572 matches
-
miniatura, în plină decadență, nu mai produce decît opere secundare. Multe centre originale s-au dezvoltat la hotarele Imperiului Bizantin. Armenia poseda un alfabet propriu, creat în jurul anului 400 de Sfîntul Mesrop; miniatura armeană se alătură miniaturii bizantine și celei persane, fără să ajungă la rafinamentul niciuneia dintre acestea. Bizanțul îi convertise pe slavi la ortodoxism. Două centre de producție de carte s-au dezvoltat printre aceste popoare. În Rusia, cele mai vechi manuscrise decorate își au originea în secolul al
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
gramaticii transfrastice lucrurile sînt abia la început. De pildă pot fi urmărite o serie de particularități în privința subordonării, coordonării și substituirii textuale. În privința subordonării, observă Eugeniu Coșeriu, "există deosebiri mari de la o limbă la alta. Multe limbi, cum ar fi persana modernă, de exemplu, nu fac nici o diferență între citat și vorbirea indirectă; ambele sînt introduse simplu prin particulă ke - o coincidență întîmplătoare cu limbile romanice, care încorporează în text vorbirea indirectă cu ajutorul semnului aproape omofon que (che). Despre vorbirea indirectă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
olandez Marcus Zuerius van Boxhorn a observat în 1647 unele similitudini între limbile indo-europene și a presupus existența unei limbi primitive comune, pe care el a numit-o scita. A considerat că din această limbă comună provin olandeză, greacă, latină, persana și germană, mai tîrziu adăugînd și limbile slave, baltice și celtice. Foarte important este ca lingvistul olandez a exclus din această familie unele limbi foarte vechi, printre care ebraica. Din păcate, observațiile lui van Boxhorn nu au fost prea cunoscute
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au putut influență noi cercetări pe această temă. În 1686 lingvistul german Andreas Jäger a publicat De Lingua Vetustissima Europae, în care crede că o limbă scito-celtică provenită, probabil, din Caucaz stă la baza limbilor latină, greacă, slavă, "scitica" (adică persana) și celtica. Însă momentul care pune cu adevarat bazele metodei comparativ-istorice este celebră conferință ținută de Șir William Jones în 1786 la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica și vechea persana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
persana) și celtica. Însă momentul care pune cu adevarat bazele metodei comparativ-istorice este celebră conferință ținută de Șir William Jones în 1786 la Asiatic Society din Calcutta în care acesta afirmă că asemănările dintre greacă, latină, gotica, celtica și vechea persana, pe de o parte, si sanscrita, pe de altă parte, nu au altă explicație decît originea lor comună, într-o limbă neatestata. William Jones afirmă: "The Sanskrit language, whatever be its antiquity, is of a wonderful structure; more perfect than
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Thomas Young în 1913) este marele lingvist comparatist Franz Bopp, mai întîi în lucrarea Über das Conjugationssystem der Sanskritsprache în Vergleichung mit jenem der griechischen, lateinischen, persischen und germanischen Sprache (Despre sistemul conjugării în sanscrita în comparație cu cel din greacă, latină, persana și germană, Frankfurt am Main, 1816), adevărat act de naștere al metodei comparativ-istorice și apoi în celebra să Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Altslawischen, Gotischen und Deutschen (Gramatică comparată a limbilor sanscrita, persana (zenda Avesta), greacă, latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cel din greacă, latină, persana și germană, Frankfurt am Main, 1816), adevărat act de naștere al metodei comparativ-istorice și apoi în celebra să Vergleichende Grammatik des Sanskrit, Zend, Griechischen, Lateinischen, Litthauischen, Altslawischen, Gotischen und Deutschen (Gramatică comparată a limbilor sanscrita, persana (zenda Avesta), greacă, latină, lituaniana, slavă veche, gotica și germană, Berlin, 1833-1852). La început s-a folosit termenul de limbi indo-germanice, înlocuit ulterior cu cel de limbi indo-europene (cu exceptia lingviștilor germani) sau ario-europene. Th. Simenschy și Gh. Ivănescu considerau că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dva три try чотири chotyry п'ять p'yat' шiсть shist' сiм sim вiсiм visim дев'ять dev'yat' десять desyat' Limbi indo-iraniene sanscrita ekadautrayaceturapanchasas saptaastaunauadasahindi ek do țin tchar (char) panch tché (chhah) sat at (ath) no (nau) das persana yek do se chahâr panj shesh haft hasht noh dah romaní jekh duj trin shtar pandzh shov efta oxto inja desh Limbi celtice bretona unan daou (m/diw(f) tri teir pewar peder pemp c'hwec'h seizh eizh naw
