348 matches
-
Magyar-Péterlaka ( Petrilaca de Mureș), Olah-Nádos ( Nadășa), Sáromberke ( Dumbrăvioara), Telek ( Teleac) și Körtvélyfája ( Periș ) . Din 1873 satul va aparține comitatului Mureș - Turda, format din Cercul de Sus al comitatului Turda și fostul scaun al Mureșului. ► Biserică Reformata Periș Biserică Reformata din Periș datează din secolele XIII - XVI odată cu apariția satului nu există însă nici un document care să ne arate data exactă al construcției. După tradiția orală aflăm că biserică a fost la început în patrimoniul biserici catolice al ordinului Dominican. Ulterior după
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
din cărămidă și datează din anul 1837, ea este dărâmată și schimbată în 1951, vechea pătură decorativă de pe altar datează din 1889 ea fiind donata de către Korondi Mária, însă ea este schimbată în anul 1935 de către Asociația Femeilor Reformați din Periș. Masă Domnului datează din anul 1806 fiind donata de către Imreh Therézia însă și ea este schimbată în anul 1951. Orgona bisericii datează din anul 1839 fiind construit de către Binder János. Candelabrul din fier opera artistului Puskás Sándor este donata în
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
anul 1951. Orgona bisericii datează din anul 1839 fiind construit de către Binder János. Candelabrul din fier opera artistului Puskás Sándor este donata în anul 1966 de către pastorul Fekete János și Demeter József curatorul bisericii. Tot de către pastorul reformat al satului Periș și Protopopul Ghiurghiului, Fekete János este construit și noul portic situată în partea nordică al biserici în anul 1988. Gardul înconjurător al biserici este făcut de către comunitatea reformata din Periș în anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Demeter József curatorul bisericii. Tot de către pastorul reformat al satului Periș și Protopopul Ghiurghiului, Fekete János este construit și noul portic situată în partea nordică al biserici în anul 1988. Gardul înconjurător al biserici este făcut de către comunitatea reformata din Periș în anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea bisericii Reformate mai este situată o clopotnița veche de aproximativ 300 de ani. Din 1741 deja era situată lângă o biserică reformata din împrejurimea localității studiate iar din 1786 aparține
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
al satului Periș și Protopopul Ghiurghiului, Fekete János este construit și noul portic situată în partea nordică al biserici în anul 1988. Gardul înconjurător al biserici este făcut de către comunitatea reformata din Periș în anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea bisericii Reformate mai este situată o clopotnița veche de aproximativ 300 de ani. Din 1741 deja era situată lângă o biserică reformata din împrejurimea localității studiate iar din 1786 aparține bisericii reformate din Periș. Ea stă până în zilele
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea bisericii Reformate mai este situată o clopotnița veche de aproximativ 300 de ani. Din 1741 deja era situată lângă o biserică reformata din împrejurimea localității studiate iar din 1786 aparține bisericii reformate din Periș. Ea stă până în zilele noastre în foarma să originală. În anii 1931, 1391 și 1998 ea suferă renovații fără modificații sau adăugiri. ► Biserică Ortodoxă Periș Biserică construită în perioada interbelică 1937, este construit în stil baroc cu o navă centrală
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
lângă o biserică reformata din împrejurimea localității studiate iar din 1786 aparține bisericii reformate din Periș. Ea stă până în zilele noastre în foarma să originală. În anii 1931, 1391 și 1998 ea suferă renovații fără modificații sau adăugiri. ► Biserică Ortodoxă Periș Biserică construită în perioada interbelică 1937, este construit în stil baroc cu o navă centrală și un altar are o fundație de beton, cu pereți din cărămidă, acoperișul din țigla și turnul acoperit cu tablă, decorațiunea este făcută în stil
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
este construit în stil baroc cu o navă centrală și un altar are o fundație de beton, cu pereți din cărămidă, acoperișul din țigla și turnul acoperit cu tablă, decorațiunea este făcută în stil bizantin ortodox clasic. ► Biserică Româno - Catolică Periș Biserică Româno - Catolică din Periș este în prezent filia Iară de Mureș, poartă hramul Sfanțului Anton de Padova. Din punct de vedere etnografic, localitatea studiată aparține zonei valea Mureșului Superior. Cele mai vechi date referitoare la etnografia localității se pot
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
cu o navă centrală și un altar are o fundație de beton, cu pereți din cărămidă, acoperișul din țigla și turnul acoperit cu tablă, decorațiunea este făcută în stil bizantin ortodox clasic. ► Biserică Româno - Catolică Periș Biserică Româno - Catolică din Periș este în prezent filia Iară de Mureș, poartă hramul Sfanțului Anton de Padova. Din punct de vedere etnografic, localitatea studiată aparține zonei valea Mureșului Superior. Cele mai vechi date referitoare la etnografia localității se pot culege de la oamenii mai în
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor. Până la sfârșitul epocii moderne țăranii din localitatea
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor. Până la sfârșitul epocii moderne țăranii din localitatea studiată au lucrat cu unelte primitive (plug din lemn). La începutul epocii contemporane, uneltele au început să se dezvolte au început să apară pe
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
