338 matches
-
rând în semn de omagiu față de poetul a cărui viață și artă l-au marcat pentru totdeauna și căruia, prin gestul realizării acestui poem dramatic i-a împlinit, postmortem, un vis, plimbându-i prin lume cu tramvaiul opera și stirpea. Peregrin printre amintiri, în 101 poeme - Florentin Popescu Nehotărât între visul de a zbura și rămânerea în spațiul patriarhal (să vrei o zare să ajungi mereu / și-o viațăntreagă să-ți cioplești la vis / și-nvins să te întorci cu greu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
tovarăși de drum poeți și locuri devenite aproape mitice pentru ieșeni. De data aceasta portretul său cu tușe inegale și-l pune în deschiderea cărții, ca un clinchet de pahare pline: ,,Loviți-mi noaptea-n poartă cu doctorul Khayyam/ Voi, peregrini cu mintea în reverii astrale/ Niște povești cu muze pentru trăsniți mai am/ Și pentr-un chef sălbatec o mână de parale". Bătând la poarta cărții sale, deschizând-o larg și intrând, vom descoperi un Alexandru Tăcu de pe Valea Zeletinului
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93055]
-
tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și-l dăruiau în lacrime de ceară Topite-n pacea mare de altar; Pleșuvii munți îngenuncheau în zare Trudiți de mers ca peregrini bătrâni. Mătăniile de oi coborâtoare Se deșirau în drumul de la stâni. Bisericile vechi, purtând potcapul Monahilor pe turla lor de lemn, Blagosloveau; troițele cu capul Atâtor sfinți uitați ne făceau semn. Dar noi, nebuni, nu ne-am oprit trăsura, Ne-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Rătăciri Elenă Marin Alexe Călător pe ruta vieții Și atins de neputința Gârbovit de greul vieții Sugrumat de necredința Peregrin pe cai străine Tânjind după adevăr Amăgit am fost adesea Și mușcând mereu din măr Tot amarul vieții mele L-am simțit mereu pe buze Doar că El privind la mine Nu mi-a aruncat acuze Ci în bratele-I
R?t?ciri by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83349_a_84674]
-
literatură la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Goldiș” din Oradea. Primește în 1992 Premiul revistei „Poesis”, în 1994 Mențiunea de Onoare a Asociației Internaționale de Haiku, iar în 1995 Premiul Orion, acordat de Centrul Cultural „Ionel Perlea” din Slobozia. Peregrin prin suflete (1995) este o colecție de parodii în care V. nu doar glumește amabil pe seama creației lirice a unor confrați, ci încearcă să o reinterpreteze. Dar adevărata sa vocație este dificilul gen al haiku-ului, ca și toate celelalte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
-ului, București, 1994; Paradoxism’s Main Roots, tr. Ștefan Benea, Phoenix (SUA), 1994; Tolba cu licurici - Le Sac à lucioles - The Bag with Glow Worms, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, pref. Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1997; Japonia necunoscută, București, 1998; Sfidarea paradoxului, București, 1998; Cornetul cu scaieți, București, 1999; Istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
bănățeană”, 1992, 717; Lucian Suciu, „Umbra libelulei”, „Arca”, 1993, 7-9; Alexandru Pintescu, „Umbra libelulei”, PSS, 1994, 2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 11 noiembrie; George Bădărău, Basho sau Numele haiku-ului, CL, 1996, 12; Eugen Evu, Samurai al florii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
2; Geo Vasile, Paradoxul sau Autodistrugerea semiotică, „Baricada”, 1994, 29 martie; Cristian Bădiliță, Umbra zdrențuită a libelulei, RL, 1994, 29; Vasile Moldovan, Un paradoxist peregrin prin sufletele poeților, DL, 1996, 2; Ion Mureșan, Secta haiku, TR, 1996, 9; Constantin Cubleșan, „Peregrin prin suflete”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1996, 11 noiembrie; George Bădărău, Basho sau Numele haiku-ului, CL, 1996, 12; Eugen Evu, Samurai al florii de cireș, „Vitraliu hunedorean”, 1997, 3; Dumitru Ichim, „Paradoxism’s Main Roots”, „Cuvântul românesc” (Canada), 1997, 25-26
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
