679 matches
-
se poate face prin chirurgie toracică miniminvazivă, atingându-se obiectivele urmărite: tratarea sau profilaxia tamponadei cardiace, recoltarea de lichid în vederea examinării citologice și microbiologice, prelevarea de țesut pericardic pentru examen histopatologic, profilaxia reacumulării de lichid în pericard și a constricției pericardice [10]. Fenestrarea pericardo-pleurală prin chirurgie toracoscopică se face pe un bolnav capabil să suporte o intubație bronhică selectivă cu ventilarea unui singur plămân. Trebuie avută în vedere toracotomia de necesitate în caz de accident major intraoperator (lezare de cord sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
restant. Este necesară o strânsă conlucrare între chirurg și anestezist. Bolnavul va fi hiperoxigenat pentru a putea suporta ventilația pulmonară intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
va fi hiperoxigenat pentru a putea suporta ventilația pulmonară intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
suporta ventilația pulmonară intermitentă. Nu există un consens asupra abordului hemitoracic drept sau stâng. Pe partea stângă, procedura este îngreunată de prezența grăsimii pericardice, în exces, care poate masca nervul frenic, dar și peretele pericardic. O ectazie marcată a cavității pericardice, spre cavitatea pleurală, reduce semnificativ camera de lucru. O distanță mică între telescop și pericard reduce vizibilitatea de ansamblu. Fereastra, pe partea stângă, se poate face anterior sau posterior de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
de nervul frenic. Abordul pe partea dreaptă este mai ușor, neexistând paniculi adipoși la locul de elecție pentru fenestrare (anterior de nervul frenic). Stabilirea căii de abord aparține chirurgului, care va avea în vedere topografia și grosimea lamei de lichid pericardic, precum și coexistența epanșamentului pleural, asociat uni- sau bilateral. Se va interveni pe partea cu revărsat pleural, iar în caz de bilateralitate lichidiană, pe partea unde cantitatea de lichid este mai mare. Controlateral se va face o pleurotomie minimă, pentru ca bolnavul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
respecta principiul „triangularizării”. Ele se vor crea în funcție de conformația anatomică și aspectul endotoracic, în spațiul III-IV, respectiv VII, pe linia axilară anterioară [10]. Manevra cea mai greu de realizat este deschiderea pericardului aflat în tensiune. Se poate efectua o puncție pericardică sau un mic punct de fulgurație electrică, prin care se va evacua lichidul (fig. 5.60). Este momentul în care poate fi lezat cordul, mai ușor pe partea dreaptă (atriul sau ventriculul drept care au pereți subțiri) sau arterele coronare. După
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
mic punct de fulgurație electrică, prin care se va evacua lichidul (fig. 5.60). Este momentul în care poate fi lezat cordul, mai ușor pe partea dreaptă (atriul sau ventriculul drept care au pereți subțiri) sau arterele coronare. După scăderea tensiunii pericardice, pericardul este agățat cu o pensă și se trece la fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard de 3/3 cm. Manevra se execută cu cârligul electric (fig. 5.61), foarfeca sau staplerul - EndoGia (fig. 5.62). Figura 5.60
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard de 3/3 cm. Manevra se execută cu cârligul electric (fig. 5.61), foarfeca sau staplerul - EndoGia (fig. 5.62). Figura 5.60. Mic punct de fulgurație electrică, prin care se evacuează lichidul pericardic aflat în tensiune. Figura 5.61. Fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard cu cârligul electric. Figura 5.62. Fenestrare pericardică cu endostaplerul. Unii autori [10] recomandă o fereastră generoasă de 15-30 cm2, care cel puțin pe partea dreaptă, poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
sau staplerul - EndoGia (fig. 5.62). Figura 5.60. Mic punct de fulgurație electrică, prin care se evacuează lichidul pericardic aflat în tensiune. Figura 5.61. Fenestrare prin rezecția unui fragment de pericard cu cârligul electric. Figura 5.62. Fenestrare pericardică cu endostaplerul. Unii autori [10] recomandă o fereastră generoasă de 15-30 cm2, care cel puțin pe partea dreaptă, poate fi factor de risc pentru hernierea cordului. Toracele se drenează cu un singur tub de dren de 28 F sau 32
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
