13,371 matches
-
specifică celor din satele periferice sau, oricum, este prezentă în cazul lor în mai mare măsură decât în cazul celor care locuiesc în satele centrale. În astfel de condiții ar fi de așteptat o mai mare participare comunitară în satele periferice, cu o populație de orientare tradiționalistă. În realitate, lucrurile stau invers față de ceea ce ne așteptam. Participarea comunitară este mai mare în satele centrale, cu o populație modern orientată, cu un capital social de încredere de nivel redus și cu o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
invers față de ceea ce ne așteptam. Participarea comunitară este mai mare în satele centrale, cu o populație modern orientată, cu un capital social de încredere de nivel redus și cu o religiozitate de nivel relativ scăzut (comparativ cu situația din satele periferice). Faptul poate fi explicat nu prin tradiționalism și capital social, ci prin tendința primarilor și a primăriilor de a favoriza acțiunile de dezvoltare a infrastructurii mai ales pentru satele centrale. Atitudinea populației din satele periferice, de relativă neîncredere față de primar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comparativ cu situația din satele periferice). Faptul poate fi explicat nu prin tradiționalism și capital social, ci prin tendința primarilor și a primăriilor de a favoriza acțiunile de dezvoltare a infrastructurii mai ales pentru satele centrale. Atitudinea populației din satele periferice, de relativă neîncredere față de primar, decurge din situații de genul celor menționate anterior. Populația din satele periferice, este rareori beneficiara activităților de dezvoltare promovate de primării. Desigur, raportarea o facem aici la o relație statistică pentru că altfel sunt cazuri în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
prin tendința primarilor și a primăriilor de a favoriza acțiunile de dezvoltare a infrastructurii mai ales pentru satele centrale. Atitudinea populației din satele periferice, de relativă neîncredere față de primar, decurge din situații de genul celor menționate anterior. Populația din satele periferice, este rareori beneficiara activităților de dezvoltare promovate de primării. Desigur, raportarea o facem aici la o relație statistică pentru că altfel sunt cazuri în care acțiunile primăriei au efecte benefice atât pentru satele centrale, cât și pentru cele periferice. Tendința semnalată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
din satele periferice, este rareori beneficiara activităților de dezvoltare promovate de primării. Desigur, raportarea o facem aici la o relație statistică pentru că altfel sunt cazuri în care acțiunile primăriei au efecte benefice atât pentru satele centrale, cât și pentru cele periferice. Tendința semnalată este înregistrată la nivelul celor 14 sate incluse în cele două sondaje ale Băncii Mondiale. Ca ipoteză putem presupune însă că relația menționată - participare comunitară redusă la acțiunile primăriei în satele periferice - este una manifestă și la nivelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
satele centrale, cât și pentru cele periferice. Tendința semnalată este înregistrată la nivelul celor 14 sate incluse în cele două sondaje ale Băncii Mondiale. Ca ipoteză putem presupune însă că relația menționată - participare comunitară redusă la acțiunile primăriei în satele periferice - este una manifestă și la nivelul întregului mediu rural. Participarea la activitățile organizate de primărie este determinată de mult mai mulți factori decât încrederea în primar și centralitatea satului în cadrul comunei. Există și alți factori relevanți, de natură individuală și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
educație, cât și prin caracteristici ale ocupării (agricolă/neagricolă, salarială/nesalarială). Gradul de izolare a satului este presupus a fi cu atât mai mare cu cât distanța față de cel mai apropiat oraș este mai mare, iar satul este de tip periferic (pe teritoriul său nu se află sediul primăriei). Izolarea în sine este o estimare indirectă a capitalului relațional intercomunitar. Cu cât satul este mai izolat, cu atât este mai probabil ca locuitorii săi să dispună de mai puține relații în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
