura etnică a comunei ridică întrebarea cu privire la rolul etnicității în situațiile de penurie. Datorită ajutorului primit din Germania, nemții din Sântana se bucurau de o anumită autonomie față de penuria de bunuri de consum. Românii, la rândul lor, mobilizau etnicitatea ca o posibilă variabilă utilă în adaptarea mai bine la situație, însă renunțau la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
oferă oportunități speciale, însă ele variază istoric, având prea puține proprietăți imanente. Structura etnică a comunei ridică întrebarea cu privire la rolul etnicității în situațiile de penurie. Datorită ajutorului primit din Germania, nemții din Sântana se bucurau de o anumită autonomie față de penuria de bunuri de consum. Românii, la rândul lor, mobilizau etnicitatea ca o posibilă variabilă utilă în adaptarea mai bine la situație, însă renunțau la sentimentele șovine față de nemți și din cauze practice. De multe ori, românii din Sântana preferau să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au capitalizat rapid prin „parazitism birocratic” (Verdery, 1996, p. 213), ajungând să acumuleze sume enorme prin jafuri gen Caritas, Banca Dacia Felix, Bancorex sau, mai recent, FNI. După sfârșitul comunismului, pentru cei care s-au îmbogățit, multe dintre practicile de penurie au fost abandonate. Asemenea grupuri au căpătat rapid fluență în consumul de tip occidental (pentru acest fenomen, vezi Berdahl, 1999). Pentru cei care au început să cunoască sărăcia de durată mai lungă sau mai scurtă și deci incapacitatea de a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au început să cunoască sărăcia de durată mai lungă sau mai scurtă și deci incapacitatea de a participa în spațiile de consum rezervate bogaților, anii ’90 au însemnat o revenire la turismul pentru comerț și la alte practici legate de penurie. În mod normal, segregarea socială și spațială a consumului, un proces tot mai evident în România, ar indica o derivă spre Lumea a Treia. Pe de o parte, un strat de „capitaliști de stat” (unii politicieni, directori de regii autonome
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ceea ce face din statul la coadă nu doar un element central al vieții cotidiene, în relațiile de familie/vecinătate sau în gestionarea timpului, ci și o sursă de incertitudine, tensiune, destructurare a proiectelor raționale, a calculelor pe termen lung. Dacă penuria de bunuri oferă o explicație satisfăcătoare pentru apariția cozilor, efectele microși macrosociale ale acestora rămân destul de dificil de decelat. În cele ce urmează, voi focaliza într-o primă parte condițiile emergenței cozilor în socialismul de tip sovietic, iar în a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
efect politico-economic Fenomenul cozii este, cel mai adesea, analizat în contextul declinului economic al regimurilor de tip sovietic. El este văzut ca un corelativ al lipsurilor endemice din aceste regimuri, iar eforturile teoretice se concentrează atât asupra cauzelor care produc penuria, cât și asupra contribuției ei la prăbușirea regimurilor în 1989. În măsura în care crizele economice sunt considerate un factor principal al disoluției, fenomenul cozii, ca parte vizibilă a crizei, ca simptom, joacă un rol auxiliar în explicație; însă, atunci când factorul destructurant este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că puterea socială este strâns legată de proprietatea asupra mijloacelor de producție. În acest sens, a investi în producerea mijloacelor de producție înseamnă a spori propria putere, iar a investi în bunuri de consum înseamnă a-ți risipi propria putere. Penuria de bunuri de consum este o formă de a prezerva puterea, iar coada reprezintă un instrument de raționalizare a redistribuirii acelei minime cantități de putere pe care sistemul e dispus/obligat să-l cedeze actorilor sociali, precum și un mod de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legate de insatisfacția actorilor sociali nu scoate din joc factorul economic, ci doar deschide un evantai mult mai larg de posibilități în căutarea explicațiilor, insatisfacția cu privire la nivelul de trai fiind una dintre ele, poate chiar principala. O altă sursă a penuriei și, implicit, a proliferării cozilor, indirectă de această dată, este lipsa de performanță a întreprinderilor socialiste. Dacă slăbiciunea regimului pentru investițiile în industrie, mai ales în cea grea, ne dă o explicație pentru penuria de bunuri de consum, ea nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