considerația insuficientă de care s-a bucurat tratarea acestei chestiuni în istoria cercetării. 4.3. Creștinii în viziunea lui Lucian din Samosata Lui Lucian din Samosata (125-180) îi datorăm un tratat despre istoriografie în care, vorbindu-ne despre filozoful ambulant Peregrin (a murit autoincendiat în 167), ne prezintă o caracterizare a creștinilor timpului său. Mărturia sa, a unui autor necreștin, ne ofere un cadru caricatural specific eroului ocazional, ținut în cinste și de către creștini. Pentru el, creștinismul este o înțelepciune admirabilă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru binele comun", cinstea, omenia, atitudinea paternă față de noile generații. El trebuie să fie mereu un "exemplu de virtute, de moralitate, de modestie". Căci e modelul la care se raportează cei din jur, funcția lui socială comportă gravitate. De unde concluzia "peregrinului transilvan", el însuși pedagog de elită: "Vai învățătorul care dă ocaziune de scandal, vai învățătorul fără conștiință, vai învățătorul mercenar! Ministerul (adică serviciul n.n.) învățătorului e iremunerabil, e fără preț!" Se poate spune că nu există un apelativ mai cuprinzător
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
consacrat operei lui Ion Codru-Drăgușanu, A. abordează cazul unui scriitor descoperit târziu. Deși nu a fost un anonim în epoca sa, ci un personaj cu o biografie interesantă (revoluționar, «aventurier», călător, funcționar disciplinat), abia în secolul al XX-lea autorul Peregrinului transilvan este valorizat ca scriitor, prin contribuția editorială și critică a lui N. Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
Iorga și a lui Șerban Cioculescu. Autoarea reia toate datele cazului și, după un succint excurs biografic, procedează la o analiză sistematică a elocventului memorial al Drăgușanului, având în vedere tehnica narativă, structura compozițională, semnificația „voiajului”, așa cum se desprinde din Peregrin, pusă în comparație cu semnificația voiajului la predecesorii și contemporanii lui (Alecsandri, Bolintineanu, Filimon, mai vechiul Dinicu Golescu). Diferența specifică în cadrul genului, atunci în formare în literatura noastră, ar consta în faptul că această operă „transformă călătoria în «romanul» unei existențe și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285388_a_286717]
-
atâtea alte peisaje, R. își caută un spațiu predilect: „Gândirii îi sunt necesare pasul călătorului, zvonul apelor, miresmele muntelui, azurul tăriilor albastre, bolta brazilor, verdeața lor perenă e un simbol al perenității, la care râvnește ființa noastră plăpândă.” Treptat, orizontul peregrinului se lărgește spre cele mai diverse spații geografice și culturale: India, Israel, SUA, Albania, Africa, Brazilia. Se revelă astfel tot mai pregnant scriitorul „de aleasă sensibilitate, pe care o temperează singură excesiva sa grijă de expresie” (Perpessicius), „scriitorul delectabil, fin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină cu sclipiri interpretative ale artei icoanei de adâncimea și intuiția
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din București. În 1958 e condamnat politic la douăzeci de ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, unde îi cunoaște pe Petre Țuțea și pe Petre Pandrea; în „academia” subterană de la Jilava se nasc povestirile din Amintirile peregrinului apter, la Aiud concepe mental poemele dramatice Steaua Zimbrului și Meșterul Manole. Este eliberat în 1964, prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
piesă publicată, Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor) (1993), scrisă în 1952, urmărește semnificațiile parabolei biblice a fiului risipitor, tema salvării, a împăcării cu Tatăl și a sacrificiului regenerator. Romanul exotic Străinii din Kipukua (1979) și volumul de nuvele Amintirile peregrinului apter (1990), ce împrumută aparența unui roman memorialistic, aparțin fără îndoială tradiției prozei fantastice românești. Concepția asupra fantasticului s-ar distinge, în cazul lui A., prin imaginarea unui univers dublu articulat ori cu două fețe: „realul” și „miraculosul”, trecutul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