factorială au rămas 12.092 cazuri. Factorul generat prin PCA-VARIMAX explică 58% din variația din matricea de date. Gradul de izolare pare să fie condiționarea fundamentală pentru stocurile de capital uman și biologic (vital) existente la nivelul comunității 1. Satele periferice în cadrul comunei și relativ depărtate de orașe sunt cele mai sărace. La nivelul lor, populația are o compoziție foarte puțin favorabilă dezvoltării - cu nivel redus de educație, pondere mare a ocupării în agricultură, puțini salariați, pondere redusă a persoanelor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate de drumuri europene și de orașe mari, cu statut de centru la nivel de comună. Satele „centrale”1 în cadrul comunei sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de dezvoltare socială de 1,3 ori mai mare decât cele de tip periferic. Oportunitățile de comunicare asociate cu plasarea satului în apropierea unui drum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor mecanismelor menționate, satele centrale înregistrau, în 2002, un nivel mediu de dezvoltare socială de 1,3 ori mai mare decât cele de tip periferic. Oportunitățile de comunicare asociate cu plasarea satului în apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de dezvoltare socială de 1,3 ori mai mare decât cele de tip periferic. Oportunitățile de comunicare asociate cu plasarea satului în apropierea unui drum modernizat sporesc considerabil șansele de dezvoltare socială (vezi tabelul 14), independent de statutul central sau periferic al satului de referință. Tot în seria condiționărilor de dezvoltare de factură ecologică este de menționat și mărimea orașului vecin: satele apropiate de orașele mari tind să fie mai dezvoltate decât cele aflate în preajma unor orașe mici. Mediul natural, situarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
normalizat cu scorul Hull. N = 12.092. Datele asupra celui mai apropiat oraș se referă la momentul 1998. Factorii ecologici menționați acționează cumulativ. Satele cele mai sărace sunt cele izolate, departe de drumuri modernizate și de orașe mari, cu statut periferic în cadrul comunei și localizate la câmpie. La polul opus, cu șanse maxime de dezvoltare socială, se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
se află satele centrale, din apropierea orașelor mari. Regularitatea respectivă este vizibilă nu numai la modul agregat, prin cumularea mai multor indicatori de dezvoltare socială, ci și pe indicatori specifici. Suprafața locuibilă pe locuință, spre exemplu, este minimă în cazul satelor periferice, depărtate de drumurile modernizate, situate la câmpie (tabelul 15). Suprafața locuibilă maximă este specifică satelor de câmpie, din apropierea drumurilor modernizate și a marilor orașe. Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002tc "Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
După cum a rezultat din analizele anterioare, grila de măsurare a sărăciei satului operează în mod consistent. Satele identificate ca sărace, cu mai multe criterii de sărăcie satisfăcute, sunt prezente în contexte regionale ce favorizează sărăcia - distanță mare față de oraș, sat periferic, sate cu număr de locuitori relativ redus, cu infrastructură proastă etc. Surprinzătoare este relația dintre GRILĂ și tipul de relief unde este localizată comunitatea. Satele din zona de câmpie (cu pondere mare de teren arabil în totalul terenului agricol) satisfac
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
grupul cultural căruia îi aparțin membrii acestuia („neamuri”) %" Cifrele fac referire doar la procentele (%) din numărul CR. În general, dimensiunea medie a comunităților de romi crește astfel: - de la cele din mediul rural la cele din mediul urban; - de la cele amplasate periferic la cele amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la cele din mediul rural la cele din mediul urban; - de la cele amplasate periferic la cele amplasate central; - de la comunitățile de tip HIGHPROB la cele de tip NONPROB. Este greu să identificăm comunități de romi nonproblematice în locații rurale marginale/periferice și comunități de romi de tip HIGHPROB în locații urbane nonmarginale. În general, comunitățile de romi sărace tind să aibă dimensiuni mai mici decât comunitățile de romi nonproblematice și, de asemenea, tind să aibă și o locație rural-marginală. Dacă se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