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
35 mîl.), panjabi/punjabi (30 mîl.), rajasthani (20 mîl.), assameză (20 mîl.), bundeli (10 mîl.), pahari (8 mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
punjabi (30 mîl.), rajasthani (20 mîl.), assameză (20 mîl.), bundeli (10 mîl.), pahari (8 mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
rajasthani (20 mîl.), assameză (20 mîl.), bundeli (10 mîl.), pahari (8 mîl.), konkani (8 mîl.), nepaleza (15 mîl.), sindhi (20 mîl.), sinhala/singhaleza (15 mîl.), români/rromani/țigăneasca (15 mîl.) Familia iraniană Cuprinde limbile: persana veche (l.m.), persana medie (l.m.), persana/neopersană/dări/farsi (75 mîl.), avestica (l.m.), paștu/afghana (45 mîl.), baluchi/beluciană (7 mîl.), oseta (600.000), kurdă (40 mîl.). Bibliografie specială: Benveniste, Émile, Études sur la langue ossète, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1959. Cardona, George; Jain, Dhanesh (editori
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
comparabilă cu cea italo-celtică familia indo-europeană, limba izolată; flexionara; ordine liberă; ergativă; SOV; adj. - subst.; limba satem. Îndepărtare de tipologia indo-europeană: din limba sintetică flexionara în faza veche a devenit analitică și aglutinanta, apropiindu-se de limbile turcice siriacă, greacă, persana (în trecut); armeana, scriere proprie cu 36 de semne, scrisă de la dreapta la stînga 20. asiriana LM Asiria antică; ramură sau dialect al limbii akkadiene; neoasiriana este limba Imperiului Asirian care domină Orientul-Apropiat din 911 pînă în 612 i.C.
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
oriental (asamezo-bengalez); SOV asameză, provenită din scrierea gupta 22. avar N / Daghestan (Rusia), Azerbaidjan, Kazakhstan, Turcia familia caucaziana de nord-est, grupul avar-andic; armonie vocalica; ergativă; SOV; adj. - subst. arabă modificată, latină modificată, chirilica 23. avestica LM , stă la baza vechii persane. Limba cărții sacre a zoroastrianismului, Avesta, cuprinzînd predici versificate (sec. VIII i.C.) atribuite lui Zoroastru și imnuri și indicații ritualice mai recente familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian (apropiată de vedica), flexionara comparabilă cu greacă clasică și sanscrita avestica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul occidental; considerată și dialect gujarati devanagari 44. bihari (bhojpuri, maithili) O Bihar, Uttar Pradesh, Bengal (India) / N Nepal (Terai), Mauritius familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental; considerată și dialect hindi; SOV kaithi , nasta'liq (persana), devanagari 45. bielorusa (belarusa) O Belarus / N Polonia Se constituie că limba diferită de rusă în sec. al XV-lea (traducerea Bibliei, cca. 1490). familia indo-europeană, ramura slavă, grupul oriental; sintetică și, în mai mică măsură, analitică; SVO chirilica, cu
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere latină 190. khowar (chitrali) N Pakistan (Chitral) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian, subgrupul dardic khowar, de la dreapta la stînga; derivată din scrierea persana 191. kibushi (shibushi) N Madagascar, Mayotte (Franța) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malgaș; VOS latină 192. kikongo L Națională Angola, R. D. Congo / N R. Congo familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină, silabar mandombé (scriere negro-africană) 193. kikuyu (gikuyu) N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SOV; adj. - subst. paștu (arabă cu semne suplimentare), latină 291. pedi (sepedi) O Republică