614 matches
-
oare aceleași ca sub Ludovic al XIV-lea, doar că li s-au schimbat numele și le-a crescut numărul? N-au cerut oare încă de pe-atunci Vauban și Boisguillebert reforma? Acești doi oameni de bine căzură pradă intrigilor perceptorilor, la fel cum eșuează economiștii moderni în fața puternicei ligi a hainelor noastre verzi. Se menține din rutină un vechi eșafodaj căruia fiecare regim guvernamental i-a adus grinda sa, de la fondarea monarhiei încoace. Sunt cruțate pozițiile dobândite, se șovăie în privința
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
E important de asemenea să fie recompensați și respectați administratorii cinstiți și să se acționeze cu putere împotriva oricărei fapte necinstite. Țara nu ni se pare nici destul de avansată, nici destul de bogată pentru a fi înzestrată cu o legiune de perceptori, casieri și inspectori. Trebuie mărită fără ezitare taxa contribuției funciare; trebuie să se obțină de la boieri cele cerute de Convenție: 1. Abandonarea privilegiilor și monopolurilor; ceea ce va permite crearea impozitului indirect; 2. abandonarea dijmei, ceea ce îl va alina pe țăran
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
un gaj de securitate fizică, pe scurt, obiecte uzuale indispensabile supraviețuirii. Ca și cum, peste cinci sute de ani, s-ar goli sertarele unui scriitor de azi pentru a pune în vitrină, sub titlul de opere literare, călimara lui, o scrisoare către perceptor, un contract de asigurare de viață sau o rețetă medicală. Fără îndoială, obiecte care aveau inițial scopuri non-estetice pot fi expuse în muzeele noastre și explicate în albume ca "opere de artă". Lumea vine să le privească fără vreun gând
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și mai ales când dacii începuseră să fie daco-romani, deci după 106 d.Chr. Magnetismul Daciei - Felix, atrăgea oameni din tot cuprinsul Imperiului Roman și mai ales din Roma, artiști în sculptură, mozaic, constructori de băi și palate, precum și medici, perceptori, magiștri. Doctorul Nicolae Igna din Alba Iulia face cunoscute 36 de instrumente chirurgicale descoperite și recuperate între anii 1889-1932, în fosta Apulum. La acestea se mai adaugă două instrumente medicale: o spatulă-sondă din bronz, ca și o sondă tot din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
acum toate acestea încetează. Corupția, abuzurile, actele de răzbunare vor fi considerate sabotaje și pedepsite conform legilor războiului." Și nu au fost doar simple vorbe spuse la investitură. Străbătea satele, ascultând, discutând cu țăranii, interesându-se în privința comportamentului jandarmilor și perceptorilor. Analiza cu atenție situația fiecărui reținut, astfel că la ordinul lui mulți dintre cei acuzați de bolșevism, majoritar evrei, au fost scoși din registrele pentru deportare către localități cu nume până atunci obscure din cuprinderea câmpiei transnistrene. Maiorul scoate "rezerva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
liberale ș. a. au botezat crimele delicte, ca să vie înaintea tribunalelor, adică înaintea unor oameni cari avea conștiința greutății crimelor; au voit să reducă prefecturile, au redus primăriile la sate, pentru a putea controla mai de aproape pe primari, notari și perceptori, erau pe calea de-a înființa școli reale și de meserii, în care să intre progenitura acestei generații corupte și să-nvețe ceva cu care să se poată hrăni... Aș! De-a doua zi cum au venit liberalii, au suflat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hoț dovedit, trimis înaintea justiției și achitat sau liberat prin ordonanță de neurmărire, este o mare încurajare, un puternic îndemn pentru alți hoți, pentru alți delapidator Ne plângem că unii subprefecți fură și bat, că unii vameși fura, că unii perceptori și casieri fură. Așa este, din nenorocire. Dar, pe de altă parte, meargă oricine la ministerul de financie, și vază câți funcționari culpabili au fost dovediți și dați de aceste administrațiuni în judecată, și câți au fost condamnați. Faptul e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i-a crăpat mașina. {EminescuOpX 159} În atare mod, lumea ce au trimis acolo se găsește în condițiune dezesperată; cu banii în mână, în multe locuri nu-și găsesc o pîne și o ștreașină unde să se adăpostească. Casierii și