3,855 matches
-
Răzvan Voncu Alexandru Petit - Monografia orașului Brașov, însoțită de Călăuza orașului Brașov și împrejurimi (sic!), ediție îngrijită de Nicolae Pepene și Bogdan-Florin Popovici, colecția „Biblioteca istorică a Brașovului”, Biblioteca Județeană „George Barițiu”/ Supliment revista Astra, Brașov, 2012, 248 p. Școala monografică a lui Dimitrie Gusti a avut ca precursor monografiile rurale care apar, după 1900, în jurul lui Nicolae Iorga și
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
regimul comunist avea alte planuri cu Brașovul - devenit Orașul Stalin - și cu minoritățile naționale, ea a fost recent reeditată, în cadrul unui proiect de Bibliotecă istorică a Brașovului susținut de revista Astra. Date fiind caracteristicile ediției princeps, reeditarea îngrijită de Nicolae Pepene și Bogdan-Florin Popovici a avut de surmontat mai multe dificultăți. Prima ține de modificarea radicală a înfățișării și statutului orașului și județului Brașov, care a trecut prin două prefaceri structurale. Mai întâi în anii ’60, când orașul meșteșugarilor de odinioară
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
fără să îi altereze autenticitatea și fără să se limiteze la actualizarea ortografiei. Intervențiile lor, marcate prin paranteze drepte, au făcut textul lizibil pentru cititorul contemporan. Trebuie spus că pare să fi fost o muncă migăloasă, solicitantă, de care Nicolae Pepene și Bogdan-Florin Popovici s-au achitat cu brio și cu discreție, intervențiile lor fiind oportune și neostentative. O a treia dificultate privea organizarea structurală a materiei. Monografia a apărut atât separat, cât și împreună cu ghidul de care vorbeam - intitulat Că-
O monografie urbană de altădată by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3628_a_4953]
-
viclenie”, cu îndepărtat ecou rilkean. În de sine călătorind va parcurge hărți adormite, cartiere sănătoase ”în care nu e nici iarnă nici vară/ci numai o căldură elastică adaptabilă/ pentru-a ilustra Absolutul”. Va poposi în ograda cu nuci nurlii, pepeni cutezători și galeșe femei, va celebra Lumea, în această existență în care ”viața și moartea abia se ating/ cum degetele îndrăgostiților”. Mai ales va cerceta pustiul oglinzilor, „Scârțâitor de zăpadă” (acest cum mai degrabă al alternativelor decât al comparațiilor), va
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
scăpăm de străduțele astea! Când în sfârșit au dat în Las Ramblas, cu toții s-au simțit bucuroși că au lăsat în urmă toate acele străduțe condamnate la o moarte sigură. În susul străzii Rambla de Canaletas, se instalase un vânzător de pepeni. Marfa stătea grămadă pe jos, în nisip și doamna îi ceru lui Felipe să oprească și o trimise pe Concha să cumpere câțiva pepeni. Doica alese doi pepeni uriași, care sunau ca niște burți pline și se târgui până îi
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
străduțe condamnate la o moarte sigură. În susul străzii Rambla de Canaletas, se instalase un vânzător de pepeni. Marfa stătea grămadă pe jos, în nisip și doamna îi ceru lui Felipe să oprească și o trimise pe Concha să cumpere câțiva pepeni. Doica alese doi pepeni uriași, care sunau ca niște burți pline și se târgui până îi soase la jumătate de preț. Ocupați cu acele bunătățuri suculente, traversară moderna Plaza Catalunya. Se simțeau fericiți în rolul lor de călători, chiar dacă nu
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
moarte sigură. În susul străzii Rambla de Canaletas, se instalase un vânzător de pepeni. Marfa stătea grămadă pe jos, în nisip și doamna îi ceru lui Felipe să oprească și o trimise pe Concha să cumpere câțiva pepeni. Doica alese doi pepeni uriași, care sunau ca niște burți pline și se târgui până îi soase la jumătate de preț. Ocupați cu acele bunătățuri suculente, traversară moderna Plaza Catalunya. Se simțeau fericiți în rolul lor de călători, chiar dacă nu și Amadeo, sau dacă
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
bunele maniere. I-a zis toate astea cu severitate în glas, apoi, întorcându-se către Concha, care o ținea pe Teresa, adormită, în brațe, a adăugat: - Sper să nu întâlnim niciun cunoscut. Nu am chef să schimb amabilități cu doi pepeni la picioare. Un edificiu anacronic, cu acoperișul plin de turnulețe ca un castel din povești, îi întâmpină la intrarea în Paseo de Gracia. Acea stradă poate că era cea mai mare realizare a bogătașilor din oraș. Largă precum ambițiile lor
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
caleașca pătrunse în curte pe sub arcul de la intrarea destinată caleștilor, stăpâna văzu că întreg personalul de serviciu se aliniase în patio, ca o trupă gata de inspecție. Surâse cu bunăvoință, îi șopti doicii să aibă grijă de copii și de pepeni și coborî, ajutată de vizitiu, să-i salute până la ultimul pe servitorii săi fideli. - Fiți bineveniți cu toții în această casă care este și casa voastră, le-a zis, înainte ca fiecare dintre ei să se întoarcă la treburile sale. Înăuntru
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
