702 matches
-
Tătărucă. În același an, alături de Constantin Mălinaș, publică la Oradea Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (Premiul revistei „Familia”). În aceeași arie de preocupări se situează colaborările la volumele colective Biblioteca universitară între tradiție și devenire (1988), Biblioteca și perenitatea culturii românești (1990), coordonate de Cornelia Mâță. Îngrijește, singur sau în colaborare, numeroase ediții din scrierile lui Nicolae Breban, Mircea Streinul, Teodor T. Burada, Leca Morariu, Ion I. Nistor, Costache Conachi, Ioan Artemie Anderco. Activitatea de „arheologie literară” s-a
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
în piețe, Iisus slobozea cuvinte arzătoare ca para focului. Drept răspuns, toți ipocriții religioși ai Palestinei l-au acuzat mai apoi pe Iisus de blasfemie. Citită într-un moment saturat de confuzii identitare, Biblia își revela pentru mine o inexplicabilă perenitate. De atunci încolo, ecuația teologico-politică a existenței mi s-a părut imposibil de tratat ca simplă abstracție 1. Eram însă doar unul dintre acei mulți tineri care, eliberați de oroarea megalomaniei ceaușiste, frecventau la începutul anilor ’90 cu aceeași îndrăzneală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fără constrângeri, ar putea seconda în mod inspirat educația pluralistă, de tip secular, din licee și facultăți. În România culturală marcată de opera lui Mircea Eliade, reabilitarea academică a disciplinei istoriei religiilor ne-ar obliga să cântărim vechimea istoriei și perenitatea sacrului. O știință fără recunoaștere universitară, istoria religiilor ne invită, pe fiecare dintre noi, să rescriem gramatica dialogării urbane cu alteritatea. În epoca globalizării, istoria religiilor - și poate niciodată o religie qua religie - și-ar putea recupera numeroșii săi talanți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
dintr-o lungă serie de atacuri la adresa istorismului, pe care îl înțelege pur și simplu greșit. Astfel, fapt întristător la un om de inteligența și acuitatea sa analitică, Bloom se aliniază tuturor filozofilor care resping științele istorice în numele unei pretinse perenități transistorice a valorilor și ideilor. Nu pot intra aici în detalii, deși ar merita, fiindcă neînțelegerea istoricității - adică a ceea ce este cu adevărat istoric în istorie - îl determină pe Bloom să emită mai multe judecăți eronate de-a lungul cărții
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
patrimoniu de talente, cunoștințe și experiențe pe care trebuie să-l gestioneze. În acest sens: - trebuie să se „aprovizioneze” în mod continuu cu capacități umane (aceasta făcând obiectul politicilor de recrutare); - trebuie să mărească patrimoniul profesional și să-i asigure perenitatea nu doar prin intermediul perfecționării, ci și prin punerea în practică a unui sistem de transmitere sistematică a cunoștințelor și experienței dobândite (politica în domeniul formării). În aceeași lucrare anterior invocată, profesorul Romiță Iucu prezenta o altă referință foarte relevantă referitoare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
C.G.M. (Confederația Generală a Muncii); să citim În Viața românească, nr. 9, una din notele elogioase despre acest volum de poezie și proză, atenți la numele și speranțele pe care le vehiculează dar și mai atenți la procentul lor de perenitate: „Una din numeroasele manifestări concrete ale acestui fapt (revirimentul literar - n.n.) o aflăm În recenta apariție a culegerii antologice de poezie și proză Atelier literar, rod al muncii În colectiv a cenaclului Ion Păun-Pincio compus din oameni ai muncii de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ideal”. SUCCESELE POEZIEI Dar dacă nu așa trebuia să se scrie poezie, să apelăm la câteva sinteze critice pentru a ne lămuri ce poeți, ce teme, ce poezii și ce fel de meșteșug artistic alcătuiau miezul exemplar, cu ambiții de perenitate și succes, al liricii anului. Teme noi În lupta pentru pace56: „Obiectul central al literaturii noastre Îl formează faptele muncitorilor și țărănimii muncitoare (Ă).Dar mai există Încă numeroase zone ale realizărilor care n-au fost suficient cercetate de scriitorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din vremea lui Kant, iar demersurile analizei filosofice au cunoscut cu trecerea timpului prefaceri semnificative, în schimb problemele și dilemele morale ale lumii noastre nu diferă în esență de cele pe care le-a perceput și discutat Kant. Dacă asupra perenității unora din articulațiile filosofiei sale teoretice s-a discutat și se discută, actualitatea mesajului filosofiei sale practice mi se pare indiscutabilă. Aceasta este o opinie care se exprimă atât în alegerea temelor studiilor cuprinse în acest volum, cât și în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
judecare, pe care ne-o recomandă Kant, poate să apară agasantă sau plictisitoare. Convingerea mea este, dimpotrivă, că ea rămâne resursa noastră cea mai sigură. Și tocmai acesta mi se pare a fi sensul în care ne putem asigura de perenitatea moștenirii pe care ne-a lăsat-o filosoful, la două sute de ani de la moartea sa. Cei care au urmat cu folos școala scrierilor kantiene nu vor construi niciodată un discurs teoretic pornind de la premise adoptate în mod necritic, și nici