disponibil, în sala de operație. Fenestrarea pericardo-pleurală pe cale mini-invazivă este o procedură de preferat pe un bolnav stabil, în special dacă asociază revărsat pleural uni sau bilateral [14, 15]. Fenestrarea pericardo-peritoneală Fereastra pericardo-peritoneală reprezintă o variantă de drenaj a revărsatului pericardic în cazul unui bolnav fragil respirator, care nu suportă ventilația pe un singur plămân și care a avut o intervenție chirurgicală pe mediastinul antero-inferior și/sau intervenții chirurgicale pe ambele cavități pleurale. Pentru prima dată în România, acest tip de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
dublă incizie freno-pericardică sub formă de cruce grecească. Lambourile freno-pericardice superioare și inferioare, în număr de 4, se vor rezeca și vor fi probe histopatologice. Aspectul final al ferestrei pericardo-peritoneale este de pătrat. Se va inspecta palpator și vizual cavitatea pericardică. Nu este necesar drenajul cu tub al cavității pericardice sau peritoneale. Peretele abdominal se suturează în straturi anatomice. Acest tip de fenestrare se poate executa și sub anestezie locală. „Închiderea” ferestrei este posibil să apară în perioada postoperatorie prin placarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
freno-pericardice superioare și inferioare, în număr de 4, se vor rezeca și vor fi probe histopatologice. Aspectul final al ferestrei pericardo-peritoneale este de pătrat. Se va inspecta palpator și vizual cavitatea pericardică. Nu este necesar drenajul cu tub al cavității pericardice sau peritoneale. Peretele abdominal se suturează în straturi anatomice. Acest tip de fenestrare se poate executa și sub anestezie locală. „Închiderea” ferestrei este posibil să apară în perioada postoperatorie prin placarea lobului stâng hepatic la diafragm sau prin hernierea intrapericardică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
va practica, respectând principiile oncologice. Reconstrucția pericardului (pericardoplastia) are indicație absolută după pericardectomia dreaptă pentru a preveni hernierea cordului și cudarea venelor cave (risc de stop cardiac). După pericardectomia stângă, nu există riscul de cudură a venelor cave. În defectele pericardice mici, medii fără plastie, există posibilitatea de strangulare a peretelui cardiac de către marginile breșei. Pentru a preveni instalarea infarctului miocardic, datorat opririi circulației coronariere, există două variante: lărgirea breșei pericardice sau pericardoplastia cu plasă. Hernierea completă a cordului în cavitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
nu există riscul de cudură a venelor cave. În defectele pericardice mici, medii fără plastie, există posibilitatea de strangulare a peretelui cardiac de către marginile breșei. Pentru a preveni instalarea infarctului miocardic, datorat opririi circulației coronariere, există două variante: lărgirea breșei pericardice sau pericardoplastia cu plasă. Hernierea completă a cordului în cavitatea toracică stângă, deși nu are consecințe hemodinamice imediate, în timp, putem asista la instalarea unei constricții cardiace prin fibrotoraxul ce se organizează. După pericardectomia anterioară, teoretic nu există risc de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
reconstrucție se poate folosi plasa de mersilene, Marlex („ochiuri” mari), Dual Mesh (necesită fenestrare). Pericardoplastia trebuie să atingă 4 obiective: profilaxia hernierii cordului, protecția cordului, profilaxia acumulării de lichid și profilaxia constricției cardiace. PROGNOSTICUL Prognosticul imediat al bolnavului cu revărsate pericardice maligne este influențat de riscul de apariție a sindromului de debit cardiac scăzut postoperator (SDCSP). SDCSP nu pare a fi influențat de natura revărsatului malign, paramalign sau benign, cauzele sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o serie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
sale se încearcă a fi lămurite. Au fost incriminați o serie de factori de risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului, hibernare miocardică prelungită și decomprimare pericardică rapidă [5]. SDCSP reprezintă principala cauză de mortalitate precoce la bolnavii cu revărsate pericardice. Este necesară monitorizarea cardiacă și suport inotrop pentru depășirea momentului critic. Prognosticul pe termen lung nu este influențat de vârstă, sex, interesarea pericardului de către procesul malign
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
risc: afectarea directă a miocardului de către procesul tumoral, ischemia miocardului din timpul tamponadei, efectul toxic al citostaticelor și anestezicelor asupra miocardului, hibernare miocardică prelungită și decomprimare pericardică rapidă [5]. SDCSP reprezintă principala cauză de mortalitate precoce la bolnavii cu revărsate pericardice. Este necesară monitorizarea cardiacă și suport inotrop pentru depășirea momentului critic. Prognosticul pe termen lung nu este influențat de vârstă, sex, interesarea pericardului de către procesul malign. Prognosticul tardiv este în relație strânsă cu tipul de tumoră malignă, care a determinat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