succinte la unele momente istorice revoluția din 1989 sau abdicarea regelui Carol al II-lea. Christian Haller inserează în text multe cuvinte românești: "ardei impluți", "Palatul regală", "Cara cu bere", "Dalea Metropoliei", "birjă", "ciorbă", " Mișcă te!", "țuică", "dulceață", "dud", "cozonac", "Pepene! Pepene!", "pînză", "jimblă", "bumbac", "prin noi înșine", de regulă explicate cititorului german, ortografierea lor pe alocuri ciudată amuzîndu-l însă pe cunoscătorul limbii române. Mama lui își amintește de negustorii de legume cu coșul pe cap strigînd: "Aaardeiradicidelunecartofi...". Amestec reușit de
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
la unele momente istorice revoluția din 1989 sau abdicarea regelui Carol al II-lea. Christian Haller inserează în text multe cuvinte românești: "ardei impluți", "Palatul regală", "Cara cu bere", "Dalea Metropoliei", "birjă", "ciorbă", " Mișcă te!", "țuică", "dulceață", "dud", "cozonac", "Pepene! Pepene!", "pînză", "jimblă", "bumbac", "prin noi înșine", de regulă explicate cititorului german, ortografierea lor pe alocuri ciudată amuzîndu-l însă pe cunoscătorul limbii române. Mama lui își amintește de negustorii de legume cu coșul pe cap strigînd: "Aaardeiradicidelunecartofi...". Amestec reușit de evocare
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
Simțindu-mi frământarea, Valeriu Mocanu socoti că e cazul să mai vină cu un argument, în susținerea inițiativei sale: - Uite ce e, prietenul meu cel mai bun, ai să-l cunoști, a plecat la Brăila să vândă o căruță cu pepeni, ai lui au strâns pepenii și el s-a dus să-i vândă, se-ntoarce mâine plin de bani, ai să vezi. De mâine avem bani, nu-ți fă griji. Ce m-a decis să-i accept propunerea nu au
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
socoti că e cazul să mai vină cu un argument, în susținerea inițiativei sale: - Uite ce e, prietenul meu cel mai bun, ai să-l cunoști, a plecat la Brăila să vândă o căruță cu pepeni, ai lui au strâns pepenii și el s-a dus să-i vândă, se-ntoarce mâine plin de bani, ai să vezi. De mâine avem bani, nu-ți fă griji. Ce m-a decis să-i accept propunerea nu au fost aceste îmbietoare asigurări, ci
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
s-a întâmplat. Apoi am băut și bere, la "Gambrinus", în vecinătate, rămânându-ne din cei zece lei puși la bătaie cât să ne cumpărăm și țigări. A doua zi apăru, într-adevăr, Fănuș Neagu, căci el era vânzătorul de pepeni salvator, o namilă blondă cu alură izbitoare de rusnac. De pe urma acesteia s-a ales, peste ani, cu un rol într-un film de Andrei Blaier, acela al generalului Susaikov, trimisul rușilor în Comisia aliată de control, mare petrecăreț și frecventator
Amintiri cu Fănuș Neagu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15371_a_16696]
-
nouă și auzi cum scîrție cerul unde ai rămas iubita mea și nu scotea o vorbă de acolo din paranteza unde adormise 8. un flash orbitoare e rana cîinelui care-mi restabilește echilibrul cuvintele înghit gîndurile cum mănînc eu acest pepene după amiaza la ora cinci într-o deplină cunoștință de cauză leneșe trec zilele autobuze galbene de la o stație la alta roțile se tocesc devin drăgăstoase așa se instalează liniștea într-un azil de bătrîni o fostă femeie alăptează o
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
pot să cadă obosite/ hainele noastre/ din fiecare gaică se scurge un geamăt minuscul/ aerul nu pierde nici o frîntură păstrează tot/ în felul lui ca și tine ca și mine/ poate îți place noaptea strînsă/ între cojile groase ale unui pepene verde/ sau livezi întregi de fructe să-ți spună/ că se poate/ pînă la rădăcina părului..." (2) Poemele lui Răzvan }upa din acest substanțial volum, multe discursive, se țin aproape printr-un ritm anume al temei (pe CD poetul își
Spațiul incert al sensibilității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11132_a_12457]
-
care le exploatează fie la nivelul formei, fie înscenînd legături sau determinisme logice între lumea amorfă și gestul simbolic. Pe o scîndură perforată accidental din pricina unui dop cu secțiunea triunghiulară, Săvescu pictează, de pildă, forma senzuală, în pastă, a unui pepene verde, din care scoate, mimetic, un dop cu secțiune triunghiulară pe care îl asociază, expresiv, dar și denotativ, cu golul din suprafața suportului. Există aici, începînd chiar cu aceste gesturi, aparent simple și banale, o extremă sensibilitate la sonoritățile tactile
Dinu Săvescu - un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11170_a_12495]
-
care nu sînt obișnuiți să joace acest gen de teatru, la care copii reacționează prompt, în timpul reprezentației. Și eu m-am acomodat după ceva timp, părîndu-mi-se ciudat să aud rumoare și zumzete în sala Odeonului. La flori, la suc de pepeni, însă, e ceva normal, la urma urmelor. Mi se pare că în urma acestei experiențe toată lumea a avut ceva de cîștigat. Nu poate nimeni să spună că habar n-are cum e să joci în rochițe cu fundițe, în pantalonași scurți
Orașul de basm by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10933_a_12258]
-
tic căpătat de curînd, o eczemă de sezon". Ori: ,rochia de pe umeraș începe să tremure și face spume la gură". Ori: ,plouă cu fire de păr și pe-un pod și pe altul". ,casa cu iederă a pleznit ca un pepene răscopt". Ori: ,curva aia mică e o ridiche neagră și noduroasă". Ori: ,literele merg pe hîrtie ca un convoi spre camera de gazare". Suprarealismul e cununa de spini a poeziei Norei Iuga.