Africa de Sud; face parte dintr-un continuum lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul sotho de nord latină 292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lingvistic numit sotho de nord (sesotho să leboa) familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul sotho de nord latină 292. persana veche (ahemenidă) LM; urmașa avesticii; sec. VI-IV i.C.; regii ahemenizi (Darius, Xerxes); nu este ascendentă directă a persanei moderne; era un dialect vorbit la Persepolis, transformat de Darius în normă familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; flexionara cuneiforma de tip mixt silabico-alfabetic, de la dreapta la stînga; cea mai recentă scriere cuneiforma 293. persana medie (parsik, parta, persana sasanidă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iraniene medii occidentale (pahlavi, pehlevi); limba administrativă a imperiului Sasanizilor; limba religiei zoroastre (profetul Zarathoustra, transcris Zoroastru de greci) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; îndepărtare de tipul flexionar originar: capătă trăsături analitice derivată din arameica, uneori cu ideograme 294. persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire locală); atestata din sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
persana (neopersană, dări, farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire locală); atestata din sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
farsi) O Iran, Afganistan, Tadjikistan / N Bahrein, Uzbekistan, Irak; numită farsi în Iran și Afganistan și dări în Afganistan (denumire locală); atestata din sec. VIII-IX; literatura foarte valoroasă: Firdusi, Șahname (Cartea regilor), sec. X; Omar Khayam; dialecte: persana occidentală (Iran), persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă limba din lume din perspectiva fonologica (10
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
9 18. tamil dravidiana India 6 68,8 19. vietnameza austro-asiatică, mon-khmer Vietnam 3 67,8 20. urdu353 indo-europeană, indo-iraniană Pakistan 6 64 21. italiană indo-europeană, romanica Italia 10 63,8 22. malaeza austroneziana, indoneziana Malaezia 13 60,5 23. persana (dări și iraniană) indo-europeană, indo-iraniană Iran 6 57 Observație O singură limba are peste un miliard de vorbitori, opt limbi au peste o sută de milioane de vorbitori și optzeci de limbi au între zece milioane și o sută de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
SVO 56 parole 28, 64, 379 paștu (afghana) 152, 292, 317 pasiv 56, 205, anti~ 56, 307 patrie primitivă 15, 141, 148, 161, 164, 167, 169, 179, 189, 194 pecenega 181 pedi (sepedi) 292, 317 permian 179, 277, 278, 312 persana 135, 136, 137, 146, 240, 241, 242, 245, 255, 268, 274, 276, 291, 292, 306, 312, ~ medie (parsik, parta, persana sasanidă) 152, 292, 307, ~ modernă (neopersană, dări, farsi) 100, 152, 292, 297, 307, 317, 325, 340, ~ veche (ahemenidă) 136, 152
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
276, 277, 280, ~ meitei mayek 285, ~ modi 284, ~ mon 274, 286, ~ mongolica 183, ~ nagari 245, ~ n'ko 243, 254, 284, ~ nubiană 288, ~ oriya 290, 300, ~ osca 290, ~ pags-pa 286, ~ pahlevi 241, ~ pallava 275, ~ paștu 292, ~ "pătrată" 240, 286, ~ pegon 306, ~ persana 241, 242, 245, 276, 292, ~ persano-arabă 242, 268, 274, 278, 291, 292, 307, 312, ~ pictografica 253, 315, ~ pinyin 251, ~ primitivă 148, ~ proto-maya 285, ~ prou 241, ~ qaliujaaqpait 315, ~ quillca 295, ~ quipu 241, 295, ~ rongo-rongo 295, ~ runica 162, 251, 257, 262, 264
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dispărut. Există un motiv asemănător, dar care nu este la fel de triumfator, pentru a presupune că gotica și celtica, desi amalgamate cu un idiom foarte diferit, au avut aceeași origine că sanscrita; iar la această familie s-ar putea adăuga și persana, dacă ar fi aici locul să discutăm despre chestiunile referitoare la antichitățile Persiei." (traducere din vol. lui Maurice Olender, Limbile paradisului, p. 17; v. notă următoare). 236 Maurice Olender, Limbile paradisului. Arieni și semiți: un cuplu providențial, Prefață de Jean-Pierre
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]