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pun în evidență unele apropieri între conceptul kantian al cunoașterii și conceptul cunoașterii al empirismului modern de orientare științifică, în calitatea lor de concepte ale cunoașterii orientate spre formă. Este o convergență care exprimă, sub un aspect determinat, viabilitatea și perenitatea analizei kantiene a cunoașterii. Un concept al cunoașterii orientat spre conținut va putea fi caracterizat drept premisă și punct de sprijin al unor tradiții ale gândirii metafizice. Dincolo de deosebiri notabile dintre aceste tradiții, motivațiile adoptării unui asemenea concept al cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Facțiuni În interiorul elitei PCR: 1944 - 1952 ............................................................... STRATEGII DE CONVERSIE A ELITELOR COMUNISTE DUPĂ 1989 George Mink, Jean Charles Szurek, Conversia politică și economică a elitelor comuniste În Europa de Est .......................................................................................................................... Raluca Grosescu, Traiectorii de conversie politică a nomenclaturii din România ......................... Alexandra Ionașcu, Perenitatea Moștenirii Comuniste? O Analiză a Elitelor Guvernamentale ........ Mihăiță Lupu, Funcționarea Academiei „ștefan Gheorghiu” sau ce putem recupera În folosul mobilității elitelor actuale din România .......................................................................... RECENZII Nicoleta Ionescu Gură, Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Munictoresc Român, Editura Humanitas, București, 2006 (Raluca
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
elitelor comuniste din Ungaria, Polonia și Republica Cehă. Raluca Grosescu operează decupaje categoriale În sânul partidelor constituite În România de către fosta nomenclatură și analizează raportarea lor la temele care au reprezentat surse de conflict politic după 1990. Alexandra Ionașcu evaluează perenitatea moștenirii comuniste În recrutarea membrilor guvernelor postdecembriste, În timp de Mihăiță Lupu propune un studiu despre funcționarea școlii de partid „ștefan Gheorghiu” și destinul postcomunist al acesteia. Recenzarea ultimelor lucrări apărute În România despre elitele comuniste constituie cea de-a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
În mod simbolic practicile totalitare și a cerut reforma rapidă a structurilor moștenite din trecut. Pe de altă parte, a promovat modelul reconcilierii și amnistiei naționale, fapt care a afirmat o viziunea similară cu partidul lui Ion Iliescu. Alexandra IONAȘCU Perenitatea moștenirii comuniste? O analiză a elitelor guvernamentale Spre deosebire de alte țări din Europa Centrală și Orientală În care tranzițiile au fost negociate, rezultate ale așa-numitelor mese rotunde, „În România nu exista, În interiorul elitei de partid, nicio facțiune luminată, orientată spre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
ci și determinante pentru funcționarea organizației în direcția atingerii obiectivelor ei; organizația structurează, pentru actorii individuali și colectivi, solicitări, roluri și responsabilități noi privitoare la gestionarea cunoașterii și a proceselor legate de ea; cultura organizațională instituie consensual repere normative pentru perenitatea valorilor legate de creativitate, competență, învățare, comunicare; aspectele referitoare la cunoaștere capătă un rol esențial în afirmarea identității organizației, în asigurarea integrității și coerenței acesteia în termeni de structură, strategie și acțiune. Admițând că organizațiile devin inteligibile prin explicarea modului
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
perisabile și reprezintă, în plan material, ceea ce rămâne după moarte. Sunt deci cumva locul unde sălășluiește sufletul sau, cel puțin, echivalentul lui simbolic. În plus, oasele constituie scheletul și structura. Astfel, în vis, oasele pun în discuție bazele situației ori perenitatea acesteia. Ele oferă un caracter de profunzime mizelor actuale. Piele Instituind frontiera dintre înăuntru și în afară, pielea oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le întreține cu mediul: - o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
auzul). O sensibilă elegie a Clujului înstrăinat în urma Dictatului de la Viena se alătură câtorva poeme ce reflectă experiența tragică a războiului. Volumul Nepieritoarele efemeride, scris patru decenii mai târziu, marchează o altă etapă în aspirația de a conjura neființa. Descoperirea perenității „efemeridelor” consolează întrucâtva, dar ca fundal rămâne o vagă melancolie. Semnele neantului irump din când în când (Norii, Ușile de taină), menținând tensiunea. Nici motivul creației nu este abandonat, cântul - din fluier sau orfic - fiind și el o „nepieritoare efemeridă
BORTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285820_a_287149]
-
scăpărătoare, definesc laconic tipuri sau situații și constituie o manifestare de vârf a inteligenței sale artistice. Stringența formală, rigoarea expresiei, ca și luciditatea, scepticismul, preocuparea îndurerată de fenomenul alienării individului în contexte ce contravin naturii umane sunt câteva argumente în favoarea perenității prozei scurte a lui B. Primul său roman, Moș Belea (1927), istorisire plată, monotonă a vieții și decăderii unui ofițer mediocru, a dezamăgit. Celelalte - Conașii (1935), Primii și ultimii pași (1939), Margot (1942) - sunt simple aglomerări de manifestări telurice ale
