546 matches
-
a lui Thibaudet. Ca și din sentimentul că viața literară are proprietăți comune cu viața oamenilor în general. Inovația pe care o datorăm formaliștilor ruși constă în renunțarea la criteriul biologic sui-generis pe care îl implicau, direct sau indirect, toate periodizările de până la ei și în înlocuirea lui cu un criteriu așa-zicând politic. Tot extern, acest criteriu are meritul de a „decupa" istoria într-un fel mai firesc, presupunând că o epocă nu începe niciodată unde se sfârșește alta, ci
Generații biologice, generații literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6383_a_7708]
-
amănuntele docte, Ricarda Huch nefiind istoric literar și nici critic, ci o scriitoare posedînd arta de a-și pune informația într-o matcă de pasiune. Din acest motiv în volum nu vom găsi o istorie a romantismului, cu date și periodizări exacte. Trimiterile cronologice sînt puține, mai degrabă aluzive, Ricarda bazîndu-se pe preștiința cititorului în privința cadrului general. Autoarea nu descrie contexte și conjuncturi, ci analizează teme și profiluri psihologice. Uneori îți dă impresia că i-a cunoscut personal pe protagoniș ti
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
de delimitat, dar relativ lesne identificabile și înfățișabile, întreaga evoluție a artei sunetelor de la început și până în prezent fiind îndatorată unui vector entropic, aflat într-un continuu stringendo. 1) Faza primordială (sau de unison) comportă din punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în
Faza meti?iz?rii by Liviu D?NCEANU [Corola-journal/Journalistic/83846_a_85171]
-
care ți-o dă un text mutilat de neglijențe redacționale, datorate în primul rând editurii. Criteriile primordiale, pe lângă calitatea scriiturii critice în sine, după care se poate caracteriza sumar o istorie a literaturii ar fi: individualizarea punctului de vedere dominant, periodizarea (însemnând identificarea etapelor culturale și estetice, evidențierea unor direcții majore și a grupărilor de scriitori), capacitatea de cu-prindere a fenomenului literar (de la estetic la non-estetic, contextul, instituțiile, culturalismul, curentele literare, ariile geografice), ierarhia valorilor, conceptualizarea, interpretările originale (incluzând revizuirile
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
să fie ea însăși dinamică, adică, istorică. În titlul cărții mele, ideea de istorie critică, aceasta și este, aceea călinesciană fiind, firește, subînțeleasă. Pe lângă aceste probleme care privesc disciplina, există câteva care privesc o epocă sau alta, începând chiar cu periodizarea ( pe generații, ca la Thibaudet? pe secole, ca la De Sanctis?) din care decurg aceste intervale, indiferent de felul în care sunt definite. Fiecare literatură are problemele proprii. În cazul nostru, aceste probleme se regăsesc de la începuturile literaturii, deși ele
Alte probleme ale istoriei literare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4850_a_6175]
-
aceea afirmă: "scopul nostru nu a fost pentru moment de a întocmi o lucrare de istorie literară, ci numai de a documenta asupra unui spațiu în mod greșit socotit alb; delimitarea materiei nu s-a făcut pe criterii obișnuite de periodizare" (p. 6). Dintr-o astfel de procedare comodă, fără nici un fel de perspectivă și fără observații de ansamblu asupra epocii, provin insatisfacțiile cititorului și reproșurile specialiștilor. Din panorama lui Al. Piru nu putem afla decât ce a publicat cutare scriitor
Critica de dicționar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11630_a_12955]
-
în șase masive tomuri de marii cărturari, de vrednică pomenire, Ovidiu Papadima, Ioan Lupu și Nestor Camariano. Bibliografia continuată în cadrul Institutului a pornit de la anul 1859 și a mers, inițial, până în 1918, acest an având o semnificație bine definită în periodizarea literaturii române, după primul război mondial intrând într-o lungă etapă a evoluției ei, calitativ superioară. în 1997, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu" a inaugurat o nouă serie a acestei importante lucrări, extinzând Bibliografia într-o nouă
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
devenind clipe), intensia energetică tinde să se conserve prin netezirea dpc, respectiv regularizarea dev, mai întâi prin unitarizare divizionară (cu același numitor comun, cât mai simplu), iar apoi, pe cât cu putință, prin egalizarea dev în șir, ceea ce corespunde aspectului de periodizare dev. Formal, aceasta se constituie prin asocierea dev în formule repetabile minim-asemănător, rimând pe diferite niveluri Fmz. La rându-le, nivelurile Fmz diferă cantitativ, prin numărul dev împerecheate într-o formulă. Rezultă astfel un aspect de regularitate formală prin dev