perceptorii n-au o ladă și un registru spre a încasa puținele taxe de pe unde au de luat, iar prefecții se găsesc în cea mai deplină încurcătură, neștiind reioanele cercului lor de administrare și comunele ce le aparțin. Corespondența se face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Dobrogea, au prădat turme de vite și le-a vândut în cetatea Silistriei sub ochii autorităților de aco1o, cari nu le-a pus nici o piedică la înstrăinarea unor averi cari nu erau ale vînzătorilor? Adevărat că după intrarea românilor perceptorii bulgari au strâns înainte dări și le-au vărsat la casieria din Silistria și că între aceste dări era una de două ruble de cap, pentru înarmarea țării? Bine ar fi fost că, la asemenea puncte speciale să se răspundă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
al unei Adunări care n-a fost nici când lege, în pensie reversibilă, e ceva onest; a trăi de pomană din pensia monarhiei ereditare și a bea în sănătatea Republicei Române, e onest; a escrie, fiind la putere și având perceptorul la dispoziție, o subvenție națională de 1 000 000 franci, la care de voie, de nevoie oricine are deraveri cu fiscul, se vede silit să subscrie e lucru onest; a trece la ordinea zilei peste scabroase afaceri e onest; în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca cea de azi, judecătorii, mai puțin străini decât cei de azi, și mâna de cenușeri și coate goale, mai puțin exigenți și mai modești decât cei de azi. Țăranul nu era de batjocura subprefectului, a primarului, a notarului, a perceptorului, tot oameni din oraș, tot lepădături ale ulițelor, tot esploatatori direcți ori indirecți ai lui. Vornicul, care nu știa nici scrie nici citi, vătămanii, bătrânii satului adunau darea repărțită în proporție cu venitul fiecăruia, vornicul ducea banii la casierie; niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe capul lui atâtea soiuri de dări încît el nu mai înțelege nimica. Dare pentru căile de comunicație, prestație județeană, prestație comunală, patente, zecimi județene, zecimi comunale, produse din urmăriri etc. Țăranul se uită la recipisa care i-o dă perceptorul și, oricât [î]i vei explica, el nu este în stare să-și dea seamă pentru ce sunt impuse toate aceste dări și să cunoască lămurit cât are să plătească. Perceptorul poate {EminescuOpXII 305} să-i pretindă oricât de mare sumă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etc. Țăranul se uită la recipisa care i-o dă perceptorul și, oricât [î]i vei explica, el nu este în stare să-și dea seamă pentru ce sunt impuse toate aceste dări și să cunoască lămurit cât are să plătească. Perceptorul poate {EminescuOpXII 305} să-i pretindă oricât de mare sumă, el nu va fi în stare niciodată a-i face cea mai mică observație. Tot ce-i rămâne este să deschidă punga și să-i lasă să ia cât va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lasă să ia cât va binevoi, cât se va îndura. Aceea ce este și mai trist [este] că, pe când se crede că s-au plătit de toate dările, că au scăpat de toate angăriile, cum le numește el, iar vine perceptorul și-i mai cere să-i mai plătească... rămășițe din exercițiile expirate, prețul păpușoilor împrumutați de stat la 1866, prețul păpușoilor de rezervă. Ce o mai fi și aceste, domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din urmă iar deschide punga. Și în adevăr, când cercetezi bine ce sunt toate aceste rămășițe, te convingi că cea mai mare parte nu sunt alta decât bani furați de perceptori, pe cari țăranul i-au plătit o dată, dar din cauză că nu i s-au dat recipisă sau că el au pierdut-o și nefiind trecute plățile în roluri, nefiind sușile niciodată față pentru a se putea controla, după 10 - 15 ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale țăranilor. Perceptorii, primarii însă din acele timpuri fiind morți, fugiți, insolvabili și alții achitați de tribunale, țăranul trebuie să plătească numaidecât pentru singurul cuvânt "că statul nu poate să rămâie păgubaș ". Nimeni nu-și poate închipui la câte abuzuri, la câte necazuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câtă sărăcie dau ocazii asupra țăranului mulțimea acestor soiuri de dări, de rămășițe, și neputința în cari se găsește de a putea controla el singur dacă în adevăr trebuie să plătească sau nu sumele cari i se cer necontenit de perceptor. Toate aceste abuzuri constituie însă pentru el o dare îndoit de mare decât aceea care e obligat a o plăti după legi către stat. Mai putem adăogi abuzurile cari s-au făcut și se fac necontenit cu scăderea monezilor. Până