propria viață și de sine, de orice „casă”, călători prin timp și spații, „înviații”, dar și „nemuritorii” nu au identitate, nume, obârșii, pentru că au murit o dată și, înviind, și-au pierdut identitatea primă. Înstrăinarea de tot îi transformă în veșnici peregrini. Rotonda plopilor aprinși (1983), una dintre cele mai frumoase cărți de memorialistică din literatura română, cuprinde o galerie de opt portrete (începând cu Tudor Arghezi, mentor literar și prieten, apoi Gala Galaction, Anton Holban, Victor Papilian, Lucian Blaga, Ion Luca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter, București, 1990; Cerurile Oltului, Râmnicu Vâlcea, 1990; Imn Eminescului, în nouăsprezece cânturi, București, 1992; Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, București, 1992; Hoțul de mărgăritare (Întoarcerea fiului risipitor), Cluj-Napoca, 1993; Pledoarie pentru biserica neamului, Craiova, 1995; Din spumele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Rotonda plopilor aprinși”, LCF, 1983, 30; Șerban Cioculescu, „Ș-altul e vâlcean...”, R, 1983, 8; Firan, Profiluri, 22-26; Măciucă, Motive, 77-81; Laurențiu Ulici, Singurătatea ca destin, RL, 1988, 16; Dan Stanca, Preot și înger, VR, 1990, 12; Fevronia Novac, Suferințele peregrinului apter, RL, 1991, 12; Adriana Zeck, Reintegrarea sacrului în cultură, RL, 1992, 4; Liviu Grăsoiu, Bart. și Val sub oglinda cerului nostru duhovnicesc, VR, 1992, 5; Ioana Bot, Poetul, ca și preotul, TR, 1993, 17; Doina Curticăpeanu, Biblia comentată, ST
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
Constantin Miu, Mircea Popa, Aurel Rău); Centenar V. Voiculescu, MS, 1984, 4; Șerban Cioculescu, Centenarul V. Voiculescu, R, 1984, 12; Cornel Ungureanu, Coincidentia oppositorum, RITL, 1984, 4; Mircea Braga, V. Voiculescu în orizontul tradiționalismului, București, 1984; Marius Pop, Vasile Voiculescu peregrin prin veac. Mărturii despre scriitor și epoca sa, București, 1984; Florentin Popescu, Pe urmele lui Vasile Voiculescu, pref. Augustin Z. N. Pop, București, 1984; Vasile Voiculescu. 100 de ani de la naștere, îngr. Viorica Nebel și Constantin Petcu, Buzău, 1984; Valeriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
emancipa. Cele mai bune texte realizează acea atmosferă de balcanism românesc (Pe drumuri), specifică și marelui brăilean, excelând în descrieri de natură halucinante (A răsărit luna) sau exotice (Un cort pe malul Dunării). Eroul povestirilor din volumul Pâinea și bicicleta, peregrin prin țară, cu fesul turcesc pe creștet, are și el ceva din destinul rătăcitor al personajelor din Chira Chiralina sau Neranțula. În genere, narațiunile sunt simple, fără paranteze sau planuri secundare, modalitatea cea mai frecventă fiind cea confesivă. Scrise la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285557_a_286886]
-
de Fantazaki a trecut în vremea lui drept "regele boemei romîne". Ioan M. Bujoreanu a lăsat un roman, Mistere de București, în gustul lui Eugène Sue, cu pasabile însemnări de epocă. I. CODRU DRĂGUȘANU Ceea ce sperie și descurajează pe cititorul Peregrinului transilvan al lui I. Codru Drăgușanu (1818-1884) este limba transcarpatică și latinizantă. Câte o frază promite sublimități: "Soarele se apropia de apus și, cu razele oblice, aurea vârful de granit prefăcut în șișt sur prin intemperiile seculare și milenare..." Așa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Italia), Ordinul Minorilor, al cărui întemeietor este un anumit cetățean al orașului Assisi, numit Francisc. El a scris o Regulă pentru frați și le-a comandat să «nu-și însușească nici casă, nici loc, nici vreun alt lucru, ci ca peregrini și străini, în sărăcie și umilință, în această lume să fie itineranți». Regula sa a fost confirmată de mai sus numitul papă Honoriu. În aceeași perioadă, sa ivit pe pământ și Ordinul Iacobiților, instituit de un anume Dominic de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
călăuză și conducător timp de douăzeci de ani, ca un părinte milostiv. În anul 1226, ajuns la capătul drumului său, bogat în roade îmbelșugate, a zburat la cer, iar lui i-a urmat Ioan Parenti.... 4. Fratele Pellegrino de Bologna PEREGRINI DE BONONIA, Chronicon abbreviatum de successione ministrorum generalium: acesta este titlul dat scrisorii pe care fratele Pellegrino din Bologna, cu mâinile tremurând din cauza vârstei înaintate, a scris-o în 1305 ministrului general, fratele Gonsalvo de Valboa (1304-1313), în urma cererii acestuia
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Această aureolă de erou se răsfrânge destul de mult asupra destinatarului ovidian, real sau fictiv, și, în același timp, asupra orientării politice a lui Ovidiu. În Pontica, I, I, Ovidiu îi cere prietenului Brutus să găzduiască în bibliotecă ale sale libelli peregrini 243. Locul acestui nou sosit ar putea fi acolo unde stătea Ars amatoria, loc rămas gol. Și adaugă: "Nu ai de ce să te temi: scrierile lui Antoniu sunt la citit, iar eruditul Brutus are bilbiotecile la dispoziția sa. Nici eu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]