364 matches
-
dăruindu-se subiectului, și nu conturează teza din agasantă obligație didactică. De altfel, și subiectul Îi permite actrițeidoctorande să gliseze cu afecțiune În jurul temei : ce (mai) e, În fond, la-nceput de mileniu trei, bovarismul? Răspunsurile vin avalanșant, precizările sunt peremptorii, zona definițiilor devine interdisciplinară „ Raportul identitate alteritate, cu toate derivatele deformării - dubla identitate, ambiguitatea persoanei, identitățile multiple - sunt des invocate În științele psihologice, filosofice, sociologice și constituie teme recurente ale literaturii și teatrului” (p.45); se pornește, deci, de la romanul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
adulat de toți... În fine, vreau să mai povestesc ceva curios: acest umorist autentic (a condus cu succes și AUR - Asociația Umoriștilor Români, desființată odată cu dispariția sa) nu avea ...umor spontan! Elabora! Pare incredibil, dar am să ofer un argument peremptoriu: În două ocazii, aflîndu-ne În tren, ca să treacă vremea, făceam concurs de epigrame; În ambele, celebrul umorist nu a putut termina epigrama! (exercițiu simplu, de altfel). Și finalul a fost pe măsura paradoxalei lui personalități: după ce a Învins o boală
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
propriului demers. În aparență minimalist, demersul se relevă a fi maximalist... În exces: o Încercare de a dobândi totul, totalitatea, invocând strategic piedicile puse În cale de practica excesivă a umilinței față de artă, dublată de practicarea agresivă a unui ton peremptoriu, mai potrivit unei dizertații aulice decât unui text ce vorbește despre moliciunea etică a ființei umane, o moliciune Întrecută doar de slăbiciunea acesteia față de propriile inconsistențe. Portretul lui Dorian Gray confirmă plăcerea enormă a lui Wilde de a povesti. (Jurnalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ca și secvența corespunzătoare din numeroasele ecranizări ale romanului lui Alexandre Dumas pe care le-am văzut mă emoționau de fiecare dată, declanșând În mine fiorul copilăresc al Întâlnirii cu miracolul. Dar reprezenta, Într-adevăr, consemnarea aceea telegrafică o dovadă peremptorie că tezaurul templierilor exista? De ce n-ar fi argumentat ea, dimpotrivă, exact contrariul, respectiv faptul că Întregul text era o aiureală, o poveste de adormit copiii proști? Îmi doream oare atât de mult ca teoria mea să fie valabilă, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu mai continue conversația. Numai când șoferul opri mașina și spuse, Am ajuns, își făcu curaj să întrebe dacă ce spusese despre oglinda retrovizoare și despre suflet se aplica la toate mașinile și la toți șoferii, dar șoferul a fost peremptoriu, Numai în taxiuri, dragă domnule, numai în taxiuri. Comisarul intră în clădire, se îndreptă spre recepție și spuse, Bună ziua, reprezint firma providențial, s.a., asigurări&reasigurări, aș dori să vorbesc cu domnul director, Dacă problema care vă aduce aici e legată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
mușcam din măr și beam din rouă, slăvind, astfel, prin gest, o cină cu lună plină, vine să întregească speranța că nu e totul pierdut, că mai sunt resurse, chiar dacă destul de fragile, de revenire la drumul cel bun. Dar argumentul peremptoriu că a existat o lume edenică și că sunt încă resurse care să permită întoarcerea la ea, cel puțin pentru cei în stare să revină la calea de care s-au îndepărtat, cu sau fără voia lor, este natura, amintind
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Ei n-au căzut totuși din cer și n-au venit nici din fundul iadului! Această unanimitate împotriva românilor incită, prin urmare, la adoptarea tezei cu privire la dăinuirea daco-romanilor la nordul Dunării. Nici o mărturie sigură nu este în mod necesar și peremptorie. Afirmația că întreaga populație din Dacia nord-dunăreană ar fi fost adusă în sudul fluviului este la fel de neadevărată." A priori, spune Lot, este mult mai probabil ca o bună parte din populație să fi rămas pe loc. Dacia se întindea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fost sugerat de afirmația lui Panin, cancelarul Ecaterinei a II-a: Principatele devin „principala piatră de încercare” a diplomației în legătură cu împărțirea Poloniei și tentativele de încheiere a păcii din 1774. Altfel spus, destinul, politic al Moldovei și Munteniei era atașat peremptoriu dezlegării celor două probleme capitale în zonă: polonă și otomană. Constatarea nu contrazice totuși faptul bine stabilit că ținta cea mai importantă și apropiată a Petersburgului rămânea Crimeea, poarta nordică, zăvorâtă, a Mării Negre, regiunea de unde tătarii crimeoți loveau cu regularitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care le-au fost sugerate. N-ar putea fi conduse prin reguli derivate din pura echitate teoretică. Nu le pot seduce decît impresiile pe care le semănăm în sufletele lor"120. Aflăm aici afirmații foarte dure, expuse într-un limbaj peremptoriu. Autorul nu e deloc politicos cînd e vorba de-a refuza maselor orice raționalitate, de a le plasa la nivelul copiilor sau al sălbaticilor. În rest, ideea că masele își dobîndesc conștiința din exterior și că ele n-o pot