Mi?carea de instrumentare a formei muzicale by Oleg Garaz () [Corola-journal/Journalistic/84314_a_85639]
-
Ioanide, obiect al cercetării de față. De o zgură a mentalității vulgarizatoare nu s-au putut descotorosii nici aceste produse de excepție. Climatul era otrăvit, nepropice artei libere, consecvente cu ea însăși. Nu e locul aici de a stabili o periodizare a fazelor de infiltrare a ideologicului în creație. Spre sfârșitul domniei lui Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a văzut un început de dezgheț. A încetat prigoana în masă a mânuitorilor de condei, au fost eliberați din carceră numeroși cărturari învinuiți fără motiv
Cazul G. Călinescu by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/13846_a_15171]
-
postmodernismul ar fi un stil de actualitate privilegiat, iar celelalte s-ar confirmă unei legitime „pensionari” și ar intra, logic, în muzeul stilistic. Însă lucrurile se prezintă într-o ordine totalmente opusă, toata suma de ambiguități postmoderne precum confuzia cu periodizarea, refuzul unei identificări stilistice "ortodoxe", metisajul genurilor și formelor sau hibridizarea estetică, se prezintă mai degrabă ca reacție față de amplificarea și, implicit, diversificarea tipologiilor de practici muzicale, cumulul atingând punctul critic la care se produce o reconexiune calitativa care pune
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
prezintă doar că două semnificații, două indicii sau doi coeficienți, ai aceluiași proces mutativ sau, mai precis de metamorfozare gradata astfel încât fragmentarea progresivă a unui principiu (modernist) semnifică, într-un mod sincron, relevarea coagulanta a celuilalt (postmodernist). Iar situația cu periodizarea se prezintă drept una de o extremă complexitate, deoarece (a) vorbim despre dispersia ultimei avangarde și, împreună cu ea, a întregului modernism muzical și (b) postmodernismul muzical se naște din această dispersie, însă, surprinzător, adoptând starea dispersata drept condiție sine qua
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
drept una postmodernă se impune sub forma unei probleme deschise, departe de a fi soluționată în termenii unei inerții de reprezentare lineara a stării de lucruri. Rămâne, însă, deschisă și extrem de acută problemă dezamorsării ambiguității și confuziei atât în planul periodizărilor, cât și în planul unei viziuni organizate pe criterii definite cu claritate, imagine în care fiecare fenomen și-ar ocupă locul care i s-ar cuveni. 3. Ambiguitatea ca instrument euristic în inventarea unei postmodernități accesibile Traiectoria ideatica parcursă în
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
context firesc, organic și în orice caz mult mai complex, ci mai degrabă pentru a reuși interpretarea trecutului în imaginea unei interacțiuni dinamice a unei pluralități de factori nu neapărat identificabili în limitele unor aserțiuni liniare. 4. Concluzii Ipoteza unei periodizări a muzicii postmoderne Postmodernismul muzical poate fi văzut că o eroare, drept o regretabilă abatere de la „proiectul neterminat” al lui Jürgen Habermas sau că o anomalie emanând din „cimitirul” ultimei avangarde. În același timp, ar putea fi reprezentat drept ceva
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
deja consacrate prin tradiția unor practici istorice. Pentru a finaliza șirul considerentelor expuse mai sus, ne propunem schițarea unei liste repertoriale a postmodernismului muzical, aceasta subdivizata în aproximativ trei etape într-o imagine evident ipotetica și aproximativa. Însă formularea unei periodizări vizează la modul direct invocarea fenomenului canonic, deoarece conținutul unui termen periodizant precum postmodernismul (muzical) reclamă explicitarea unei liste repertoriale. Etapă 1 (1968-1979). Războiul din Vietnam și proliferarea mișcărilor pacifiste (sfârșitul anilor '60), revoluția "de catifea" în Cehoslovacia (1968), revoluția
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
Romantismului drept o singură perioadă stilistica, iar aceste epoci ajung să depindă, deci, de schimbări stilistice semnificative sau radicale (care au loc - O.G.) la intervale de aproximativ 150 de ani [...]”, (în: New Grove Dictionary of Music and Musicians, 2006). Periodizarea propusă reflectă, cu o minimă aproximare, succesiunea etapelor stilistice începând cel puțin din Renaștere. Astfel, pornind de la anul 1450, data aproximativă a începutului Renașterii (că schimbare în planul mai multor paradigme - de la teo- la antropocentrism, de la geo- la heliocentrism, articularea
