1,178 matches
-
According to Panini, L’Inde antique et les origines du structuralisme, în Xth International Congress of Linguists; The Extralinguistic Origin of Panini’s Syntactic Categories and Their Linguistic Accuracy, în „Journal of Oriental Institute”; Are Panini’s Sutras Descriptive or Perceptive Sentences?, în „Annals of the Bhandarkar Oriental Research Institute”, 1977-1978; La résonnance de la pensée indienne dans la culture roumaine, în Fourth World Sanskrit Conference of IASS. A participat la colocvii și congrese științifice internaționale, a făcut o călătorie de studii
AL-GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285209_a_286538]
-
astfel cele două sisteme: - conștientul, reprezentare de cuvinte = cunoscutul; - inconștientul, reprezentare de imagini = necunoscutul. Principiul plăcerii Principiul realității Proces primar Proces secundar Limite somatopsihice Lumea exterioară Inc (partea refulată) Cenzură Pcs Pc-Cs Par-excitări Reprezentări de lucruri Reprezentări de cuvinte Sistem perceptiv Sistem de urme mnezice Îndemnul lui Socrate «cunoaște-te pe tine însuți» se referă, implicit, la străinul ce rămâne necunoscut în fiecare om. Prin necesitatea de a se cunoaște, axioma celebrului filosof induce ideea că subiectul trăiește ignorându-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
mă duc să mă culc»). Să încercăm, prin urmare, să descoperim mecanismele subiacente ale acestei decizii. Studiul sistemic al comportamentelor a permis evidențierea mai multor factori interni necesari elaborării unei decizii. Mai întâi, factorii care «se impun» individului, regrupând elemente perceptive și proprioceptive, precum și numeroase determinări (sociologice, culturale). Elementele respective se află în interacțiune și sunt necesare în luarea unei decizii. De exemplu: corpul meu îmi semnalează că este obosit (elemente proprioceptive), dar este zi (elemente perceptive), sunt la serviciu și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
impun» individului, regrupând elemente perceptive și proprioceptive, precum și numeroase determinări (sociologice, culturale). Elementele respective se află în interacțiune și sunt necesare în luarea unei decizii. De exemplu: corpul meu îmi semnalează că este obosit (elemente proprioceptive), dar este zi (elemente perceptive), sunt la serviciu și nu e decât ora 15 (determinism sociocultural: norma socială conform căreia nu trebuie să dormi în timpul zilei și, mai ales, în timpul serviciului!). Combinarea acestor elemente îmi va condiționa luarea deciziei, iar în exemplul nostru nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
constituie în fapt o virtualitate, în vreme ce capacitatea motrică poate fi obiectul unei evaluări directe. Singer opercează distincția conform căreia aptitudinile psihomotrice se deosebesc de cele motrice prin faptul că sunt mai rafinate, cuprinzând un grad superior de manifestare a funcției perceptive și intelectuale. Calitatea motrică este definită ca "aptitudine a individului de a executa mișcări cu indici de viteză, forța, rezistență, îndemânare, etc". Termenul de calitate ni se pare mai vag decât cel de aptitudine, el desemnând o însușire universala a
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
și ce valoare de transfer au achizițiile informaționale și operaționale ale învățării? Literatura de specialitate scoate în evidență numeroase abordări ale tipurilor de învățare. Dintre acestea am considerat necesar să reliefăm părerea lui Montppelier referitoare la tipurile de învățare: învățarea perceptivă în care modificările sistematice ale reacțiilor perceptive constau din schimbări structurale cum ar fi: reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
informaționale și operaționale ale învățării? Literatura de specialitate scoate în evidență numeroase abordări ale tipurilor de învățare. Dintre acestea am considerat necesar să reliefăm părerea lui Montppelier referitoare la tipurile de învățare: învățarea perceptivă în care modificările sistematice ale reacțiilor perceptive constau din schimbări structurale cum ar fi: reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
de învățare: învățarea perceptivă în care modificările sistematice ale reacțiilor perceptive constau din schimbări structurale cum ar fi: reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a unei noi forme de răspuns la condițiile perceptive noi, fie creșterea preciziei sau a fineței coordonării răspunsului preexistent. învățarea motrică se caracterizează prin aceea că reacțiile de răspuns sunt legate
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
reducerea pragului sensibilității, perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului, recunoașterea sau identificarea structurilor în condiții de percepere dificile, etc. învățarea senzorimotrică ( denumită și perceptiv motrică) constă din modificarea comportamentului ca ajustare sau adaptare a unei noi forme de răspuns la condițiile perceptive noi, fie creșterea preciziei sau a fineței coordonării răspunsului preexistent. învățarea motrică se caracterizează prin aceea că reacțiile de răspuns sunt legate de componentele senzoriale de origine kinestezică sau proprioceptivă. învățarea verbală constă din învățarea limbajului a semnificației cuvintelor și
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