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
surse vor fi dispărut de la începutul acestui secol?"287 Omul modern a perfecționat sistemul. Funcționează acum principiul lui "fă-o singur!", adică: citește-ți notițele și descurcă-te! Cît despre presă, aceasta impune cursul obligatoriu al subiectelor, presărat cu soluții peremptorii, făcînd inutilă corespondența această formă de conversație cultivată și discuțiile cotidiene. Ea multiplică de sute de mii de ori efectele tiparniței și face posibilă transmiterea de la distanță, cu o extraordinară rapiditate, a gîndurilor, dar nu și a omului în întregul
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
exclamație și fervoare religioasă, formulată într-un lexic simplu (cel fundamental, cu împrumuturi din lexicul liturgic sau biblic), cu imagistică puțină, banală sau discretă. Forța acestei poezii încearcă să se impună prin intensitatea - iar nu prin „meșteșugirea” - rostirii, prin vădirea peremptorie a puterii credinței. SCRIERI: Cântare din cântare, pref. Ioan Alexandru, București, 1993; Vita coronata, pref. Ioan Alexandru, București, 1993; Etern și emblematic în devenirea neamului românesc (în colaborare cu Cornelia Călin Bodea), București, 1994; Floarea florilor, pref. Gh. Istrate, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
actorii ei să nu coboare ștacheta, făcînd concesii publicului. Eu o contrazic, amintindu-i că-n Noaptea încurcăturilor se spune versul "dacă-i rău, să-l borîm!" (referitor la vin). Albindu-se și mai tare, doamna Deleanu replică, cu ton peremptoriu: Nu s-au pronunțat aceste cuvinte pe scena teatrului meu!". N-am de lucru și o contrazic: "Ba da, doamnă! Am fost în sală!". Sună la scenă și-l întreabă pe Mircea Dumitru, unul dintre actorii care cîntau acele versuri
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în schimbul unui relativism cultural în care toate formele de expresie și toate perioadele contează. Încercăm în această lucrare să urmărim raporturile intrinseci dintre autoritatea religioasă și cea laică, prin prisma practicilor culturale, a reprezentărilor specifice generației criterioniste care a marcat, peremptoriu, profilul spațiului românesc modern. Pentru orice cercetător care se ocupă de această perioadă, studiul elitelor culturale ridică numeroase probleme spinoase. Pe de o parte, dezbaterea generală cu privire la raportul din ce în ce mai contestat dintre cultură populară și cultura elitelor 7 nu a dat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ca atare, potrivit teoriei naeionesciene, nu există în plan istoric "feluri individuale", ci numai "feluri naționale de a trăi cuvântul lui Dumnezeu", o afirmație de bun simț, care excede orice comentariu. Teza lui Nae Ionescu este una extrem de clară, fixând peremptoriu întreaga problematică a raportului dintre Ortodoxie și naționalism: comunitatea de iubire a Bisericii se acoperă structural și spațial cu comunitatea de destin a nației. Disocierea dintre cei doi termeni ai problemei este, practic, una inexistentă. O percepție falsă care domina
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
printr-un fel de catastrofă eshatologică a cosmosului întreg". Prin urmare, metodei studenților de liberă alegere și interpretare a textelor, filosoful le contrapunea metoda aspră a disciplinei bisericești; cu alte cuvinte, spiritul Predaniei, al Sfintei Tradiții a Ecclesiei se opunea peremptoriu spiritului evanghelizării protestante; meditațiilor eminamente laice, Nae Ionescu oferea drept contrapunct viața liturgică și participarea la viața de har a Bisericii. Exaltărilor tinerești pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte, filosoful le furniza drept soluție creștinismul teocentric, axat, indelebil, pe
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Homiakov cu privire la inexistența autorității exterioare, autoritatea ecleziastică este "autoritatea întregii lumi creștine de la Iisus Hristos și până astăzi și de astăzi înainte". Mai mult chiar, existența Sinoadelor ecumenice nu își fundează autoritatea pe forme juridice. În cele din urmă, criteriul peremptoriu este unul interior, și nu unul exterior: viața Ecclesiei cuprinsă în întregul ei istoric 13. Ortodoxia a rămas fidelă unor principii de bază ce reglementează viața bisericească încă din Antichitatea creștină. Dacă încercăm să enunțăm aceste principii, remarcăm că nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