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
Statele Unite vor fi lăsate să rezolve singure treburile murdare, așa cum s-a întâmplat pînă acum. Dacă și "pacifistul" Chirac " de fapt, un resentimentar anti-american ce-și ascunde adevărata natură îndărătul unui repertoriu plăcut delicatelor urechi galice " și-a ieșit din pepeni, amenințând că nu va ezita să folosească arma nucleară în caz de atac terorist asupra Franței, dacă și Angela Merkel a renunțat la împăciutorismul păgubos al lui Schroeder, înseamnă că nebunia lui Mahmoud Ahmadinejad are mari șanse de-a fi
Șobolani în bibliotecă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10877_a_12202]
-
Ah! Mai ales pe asta, tare se mai crede față de mine”. Din păcate, acesta e registrul central în care se desfășoară epistolarul Fanny-Rebreanu. Însuși modestul și profesionistul editor al scriitorului își iese în destule rânduri din atribuții, ba chiar din pepeni, sancționând, în note, ipocrizia femeii. Astfel încât Niculae Gheran devine, în această carte, un personaj extrem de viu, venit să ia apărarea scriitorului, chiar și când n-ar fi cazul și când normele neutralității editării ar interzice-o strict. Aflăm, de pildă
Epistolar economic by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3857_a_5182]
-
cândva gravurile realizate de Piranesi, inspirat de Roma și Veneția, cu treizeci de ani înaintea lui Melling, pe istanbulezii care evoluează în peisajele zămislite de Melling. Îmi place, de pildă, să mă uit cu băgare de seamă la vânzătorul de pepeni din extremitatea stângă (tejgheaua și modul de expunere a pepenilor în fața cumpărătorilor au rămas la fel și astăzi)... Mă bucur nespus să descopăr tot felul de detalii mărunte: copiii duși de mână de mamele lor... vânzătorii ambulanți care, la fel
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
cu treizeci de ani înaintea lui Melling, pe istanbulezii care evoluează în peisajele zămislite de Melling. Îmi place, de pildă, să mă uit cu băgare de seamă la vânzătorul de pepeni din extremitatea stângă (tejgheaua și modul de expunere a pepenilor în fața cumpărătorilor au rămas la fel și astăzi)... Mă bucur nespus să descopăr tot felul de detalii mărunte: copiii duși de mână de mamele lor... vânzătorii ambulanți care, la fel ca astăzi, pot fi zăriți în toate cotloanele Istanbulului, ...tânărul
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
prin Nevada, printre canioane și jocuri de noroc - un glas stins de cîntăreț peste gura căruia bănuții clipoceau ca moluștele în balta de-alături. Cum să scot cîntece dintr-o astfel de gușă de cauciuc, în preajma ei preoții musteau ca pepenii verzi, era înaltă în cadrul ei desenat pînă în cer și de acolo pînă în fundul pămîntului de unde răgîia ca o femeie bețivă cu trompeta în gură. Nu eram trist, nu era tristă - în scheletul ei ne vom așeza ca în trupul
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
am întors ne-am întors tencuiți cu pământ și sânge cu genunchii zdrobiți și cu ochii prăvăliți afară din țeste mai puțini dar fără să ne știm vreodată numele stăm înșirați umăr lângă umăr și fiecare își primește trofeul; un pepene în care a fost încrustată fața celui ucis cu sabia cu sulița sau cu mâinile goale din chipurile învinșilor se prelinge o zeamă galbenă ca o ceară topită stăm umăr lângă umăr și din când în când unul dintre noi
Robert Șerban by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/10697_a_12022]