o fată este curtata de un băiat ca semn al dragostei lui pune pe ascuns seară un brad împodobit pe poarta casei în seara ajunul de Paștelui. În cea prima zi de Paști un alt obicei care sete specific staului Periș este furatul porților. Feciorii se sfătuiesc, se asociază mai mulți și îl pedepsesc pe gospodarul mai „cărpănos”, care obișnuiește să fie mai „închis”, mai putin comunicativ, mai putin prezent în viață comunității. De cele mai multe ori, sunt însă vizați gospodării care
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Bălteni este un sat în comuna Periș din județul Ilfov, Muntenia, România. Pe unul dintre holurile palatului de la Versoix, unde are reședința Regele Mihai I de România, se găsește o hartă pe care sînt marcate cîteva localități. Una dintre ele este Scroviștea. Se pare că niciodată satul
Bălteni, Ilfov () [Corola-website/Science/300490_a_301819]
-
de nicio ieșire. Principala cale de comunicație a comunei este șoseaua județeană DJ101B, care duce la est către Nuci și mai departe în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata; și spre vest la Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia și Gruiu, DJ101B se intersectează cu șoseaua județeană DJ101C, care duce spre sud la Moara Vlăsiei și la est către Ciolpani
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
județului, la limita cu județele și , pe malurile Râului Ialomița, fiind singura comună ilfoveană având localități pe malul stâng al acestui râu. Este traversată de șoseaua județeană DJ101B, care duce spre vest la Gruiu, Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata. Din DJ101B, la Merii Petchii se ramifică șoseaua județeană DJ101G, care duce spre nord-vest
Comuna Nuci, Ilfov () [Corola-website/Science/300504_a_301833]
-
comună trec autostrada București-Ploiești, pe care comuna are o ieșire în zona satului Ghermănești, și șoseaua națională DN1, care leagă Bucureștiul de Ploiești. În satul Tâncăbești, această șosea se intersectează cu șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Periș și mai departe în județul Dâmbovița de Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A); și spre est de Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Snagov
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălțeni, Buriaș și Periș (reședința). Comună se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , pe malul drept al râului Ialomița și pe
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
Periș (în trecut, Cocioc) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Bălțeni, Buriaș și Periș (reședința). Comună se află în extremitatea nord-vestică a județului, la limitele cu județele și , pe malul drept al râului Ialomița și pe ambele maluri ale râului Vlăsia. Prin comună trece șoseaua județeană DJ101B, care o leagă spre vest de Niculești
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
leagă spre vest de Niculești și Butimanu (ambele în județul Dâmbovița; unde se termină în DN1A) și spre est de Snagov (unde se intersectează cu DN1), Gruiu, Nuci și mai departe în județul Ialomița de Rădulești, Maia și Adâncata. La Periș, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72). Prin comună trece și calea ferata București-Ploiești, pe care este deservita de
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ101A, care duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72). Prin comună trece și calea ferata București-Ploiești, pe care este deservita de stația Periș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Periș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,91%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
duce spre nord în județul Prahova la Șirna, Cocorăștii Colț și Filipeștii de Târg (unde se termină în DN72). Prin comună trece și calea ferata București-Ploiești, pe care este deservita de stația Periș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Periș se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,91%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
ortodocși (93,41%). Pentru 3,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Cocioc", făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov și era formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Piscu-Hereasca și Văleni-Buriașu, totalizând 2447 de locuitori ce trăiau în 612 case și 5 bordeie. Proprietățile funciare ale comunei aparțineau în principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
principal Domeniilor Coroanei. În comuna funcționau o povarna, o moară de apă, o școală mixtă și trei biserici — la Bălțeni, Cocioc și Piscu. În 1925, comuna era arondata plășii Buftea-Bucoveni a aceluiași județ, fiind formată din satele Bălțeni, Brătulești, Cocioc, Periș, Piscu, Văleni și Buriași, cu 5380 de locuitori în total. În 1950, comuna Cocioc a fost inclusă în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
în raionul Căciulați și apoi (după 1960) în raionul Răcari al regiunii București. În 1968, a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]
-
a redevenit parte din județul Ilfov, cu această ocazie comună fiind reorganizata. Astfel, satele Pârlita, Cocioc și Brătulești au fost comasate și incluse în satul Periș, care a devenit reședința comunei și a dat și numele acesteia. În 1981, comuna Periș a fost transferată la Sectorul Agricol Ilfov, o entitate aflată în subordinea municipiului București și devenită în 1997 județul Ilfov. În comuna Periș se află biserică „Sfanțul Nicolae” a fostului schit Bălțeni, datând din 1626, aflată în satul Bălțeni și
Comuna Periș, Ilfov () [Corola-website/Science/300506_a_301835]