rapiditatea mișcărilor, ideomotricitatea. Printre componentele motricității se pot încadra și calitățile motrice de bază viteza, forța și rezistența, și pentru care termenul de calități psihomotrice ar fi mult mai cuprinzător (T. Ardelean, 1979) 2.4.2. Rolul factorilor senzoriali și perceptivi în învățarea exercițiilor din atletism. După T. Ardelean, „învățarea exercițiilor de atletism, ca de altfel învățarea motrică în general, urmează calea integrării de la interior spre exterior, de la exteroceptori la interoceptori, respectiv proprioceptori.” Învățarea exercițiilor de atletism presupune implicarea majoritatea analizatorilor
UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE MIŞCĂRII SPORTULUI ŞI SĂNĂTĂŢII APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT. In: APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
acestei Întâlniri, dintre un Eu și un Tu, au importanță două elemente: privirea și corpul. Prin ele se intermediază contactul și se stabilește relația dintre mine și celălalt sau ceilalți. Să le analizăm În continuare. 1. Privirea Privirea este actul perceptiv al celuilalt, relația de obiectivitate a celuilalt cu mine și are un caracter conjunctural. Prin aceasta, Eu Îl percep pe celălalt ca obiect, apoi ca prezență și, În final, ca persoană. Dar, pentru ca celălalt să nu rămână obiectul percepției mele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
planul conștiinței. În acest caz, alteralitatea, ca schimbare a naturii persoanei umane este resimțită sub două aspecte, care vizează atât spațiul, cât și timpul trăit interior de către individ: durerea și anestezia. Deși sunt În primul rând, senzații legate de experiențe perceptive, durerea și anestezia, prin modificarea simțului interior, devin teme ale conștiinței persoanei. Astfel, conștiința va opera o trecere atât a durerii, cât și a anesteziei, din planul senzațiilor În cel al unor sentimente morale trăite de către individ ca subiect pur
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
am fost legat. Renunț moartea celui apropiat ca pe un fapt dureros, Întrucât el, cel care a fost, pleacă din mine fără a se mai Întoarce vreodată, iar eu nu-l pot ajuta cu nimic. El dispare din câmpul meu perceptiv, rămânând numai În memoria mea, pe care conștiința o reactualizează. Durerea morții lui este resimțită prin faptul că el a rămas interiorizat persoanei mele, fără Însă a-l mai putea avea ca o prezență activă, ca pe o persoană fizică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și periferic, cu efecte asupra funcționării fiziologice normale la diferite niveluri și pe diferite paliere. Problemele comportamentale dezadaptative cel mai des asociate abuzului de alcool (alcoolismului) sunt comportamentele sexuale sau agresive inadecvate, labilitatea afectivă, deteriorarea funcțiilor judecății, mnezice, atenționale sau perceptive, deteriorarea semnificativă a funcționării în planul relațiilor sociale sau profesionale etc. (DSM IV, 2000). De asemenea, se poate vorbi de o dimensiune economică a fenomenului alcoolismului reflectată în dificultățile financiare cu care se confruntă adesea familiile în care există cel
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
star-sistemul, care este un produs mediatic, fiind asociat cu valorizarea excesivă a notorietății, devenită un apanaj al accesului la micul ecran și al formării percepției publice, exercită o puternică influență asupra modului în care copiii și adolescenții își structurează categoriile perceptive și intelective asupra actorilor sociali și a raportului dintre diferitele domenii ale experienței sociale și culturale. Structurile de construire și de difuzare a sistemelor de semnificare a faptelor, realităților, actorilor, evenimentelor, personajelor publice nu mai sunt dominate de școală și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tensionate și inactivitatea au tendința de a dilata modul de percepere a duratei, pe când stările agreabile și activitățile interesante, plăcute determină efecte contrarii. Conștiința umană realizează o pătrundere reciprocă între trecut, prezent și viitor, fapt pus în evidență prin evaluarea perceptivă a duratei, prin evocarea și prospectarea ei. DURERE (de la durea < lat. dolere) - Complex de senzații semnalizând agenți nocivi și procese de distrugere sau blocaje funcționale la nivelul țesuturilor. Durerea sau sensibilitatea algică este produsă - după Pendefunda et al. (1992) - prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
moi, asupra cărora kinetoterapeutul poate acționa pentru a asigura creșterea mobilității, pot fi: redori care necesită „întinderea” țesuturilor retracturate; redori care necesită scăderea hipertoniei musculare; redori care necesită realizarea ambelor obiective. Din punct de vedere fiziologic, durerea este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce asociază manifestări senzitive cu reacții somatice, vegetative, endocrine și psiho-afective, rezultate din însumarea unor stimuli de natură variată, mediați ascendent prin neurostructuri specifice și nespecifice la niveluri cerebrale diferite, analitice și integrative (Hăulică, 2000). Există
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