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
în preajma obiectelor consacrate cât mai mult timp. Tendința este lesne de înțeles: pentru "primitivi", ca și pentru omul tuturor societăților premoderne, sacrul înseamnă putere și, în cele din urmă, realitate. Sacrul este saturat de ființă. Puterea sacră înseamnă deopotrivă realitate, perenitate și eficiență. Opoziția sacru-profan este adesea înțeleasă ca opoziție între real și ireal sau pseudoreal. Să nu ne așteptăm să găsim în limbile arhaice terminologia proprie filozofilor, adică real-ireal și așa mai departe; dar ideea există. Dorința omului religios de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mai "subtile", mai "nobile", mai "spirituale" ale Zeilor creatori. Descoperind sacralitatea Vieții, omul s-a lăsat purtat de propria sa descoperire, a fost copleșit de hierofaniile vitale și s-a îndepărtat de sacralitatea transcendentă a nevoilor sale imediate și zilnice. Perenitatea simbolurilor cerești Chiar atunci când viața religioasă nu mai este dominată de zeii cerești, regiunile siderale, simbolismul uranian, miturile și riturile de înălțare etc. păstrează un loc preponderent în economia sacrului. Ceea ce este "sus", "înaltul" continuă să dezvăluie transcendentul în orice
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Pe plan mitologic, gestul exemplar al trecerii dincolo de Lume este ilustrat de Buddha, care afirmă că a "spart" Oul cosmic, "coaja neștiinței", și a dobândit "preafericita, universala demnitate a lui Buddha".10 Exemplul acesta ne arată cât de importantă este perenitatea sistemelor de simboluri arhaice legate de locuința omenească. Aceste sisteme de simboluri redau stări religioase primordiale, dar care își pot modifica valorile, îmbogățindu-se cu semnificații noi și integrîndu-se în sisteme de gândire din ce în ce mai bine articulate. "Locuiești" într-un corp
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
într-un echilibru instabil, gata să cadă), un vas înalt, portocaliu, cu flori artificiale, de care, neștiind, jurai c-au fost smulse acum din grădină. - Vroiam numai să vă cunosc părerea - m-am întrebat întotdeauna ce anume asigură acestei opere perenitate, pentru că citind-o, nu poți să nu constați, cred eu, că e o poveste naivă care n-ar putea să suscite interesul, spuse. - Dumneavoastră ce credeți, totuși? - Presupun că permanența cărții e asigurată de puritatea personajelor. - V-am întrebat, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
față de respectivele evenimente științifice. O primă ilustrare a acestei atitudini o reprezintă participarea primului-ministru Ion Gheorghe Maurer, președintele de onoare al Asociației la deschiderea lucrărilor colocviului din 1969 și cuvântarea rostită cu acest prilej. Consider că, dată fiind relevanța și perenitatea lor, merită a fi citate două dintre ideile definitorii pentru poziția României privitoare la edificarea unui sistem de securitate și cooperare în Europa. Prima dintre ele accentua că, spre a fi eficiente și valabile, "răspunsurile la problemele importante ale Europei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
stereotipii și atitudini preconcepute. ● Abordarea contextuală și percepția corectă a realităților, analiza lucidă și evaluarea echilibrată a perspectivelor relevate de diversitatea și originalitatea punctelor de vedere exprimate, a soluțiilor, metodelor și acțiunilor preconizate, de congruența finalităților urmărite. Indiciul concludent al perenității tendințelor în direcția destinderii, apropierii, înțelegerii și cooperării între popoarele și statele europene. ● Interesul deosebit al participanților proveniți din țările mici și mijlocii indiferent de apartenența sau neapartenența la blocurile militare pentru realizarea securității și cooperării în Europa. Rolul pozitiv
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
este și șlefuitor de cuvinte. Cuvântul cu gir formator este cuvântul-verb, acție, personal și viu, educația fiind un proces. Cuvântul-produs, cuvântul care se vrea entitate de sine, ca imagine, e deja la sfârșitul procesului, neformator ori deformator. În bună tradiție, perenitate clasică veșnic tânără, Fericitul Augustin atrăgea atenția că de fapt cuvintele nu te învață de la sine; cel ce te învață este învățătorul lăuntric, lumina-caracter. Vasile Fetescu, șlefuitorul de diamante vii - atâtea generații i-au trecut și îi vor trece prin
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
altă parte, chiar reducînd orizontul caragialian la cel bucureștean, eroul său urban, Mitică, nu este mahalagiul peiorativ și nici moftan giul, ci „bucureșteanul par excellence”. Mitică are savoarea unui șpriț ușor de vară, are geniul unui Păcală ajuns la oraș. Perenitatea lui, dacă și atît cît există, vine din această moștenire și prelungire a unui geniu popular difuz și nu constituie cîtuși de puțin o pervertire sau decădere a „sufletului” etern al neamului românesc. De asemenea, Mitică nu este singur și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]