chiar principala. O altă sursă a penuriei și, implicit, a proliferării cozilor, indirectă de această dată, este lipsa de performanță a întreprinderilor socialiste. Dacă slăbiciunea regimului pentru investițiile în industrie, mai ales în cea grea, ne dă o explicație pentru penuria de bunuri de consum, ea nu ne lămurește însă cu privire la lipsa de performanță a economiei socialiste. Tendința de acumulare a mijloacelor de producție nu se face doar în detrimentul investițiilor în consum, ci și cu efecte negative la nivelul productivității. Nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
proporții în producerea valorilor estetice (vezi perioada „obsedantului deceniu”) și chiar o criză a funcției propagandistice cu care este învestită oficial literatura (vezi discuțiile asupra „schematismului în literatură”). În economie, consecințele sunt mult mai directe și mai grave - scăderea producției, penuria etc. -, drept pentru care se iau mult mai rapid măsuri de restabilire parțială a specificității câmpului, de revenire la raționalitatea economică a deciziilor. Recâștigării parțiale a autonomiei artei și literaturii în urma sesizării efectelor secundare ale subordonării politice (prin impunerea „schemei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
decât coada, indistinctă, vorace. Cum spune S2, nu conta sexul, vârsta ș.a. - toți erau tratați la fel, fără bunăvoință. Lipsa de politețe 9 este forma cea mai blândă și mai uzuală de a „apăra” marfa; o formă ineficientă, evident, din moment ce penuria devenise severă. În situația capitalismului, pe care, potrivit unor trăsături, o asociem cu perioada românească de după 1989, după cum am văzut și din fragmentele de interviu, relația dintre vânzători și clienți este cu totul alta. Ea reflectă o relație diferită dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea socială, adică încălcarea contractului ideologic fondator, pe baza căruia a fost obținută încrederea 10. Katherine Verdery (1999) aduce și ea în discuție problema principiilor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci distribuția inegală a sărăciei, inechitatea socială, adică încălcarea contractului ideologic fondator, pe baza căruia a fost obținută încrederea 10. Katherine Verdery (1999) aduce și ea în discuție problema principiilor de legitimare a regimului atunci când vorbește despre „paternalismul socialist”, care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
le cauți. Nici un planificator nu își îngăduia să cerceteze ce fel de bunuri doreau oamenii sau să încerce să fixeze noi trebuințe corespunzătoare produselor nou-create și piețelor nou-apărute” (Verdery, 1999, p. 84). Aș disocia aici două probleme distincte: una este penuria/sărăcia, iar cealaltă e inegalitatea în fața distribuirii stocului scăzut de resurse. Dacă suntem de acord că lipsurile economice sunt cele care favorizează căderea regimurilor înseamnă că privilegiem mai curând cauza economică a fenomenului, iar dacă credităm inegalitatea în fața distribuției sărăciei
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în relație plecând de la influențarea politică a deciziilor economice, ceea ce am numit tendința de expropriere a specificității câmpului economic, care introduce, în cele din urmă, în toate relațiile de schimb un element extraeconomic. În distribuția prin magazinele obișnuite, care din cauza penuriei creează cozi, elementul aditiv banilor e timpul, iar în distribuția prin magazinele speciale, pe lângă bani, ai nevoie de o legitimație specială la intrare, care este un indicator al fidelității față de regim. Singurul domeniu în care funcția economică a schimbului nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
experienței comune, cel puțin la anumite categorii de actori sociali, contractul comunist nu trebuie să cuprindă doar egalitatea, ci și „bunăstarea”. Ghilimelele apar fiindcă subiecții se referă la bunurile de subzistență, trebuințele primare. Ceea ce ne spune că, în condiții de penurie severă, nu numai inegalitatea distribuției bunurilor, ci și lipsurile sunt considerate imorale, adică prevăzute în contractul ideologic, dar nerespectate de regim. Altfel s-ar putea spune că nu numai structura cozii, ci chiar existența ei este purtătoare de injustiție socială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
regim. Altfel s-ar putea spune că nu numai structura cozii, ci chiar existența ei este purtătoare de injustiție socială, imorală. O consecință importantă a acestei percepții comune este că, de fapt, ceea ce noi considerăm cauza economică a prăbușirii regimurilor, penuria endemică, pentru populație (sau măcar pentru anumite categorii) funcționează ca un resort moral, ceea ce înseamnă că, de fapt, e o cauză morală. Mai mult, această situație s-ar putea să n-o regăsim doar la categoriile sărace, care nu au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