firesc de autocenzură, un proces de analiză și reflecție a conștiinței ce implică resorturile intime de manifestare a posibilităților. Autocenzura funcționează la nivelul conștiinței și pentru a elimina unele automatisme mentale ce pot deveni nocive în momentul opțiunii pentru ceva peremptoriu. Libertatea nu suferă limitări în procesul de autocenzură, ci apare ca o exprimare proprie a spiritului. Problema libertății 1 se pune în domeniul posibilului, și nu în domeniul actului, unde nu există decât necesitate. Există mai multe căi de urmat
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
o aprofundare a actului religios. Astfel, în măsura în care actul religios se adâncește, exprimarea religioasă se precizează ea însăși. Prin urmare, există o consubstanțialitate între credință și cult, termeni de care actul religios nu poate scăpa. Structura interioară a actului religios este peremptorie pentru forma de exprimare. Pentru iudaism în dimensiunea sa mozaică -, de pildă, expresia voinței este esențială. Nu întâmplător, creația lui Michelangelo despre Moise surprinde figura unui om cu o privire puternică, care stăpânește, în contrapunct cu reprezentarea sa bisericească, a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nivel individual. Fiul lui Dumnezeu își mărturisește iubirea față de dușmani până la sfârșit, iar vindecarea slujitorului ne indică o situație complexă: comportamentul concret al făcătorului de pace și încercarea de a o transmite și altora. În fragmentul din Matei întâlnim invitația peremptorie a lui Isus: Bagă-ți sabia în teacă, căci toți cei care scot sabia de sabie vor pieri (26, 52). Aici ni se revelează depășirea legii Anticului Testament: refuzul violenței evită suportarea legii talionului, abolită de-acum în favoarea celei a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
contextul revirimentului politicii de securitate națională începând cu 11 Septembrie, însă analiza sa asupra relației dintre capitalism și stat poate încă să contribuie la studiul guvernării globale într-o perioadă în care subordonarea multor state față de dictatele capitalismului global este peremptorie (Bromley 1999; Hay 1999). Marxismul își intră în drepturi când analizează relația dintre sistemul de state și capitalismul global și atunci când se apleacă asupra structurii hegemoniei globale. Acestea sunt două aspecte în care marxismul este cel mai în măsură să
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nimic de făcut, zi-i Romînia și pace» sau cu pesimism: «Totu-i putred, nu mai e nimic de salvat», sau batjocoritor: «Țara lui Hübsch, ce te miri?», sau cinic: «E o prostie să fii cinstit în țara aceasta», ori peremptoriu:«Ca la noi, la nimenea»”.6) O supapă pentru stările de lehamite și de exasperare, expresia a continuat să circule pînă spre sfîrșitul deceniului al patrulea, dar însoțită de fiecare dată de una sau de alta din sinonimele ei intrate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în anul școlar următor, el urmează regulat clasa a III-a11. Un document sigur care să arate că Mihai ar fi urmat la vreo școală, în acel an școlar, nu există și totuși Augustin Z. N. Pop vede aici o "dovadă peremptorie că și primele două clase elementare, Eminescu le-a urmat tot la Cernăuți"12. Nu le-a urmat la Cernăuți, ci le-a pregătit în particular, acasă. Din documentele folosite pentru un studiu pe care l-am întocmit asupra școlilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care actantul, deși se arată pătimaș în credință ca un neofit, îl parcurge expurgat de lestul emoțiilor primitive. Chiar atunci când, bântuit de viziuni crepusculare, pare a nu rezista ispitei exclamațiilor sau interogațiilor de un retorism asumat, el are certitudinea armoniilor peremptorii: "ce Ohrion?!/ ce AMBIGUITATE?!/ traversam Drumul/ și pământul se crăpa/ și eu nu mai cădeam// din cuvinte să-ți faci respirări/ în căzile lor ți se va liniști ființa/ te vor acoperi rouri cerești aripi de pământ" (Ring 3). Imperfectul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
oricum semnificativ faptul că a început prin a recomanda lecturi din Schopenhauer și a sfârșit prin a vesteji pesimismul la modă, acea atitudine care subminează adesea "bucuria de a trăi și dorința de a lupta". Opera lui Eminescu e dovada peremptorie că în pofida unei continue sfâșieri aporeice, poetul a rămas un luptător în sensul cel mai înalt al cuvântului. Din energia spirituală care a nutrit lupta lui se poate hrăni mai departe, până la capătul timpului, lupta unui neam întreg, "neamul nevoii
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
de spectacole magnifice și ne-a ținut în umbra notorietății. Ea a făcut de asemenea să ducem lipsă mult timp de obișnuitele "documente" care să ne probeze existența, ca și cum simplul fapt că suntem în clipa aceasta n-ar fi dovada peremptorie a unei continuități, fie și obnubilată, supusă la presiuni enorme, dacă nu și ascunsă uneori în forme pe care istoria le identifică numai în ceasurile ei bune. O altă istorie, poate mai adevărată, se înfiripă din resturile scoase la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]