posibilitatea să elaboreze unele elemente de prognoză prin care să informeze familia asupra posibilităților și limitelor procesului de recuperare. Funcțiile sunt (Popescu-Neveanu, 1978): de înregistrare, de reglare și de elaborare la nivelul cortexului, desfășurate în plan mintal - discriminări și identificări perceptive, ajustări motoare, înțelegere, evocări asociative, creații imaginative, raționamente, rezolvări de probleme. După Larousse (2006), este o operație care face ca fiecărui element dintr-o mulțime să-i corespundă un element dintr-o altă mulțime. În psihologie, funcțiile mintale desemnează rubricile
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
controlul frecvent al funcțiilor vitale; e) evitarea durerii - orice exercițiu, activ sau pasiv, trebuie efectuat în așa fel încât să nu provoace durere. GNOZIE (< fr. gnosie; engl. gnosis) - Funcție care permite recunoașterea unui obiect sau eveniment exterior pornind de la senzația perceptivă, oricare ar fi modalitatea senzorială implicată (Larousse, 2006). GONARTROZĂ (< fr. gonarthrose) - Formă de reumatism degenerativ la nivelul articulației genunchiului însoțită de dureri și limitarea mobilității. În majoritatea cazurilor, leziunile cartilaginoase debutează la nivelul articulației femuro-rotuliene: dureri la urcatul și coborâtul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
din însăși nevoile ființei umane, din incitațiile intime ale acesteia; activitate atractivă, capabilă să producă mari satisfacții, începând cu plăcerea senzorială și terminând cu încordările și relaxările care însoțesc jocurile periculoase; activitate totală, angajând întreaga ființă, toate funcțiile ei psihice (perceptive, volitive, afective, imaginative, motrice etc.); activitate dezinteresată, care urmărește satisfacerea trebuințelor de ordin psihic, în vederea trăirii bucuriei activității autonome și gratuite; activitate recreativă, compensatorie, caracterizată prin destindere și distracție. JOC DIDACTIC - Constituie o formă de joc ce combină armonios elementul
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
echilibrare progresivă (caracteristica gândirii intuitive) la un echilibru mobil (operator) este pregătită de reglările și articulările prezente în perioada intuitivă; ea este facilitată de apariția unei mobilități și a unei plasticități în relațiile dintre schemele intuitive și nivelurile de organizare perceptive. Apariția raționamentului operator este marcată de conservarea întregului, care nu mai este pur și simplu presupusă de către subiect ca o inducție probabilă, ci afirmată de el ca o certitudine a gândirii sale. Operațiile formale se referă la sistemul de gândire
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de viață (Larousse, 2006). PERCEPȚIE (< lat. perceptio, cf. fr. perception) - Proces psihic senzorial complex și, totodată, imagine primară conținând totalitatea informațiilor despre însușirile concrete ale obiectelor și fenomenelor, în condițiile acțiunii directe a acestora asupra analizatorilor. Prin calitățile sale, imaginea perceptivă îndeplinește o funcție informațională cu rol reglator pentru activitatea persoanei. Imaginea obiectului și a contextului acestuia conduce desfășurarea mișcărilor și reglează traiectoria, amplitudinea, succesiunea, ritmicitatea și coordonarea acestora. Unele forme ale percepției (auditivă, vizuală, tactilo-kinestezică) sunt absolut indispensabile pentru realizarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
perceperea formei se realizează pe cale vizuală și pe cale tactilo-kinestezică; perceperea mărimii se realizează prin imaginea retiniană, kinestezia oculară, experiența tactilo-kinestezică; perceperea tridimensionalității se realizează prin disparitatea imaginilor retiniene, gradul de luminare a suprafețelor diferit orientate spre sursa de lumină, experiența perceptivă tactilo-kinestezică; perceperea poziției (a unui obiect în spațiu și a poziției față de alte obiecte), prin intervenția unor repere, cum ar fi: sus, jos, dreapta, stânga, în față, în spate etc. Este important de urmărit verticala gravitațională percepută vizual și prin
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mai des utilizate sunt: de șold, auditivă, dentară fixă sau mobilă, mandibulară etc. PSIHOMOTRICITATE (< fr. psychomotricité; engl. psychomotility)- Funcție complexă care, după Albu, Albu (1999), este o aptitudine ce integrează atât aspecte ale activității motoare, cât și manifestări ale funcțiilor perceptive și psihice. Ca funcție complexă ce determină reglarea comportamentului uman, psihomotricitatea include participarea diferitelor procese și funcții psihice care asigură atât receptarea informațiilor, cât și execuția adecvată a actelor de răspuns. Prin componentele sale de bază, psihomotricitatea face posibilă adaptarea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
exterioară la copilul mic. Acordul între percepție și acțiune, care se concretizează în coordonările senzorio-motoare, nu este imediat, ci se construiește progresiv. Dezvoltarea senzorio-motoare a fost descrisă ca o generalizare progresivă a unor coordonări locale și parțiale ale ansamblului sistemelor perceptive și motoare. Cele dintâi, elaborate în primele două luni de viață, vizează doar regiunea bucală, iar apoi se armonizează cu percepțiile vizuale; pe la 4 luni se instaurează coordonarea vederii și a prehensiunii. Astfel, din aproape în aproape, se construiește o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]