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor Ø Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră Ø Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere Ø Gestionarea resurselor umane: evaluare, formare, atenuarea conflictelor, reamplasarea personalului, promovări, sancțiuni, destituiri, desfacerea contractelor de muncă cu respectarea cadrului legal Ø Ergonomia activității de bibliotecă: rolul culturii
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
noastre. Putem accepta ideea că istoria noastră este convulsivă (ca de altfel orice perioadă dacă e privită la microscop), dar nu avem percepția exactă a unui act de zbatere și de zvâcnire care să definească mișcările radiografice ale vremurilor noastre. Periodizarea istoriei este o întreprindere teatrală, scenică: ni se sugerează o epocă ca la un bal costumat și ne travestim imaginația conform unor aparențe pe care le atribuim trecutului. Însă totul rămâne pur decor, aparență, ficțiune. Nu ne putem astfel asigura
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
participării Bucovinei la Expoziția jubiliară de la București, în anul 1906, expunând piese din tezaurul său artistic și documentar, și a întocmit o succintă panoramă a procesului literar arborosean, în care, urmând metoda istorică, a propus printre primii o sistematizare și periodizare a tezaurului, începând de la origini până în zilele lui. Datorită activității lui bogate în domeniul bibliografic, s-a discutat pe seama pătrunderii termenului de „bibliologie”, că Nectarie Cotlarciuc ar fi fost acela care l-a utilizat pentru prima dată, în 1910, când
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
1985, p. 17-406. 10. Beveridge W. I. Arta cercetării științifice. București: Științifică, 1968, p.12-67. 112 11. Bibire M., Dobrescu T. Paralele inegale - concepte și metodologii moderne. Iași: Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab. Curs de pedagogie. București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
cere drepturile, obligându-le astfel la procreație. Nu e nici un normal! Acum nu e sezon pentru amorul mâțelor, că abia am intrat în postul Crăciunului! ripostă vehement nevastă-sa, care avea un nedezmințit simț al practicului, precum și suficientă aplecare pentru periodizări calendaristice. E ceva de neimaginat, cât de curve au devenit până și mâțele, în timpurile astea, de după răsturnarea rânduielilor în '89. Revoluția asta a scos viața din matcă și lumea din minți decretă Zoe, cea care se simțea necontenit vexată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
corporală în birou, se discută în consiliu, îmi zice o secretară. Am făcut un slalom prin mai mult de cincizeci de ani de literatură, aplecându-mă să nu smulg stegulețele, așa, înc-un viraj, frână... strâng brațele să nu dobor repere, periodizare ar fi asta, de fapt o înșiruire de plicticoșenii pe care nimeni nu-și va bate capul să le mai întoarcă de pe-o parte pe alta. Am ascultat sfaturile oficiale, am respectat reglementările europene, sunt eficient, nu mă mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
1985, p. 17-406. 10. Beveridge W. I. Arta cercetării științifice. București: Științifică, 1968, p.12-67. 112 11. Bibire M., Dobrescu T. Paralele inegale - concepte și metodologii moderne. Iași: Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
Pim, 2008, p. 110-178. 12. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv - periodizarea antrenamentului sportiv. București: Ex Ponto, 2001. 265 p. 13. Bompa T. Teoria și metodologia antrenamentului sportiv. Constanța: Ex Ponto, 2002, p. 35-215. 14. Bompa T., Carrera M. Periodizarea antrenamentului sportiv. București: Tana, 2006, p. 35-107. 15. Cerghit I. și colab. Curs de pedagogie. București: T.U.B., 1988, p. 34- 75. 16. Cintoiu I., Voinea V. Bârna de concurs. București: CNEFS, 1969, p. 5-98. 17. Cîmpeanu M. Gimnastica
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
pentru Literatură Universală, București, 1966, pp. 491-499). Despre istoria și relevanța conceptului de generație, propus în istoria literară de François Métre (1920) și Julius Petersen (1930), la noi de Mircea Vulcănescu (1934) și T. Vianu (1936) - v. și Paul Cornea, „Periodizarea ca «lectură» a datului istoric și strategie zonală“, în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii: concepte, convenții, modele, Editura Eminescu, București, 1980, pp. 121-123. Ar fi însă mai nimerit, poate, să vorbim - pe urmele sociologului francez Robert Escarpit - despre o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]