era un fel de „vânătoare” - mai ales atunci când se dădea carne, oamenii își redescopereau instinctele cinegetice ancestrale. și aceasta în pofida politicii de „alimentație rațională” a regimului, brevetată de dr. Iulian Mincu (poreclit dr.Mengele), care își propusese ca, prin raționalizarea penuriei și introducerea vegetarianismului, să transforme populația într-o turmă de erbivore domestice și inofensive, numai bune să lupte pentru pace cot la cot cu țările Lumii a Treia. Cei care nu prindeau carne de porc sau de vită - majoritatea - trebuia
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ar fi putut ca de la vreo coadă să se iște o revoltă - politic, situația era bine ținută sub control, oamenii erau deja domesticiți, timorați, dresați, epuizați fizic și psihic, devitaminizați, cu imunitate redusă. Coada era nu numai un reflex al penuriei și al politicii economice falimentare, ci și un instrument de control al populației, de disciplinare, pasivizare și supunere colectivistă față de autoriatea sistemului, de colonizare a timpului liber și deviere către supraviețuire a energiei populare care ar fi putut fi orientată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am trăit atuncea, muncitorii o ducea prost la patron, aoleu...” - se spunea și la cozi, pe limba poporului de jos. Când avea loc câte o plenară în care se discuta problema aprovizionării, „măsurile” luate se lăsau cu câte o nouă penurie. Uneori se mai „rotea” câte un activist acuzat de proastă gestiune, mai era sacrificat câte un cap - un caz de țap ispășitor sau „acar Păun”, celebru în epocă, era traficantul de vinuri ștefănescu, condamnat la moarte pentru speculă. Se făcuseră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acestei culegeri de versuri, proză și articole de istorie, care se adresa „sororilor romane”. Cuvântul introductiv, scris într-un curios și aproape neinteligibil amestec de cuvinte, de altfel ca și textele literare publicate, conține câteva idei demne de consemnat cu privire la penuria de scrieri beletristice originale și la rolul educativ al literaturii naționale. I. Ioviță a avut intenția de a scoate un periodic cu același titlu, în continuarea almanahului, dar condițiile materiale nu i-au fost favorabile. La M. r. au colaborat
MUZA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288338_a_289667]
-
situațiile de alegere. În cadrul acestui proces, vom deveni mai familiari cu instrumentele metodologice care sunt utile la construirea unor modele pătrunzătoare și inovatoare pentru științele sociale. II. Negocierea și piețeletc "II. Negocierea și piețele" Negocierea apare ca rezultantă al unei penurii. O situație de negociere apare între două sau mai multe părți atunci când fiecare controlează ceva ce dorește celălalt. Ar putea fi vorba de bani, de bunuri, sau de înțelegere cu privire la o decizie. Gama de rezultate potențiale se constituie dintr-un
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afecta rezultatul final prin alegerile lor individuale. Acesta este cazul sistemului monopolist relativ, caracterizat de un număr mic de furnizori de bunuri cerute de către un număr mare de solicitanți. Cu ajutorul controlului asupra cantității produse, un jucător oarecare poate crea o penurie artificială, forțând astfel prețurile să crească dincolo de costul marginal și generând profituri suplimentare. Aceasta este o situație identică cu aceea care există în cazul dealer-ilor de armament internaționali în timpul perioadelor de conflicte regionale pe arii largi, sau în cazul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
teorii asupra socialismului românesc: foarte puțini sociologi români și-au dedicat eforturile analizei regimului comunist În România - programe de schimbare În anii ’60-’80, căderea regimului comunist, politicile publice În comunism (C. Zamfir și colectiv); identitatea etnică și economia de penurie În comunism (L. Chelcea și P. Lățea); coada la alimente ca instituție socială fundamentală (P. Câmpeanu). Mai multe lucrări asupra societății românești socialiste au fost realizate de autori de peste hotare, precum Katherine Verdery sau David Kideckel. - teorii asupra subdezvoltării, calității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sunt aduse În atenție o serie de practici cotidiene care au marcat perioada comunistă. Adrian Neculau revine cu investigarea contextului, plecând de la ipoteza că gândirea stereotipă și practicile ritualice pot controla reprezentările și acțiunile individului (studiul cozii, ca reverberație a penuriei, fiind referențialul investigativ principal). Tatiana Slama-Cazacu tematizează instituția colocatarilor, invenție comunistă - a deposedării și desființării intimității - pe care aproape că o uitasem. Septemiu Chelcea, cu spiritul exact și probant ce-l caracterizează, aduce la lumină un studiu de caz, dosarul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]