agricol la cel industrial și, ulterior, la cel postindustrial sau postmodern”; cu „opoziția dintre aderența la rutină, la ceea ce este constituit, versus aderența la noutate, la ceea ce este în curs de constituire”; cu „caracteristici ale zonelor centrale versus tradiționalismul zonelor periferice” (Sandu, 1999, p. 30). ONG operațional (operational NGO) - ONG cu funcții de proiectare, facilitare și implementare a subproiectelor, fără membri la nivelul comunității-țintă. Sintagma este folosită în special în limbajul Băncii Mondiale. Acționează mai ales la nivelul comunităților sărace și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
continuă, oricâte vorbe ar fi spus, ar fi fost de prisos. Când ieșiră Ina, Alex și Mihăiță, țiganii se reîntoarseră din drum, umplând strada cu vocile lor revoltate, bulgărind amenințări și cuvinte pline de obidă din care nu lipseau sensurile periferice. În cele din urmă, grupul acestora începu să se destrame. Ina urmări cu duioșie cum Vișinel alergă spre Rafira, cuprinzându-i trupul cu brațele. În sufletul ei doldora de lacrimi, repetă pentru a nu știu câta oară: Acesta să fie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ocazia unui gol ce părea ca și făcut. Întreaga echipă veni lângă el cu reproșuri, insulte și amenințări. Ba un găligan care repeta clasa a VIII -a, nici el nu știa pentru a câta oară, îl apostrofă folosind un cuvânt periferic, de-a dreptul jignitor: - Mă, baragladină, poarta era cât o ogradă și tu nu ai fost în stare să înscrii? Și își însoți spusele de un pumn zdravăn aplicat în plină figură, încât Vișinel se dezechilibră și căzu la pământ
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Ițcani din Suceava, bașca aglomerația obișnuită, Sile stând cu valizoiul greu ca plumbul pe scara vagonului tot drumul, pricopsindu-se cu o răceală severă, soră cu pneumonia. Acum, necazul cel mare al unchiului Vasile, pe lângă afecțiunea sa cardiacă și circulația periferică deficitară ce-i amorțește picioarele, este că nu știe când voi termina de scris amintirile, să apuce a le citi. Eu iam promis că mă voi grăbi ca până la aniversarea sa de o sută de ani, o sumă rotundă, să
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
media și rezultatele acestor eforturi). 16. Comunică rezultatele. Pe scurt: 1. Identifică centrul de unde au pornit problemele. 2. Analizează lista totală a publicurilor și notează-le pe toate acelea care sunt implicate în problemă, atât în centrul ei, cât și periferic. 3. Determină statutul problemei în termeni de efect ne-gativ potențial asupra organizației. 4. Fă o listă cu greutățile înrudite care trebuie avute în vedere. 5. Exploatează alternativele. 6. Fă o listă cu obiectivele dezirabile. 7. Analizează modul în care soluția
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
dată fiind absolutizarea factorului credință”. În această interpretare, cum spune istoricul român al filosofiei, „se rămâne la o stare de imprecizie”. Paulsen arată că: „În genere filosofia ocupă o poziție intermediară Între știință și religie; pe când știința are o poziție periferică În viața spirituală, iar religia alcătuiește sâmburele rațional al concepției despre lume (...) filosofia are ca temă proprie cercetarea istorică a medierii dintre știință și religie (Ă) ea năzuiește să aducă știința și religia la unitate. Paulsen făcea precizarea că Însăși
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se poate considera cu adevărat fericită când are un copil sănătos și normal! Am să repet acest lucru în fiecare clipă în care la ușa sufletului meu va bate o neliniște...! Există o plăcere nemascată a unor oameni cu preocupări periferice care, atunci când li se pare că într-o familie este statornicită buna înțelegere, pacea și liniștea, aureolată de o trainică iubire, ei vin ca niște păsări negre, din nechemate sfere să tulbure apele. Sunt ca adevărați paznici ai răului ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]