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
averea, după cari gradele de urmărire nu se pot face oricărui contribuabil decât prin somații în scris, și cu toate acestea țăranilor, cari compun două treimi din nația noastră, li se cer dările cu execuțiile și schingiurile cele mai cumplite. Perceptorii se preumblă, [î]și caută de interesele lor mai tot anul și nu-și dau niciodată osteneală să urmărească încasarea dărilor regulat, în fiecare trimestru. Guvernul și toți agenții lui, învăluiți și ei de politică, lasă să treacă luni de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ung pe obraz cu baligă, cu noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i mai păsuiască până vor putea vinde ceva. Ei le înjură și le trimit să caute banii, iar călărașilor le ordonă să nu-i slăbească cu execuția până nu vor plăti toți banii, că așa au ordin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
slabă speranță în guvernul actual, totuși ne facem o datorie de a-i semnala un sistem de administrație care de șase ani apasă această populațiune și o dă în prada câtorva esplotatori nerușinați. Deunăzi "Monitorul" chiar publica destituirea a 14 perceptori din acest pașalâc, scoși pentru abuzuri și sfeterisire de bani publici. Cine a numit pe acești perceptori?. Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
administrație care de șase ani apasă această populațiune și o dă în prada câtorva esplotatori nerușinați. Deunăzi "Monitorul" chiar publica destituirea a 14 perceptori din acest pașalâc, scoși pentru abuzuri și sfeterisire de bani publici. Cine a numit pe acești perceptori?. Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns într-un grad încît se primejduiește chiar încasarea regulată a impozitelor, adică sfântul buget, atunci ministerul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de curând de la Paris, unde-și obținuse doctoratul În drept . I. N. Lahovary nici măcar nu știa bine românește . Pentru ca oficialitățile să nu asiste la vreo surpriză, jurații Curții au fost trași la sorți, aceștia având diverse profesii - funcționari publici, portărei, perceptori - care nu Îndeplineau condițiile cerute de lege. O parte dintre ei erau chiar incompatibili conform codului de procedură penală, deoarece erau primari. Mai amintim faptul că trei dintre ei (domiciliați În Târgoviște) erau semnatarii telegramei adresată de cetățenii din Târgoviște
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
buni, doi prieteni pun la Încercare nevestele, una frumoasă, iar cealaltă, urâtă să nu se mai uite altul la ea. Nici una dintre ele nu se dovedește fidelă bărbatului. Dacă cea frumoasă a primit În schimbul serviciilor făcute galbeni de la popă, primar, perceptor, cea urâtă susține că a trebuit să dea toată averea, vaca, scroafa. Într-o altă snoavă, cu ingineru și nevasta lui, un student care și-a luat diploma de inginer În proiectări, Îi spune nevestei sale (fată cu carte, ca
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
căutat de cei mulți." Fig.23 -In lucrarea sa "Cometografia", astronomul-astrolog Hevelius, desenează aceste forme ciudate de comete. Aceste astre apăreau în ochii oamenilor înfricoșați cu săbii de foc sau globuri aprinse. Crudul Nero nu a fost mai puțin superstițios. Perceptorul din tinerețe al prințului - stoicul Cheremon, este cel ce a scris despre influențele cometelor; el se intitula "scrib sacru" al zeilor din Alexandria. Astrologul favorit de mai târziu al lui Nero a fost Balbilus, un om din cale afară de priceput
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
negre pe fondul unui ecuson aurit, părea o adăugire, ca și rama, tot aurie, în bună stare, specialistul descoperise pe reversul ei data înrămării, relativ recentă, 14 aprilie, 1896, Nanterre. Un contoar, un oficiu de percepție la care ședeau trei perceptori în fața țăranilor veniți cu produsele lor, femei și bărbați cu oale, putinici cu brânză, de unt, de miere, toți aplecați, cu capul întins înainte, plin de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]