întâlnite [Straumann et al., 1992]. La majoritatea pacienților însă, regurgitația mitrală are un caracter funcțional, fiind cauzată de hiperhidratare: datele unui studiu relativ recent au arătat dispariția anomaliilor valvulare mitrale și tricuspidiene după ultrafiltrare intensivă [Cirit et al., 1998]. Boala pericardică. Pericarditele uremice repetate pot duce la pericardită constrictivă, contribuind de asemenea la dezvoltarea insuficienței cardiace. în epoca dializei moderne, pericardita constrictivă este o complicație rară. Aritmiile ventriculare. Tulburările ventriculare de ritm sunt frecvente în populația dializată (prevalență de 18-56%). Monitorizarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
insuficienței cardiace și/sau a aritmiilor. Pericardita uremică reprezintă o indicație absolută de inițiere de urgență a tratamentului hemodialitic. Elementele clinice sugestive pentru pericardita uremică sunt: jugulare turgescente, dispnee, hipotensiune fără o altă cauză evidentă, în contextul prezen]ei frecăturii pericardice sau a asurzirii zgomotelor cardiace, precum și a umbrei cardiace mărite la examenul radiologic. Orice pacient uremic trebuie investigat ecocardiografic în cadrul evaluării clinice generale, ecocardiografia dând relații exacte asupra cantității de lichid pericardic existent, asupra ritmului de acumulare a acestuia și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
altă cauză evidentă, în contextul prezen]ei frecăturii pericardice sau a asurzirii zgomotelor cardiace, precum și a umbrei cardiace mărite la examenul radiologic. Orice pacient uremic trebuie investigat ecocardiografic în cadrul evaluării clinice generale, ecocardiografia dând relații exacte asupra cantității de lichid pericardic existent, asupra ritmului de acumulare a acestuia și a răsunetului asupra cavităților cardiace. Pericardita asociată dializei a reprezentat o complicație frecventă în trecut, probabil în contextul unui tratament dialitic cu eficiență redusă. Ca etiologie a pericarditei asociate dializei au fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
complicație frecventă în trecut, probabil în contextul unui tratament dialitic cu eficiență redusă. Ca etiologie a pericarditei asociate dializei au fost propuse: hiperparatiroidismul secundar; hiperhidratarea; hipercatabolismul; malnutriția; infecțiile virale. Fiecare dintre aceste mecanisme ar putea acționa ca trigger al afecțiunii pericardice, însă, în ansamblu, toate reprezintă markeri ai dializei ineficiente/inadecvate [Alpert și Ravenscraft, 2003]. Diagnosticul se pune pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
hiperhidratarea; hipercatabolismul; malnutriția; infecțiile virale. Fiecare dintre aceste mecanisme ar putea acționa ca trigger al afecțiunii pericardice, însă, în ansamblu, toate reprezintă markeri ai dializei ineficiente/inadecvate [Alpert și Ravenscraft, 2003]. Diagnosticul se pune pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pornind de la dureri toracice de tip pericardic (mai rar), existența unor episoade hipotensive intradialitice fără o cauză evidentă sau reprezintă o descoperire ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ecocardiografică întâmplătoare. Monitorizare. Pacientul dializat cu pericardită va fi monitorizat frecvent. Acumulările de cantită]i mici de lichid pericardic (sub 100 ml, vizibil doar în sistolă)sunt frecvente, asimptomatice și nu necesită măsuri speciale. Pacienții cu cantitate semnificativă de lichid pericardic vor fi monitorizați clinic și ecocardiografic în vederea sesizării modificărilor în volum al colecției și decelării semnelor de tamponadă cardiacă. Hipotensiunea intradialitică inexplicabilă, eventual alături de prezența pulsului paradoxal, reprezintă o sugestie importantă pentru dezvoltarea tamponadei cardiace [Nicholls, 2001]. Complicațiile pericarditei la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
recomandă suplimentarea orală și/sau parenterală a acestor ioni. Dializa zilnică poate precipita alcaloza metabolică; aparatele moderne de hemodializă pot livra o concentrație mai redusă de bicarbonat în lichidul de dializă față de cea uzuală (de exemplu, 25 mmol/l). Tamponada pericardică, complicația cea mai redutabilă a pericarditei hemoragice asociate dializei, a fost discutată mai sus. Pericardita purulentă este o complicație foarte rară, însă severă. În unele cazuri, pericardita purulentă poate fi cauzată de către o infecție stafilococică, evidentă o dată cu analiza lichidului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]