2,409 matches
-
literare și științifice privind opera khayyamiană, a surselor biografice, a autenticității traducerilor istorice, a studiului comparativ întreprins, această ediție critică a Rubaiatelor îl posteză pe profesorul doctor filolog băcăuan Gheorghe Iorga în categoria academică a literaților români. Pasionat de literatura persană ( în tinerețe a beneficiat de o bursă la Teheran) Gheorghe Iorga a lucrat și alte traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
în tinerețe a beneficiat de o bursă la Teheran) Gheorghe Iorga a lucrat și alte traduceri: Bufnița oarbă de Sădegh Hedăyat (1996); Teama (antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice persane); Un arian în umbra moscheii; Omar Kayyam Rubaiate; Aida în oglindă (poezii), de Ahmad Samlu. A tradus din limba română în limba persană : Nichita Stănescu - 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
antologii de proză scurtă iraniană modernă și contemporană); Călătorii cu limba tăiată (o antologie a poeziei mistice persane); Un arian în umbra moscheii; Omar Kayyam Rubaiate; Aida în oglindă (poezii), de Ahmad Samlu. A tradus din limba română în limba persană : Nichita Stănescu - 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc). Este autor și coautor de lucrări didactice. Gheorghe Iorga crede în ideea că limba persană i-ar fi plăcut și lui Dumnezeu iar
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
Samlu. A tradus din limba română în limba persană : Nichita Stănescu - 11 elegii; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte (o antologie a basmului popular românesc). Este autor și coautor de lucrări didactice. Gheorghe Iorga crede în ideea că limba persană i-ar fi plăcut și lui Dumnezeu iar Omar Khayyám va rămâne, în istoria literaturii universale, exponentul unei școli de gândire poetică. Citind cele 805 rubaiate traduse direct din limba persană, fără furcile caudine ale rimelor căutate, ale ritmului și
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
lucrări didactice. Gheorghe Iorga crede în ideea că limba persană i-ar fi plăcut și lui Dumnezeu iar Omar Khayyám va rămâne, în istoria literaturii universale, exponentul unei școli de gândire poetică. Citind cele 805 rubaiate traduse direct din limba persană, fără furcile caudine ale rimelor căutate, ale ritmului și sensurilor asemănătoare din limba în care se traduce, lectorul are o dublă revelație: actualitatea unei poezii care, deși scrisă acum 1000 de ani, pare aplicabilă la lirismul prezent, o poezie modernă
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
care, după încheierea mandatului, reveneau la coarnele plugului, ca oricare dintre cetățenii cetății, iar regii macedoneni nu aveau dreptul la protocol față de cei egali lor (una din cauzele probabile ale morții lui Alexandru Macedon ar putea fi și instituirea protocolului persan în relația sa cu macedonenii). Să nu uită însă că regii aveau și o mare responsabilitate față de destinul poporului pe care-l conduceau, iar atunci când cei din jurul lor (egalii) considerau că nu poate sau nu și-a îndeplinit misiunea divină
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
administrator, prim judecător, dar și comandat militar al forțelor pe care le organizau și întrețineau din bugetul propriu, se numeau baroni (baro, cel care poate duce greutăți, lat.). Formula nu era nouă! Egiptul faraonic avea nome, conduse de nomahi, Imperiul Persan avea satrapii conduse de satrapi (cuvânt care astăzi dă sens asupra puterii acestor conducători delegați), iar rezultatele acestor măsuri au fost, în timp, foarte asemănătoare. După destrămarea, imperiului, comiții, precum cei dinaintea lor, s-au autonomizat, au privit teritoriile date
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
de cele mai multe ori, mult superioare celorlalte. Ca să nu mai vorbim că opțiunea aducea nu numai o altă platformă socială, dar și, foarte important, semnificative scutiri de biruri (străbunicii actualelor impozite). Este important să observăm că, dacă în perioada veche, greacă, persană sau romană, educația și instrucțiunea, în general, avea și o componentă de tip științific (Alexandru Macedon i-a avut ca profesori nu numai pe asprul Leonidas, spartanul, ci și pe tracul Aristoteles din Stagira), în evul mediu timpuriu, sau chiar
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
-se către acesta. -Magistrul Ruthavan e un astronom și un filozof de mare rafinament, magnifice! Ca filolog vă pot spune că acest om este o certă valoare. Manuscrisele scrise în elină la porunca sa denotă o cunoaștere aprofundată a culturii persane. Biblioteca noastră s-a îmbogățit consistent cu manuscrisele donate nouă de acest ilustru savant. Nici eu însă nu pot spune ceva ferm față de cele spuse de magistrul Ahnbar Ruthavan. Totuși, cuvintele lui au o anumită logică. -Vreau păreri precise Thrassyl
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
foc iluștrilor, căci auzindu-o, nu numai că arde în cugetul nostru vechile noastre convingeri, ci îmbracă parcă pe cel care primește cuvântul său cu un veșmânt nou și sfânt. Nerva ridică însă mâna oprindu-l prin aceasta pe magistrul persan. -Vrem o dovadă clară magistre că acesta ar fi fiul Dumnezeului iudeilor, după cum spuneți. Puteți să ne-o dați? -Prea bine magistre, interveni Tiberius. Nerva a pus degetul pe rană. Aveți această dovada? -Conditio sine qua non! -Tot ce vă
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
focul vestei pe care acestea îl păzesc. Lumii romane îi place ideea de castitate și puritate și n-ar pricepe acest amestec al celor sfinte cu cele pervertite! -Și ucenicii lui s-au mirat de aceasta ilustre Nerva, răspunse magistrul persan. Acel Ioan însă a spus despre învățătorul Iisus că el este mielul lui Dumnezeu căruia el nu este vrednic nici să-i dezlege încălțămintea. Acest pustnic al deșertului înțelegea deci starea de sfințenie a învățătorului. Dar Iisus a trecut cu
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
ani trecuți de la confecționarea lor. Ambii părinți ai lui Mircea erau colecționari. Tatăl colecționa tablouri și mama obiecte de mobilier, bibelouri și obiecte vechi de artă. Peste parchetul lustruit de-ți era teamă să nu aluneci când pășeai, tronau covoare persane originale în care ți se scufundau picioarele adânc. Cum a parcat Fordul în fața vilei, ușa de la intrare s-a deschis larg și în cadrul ei și-a făcut apariția o femeie la vreo cincizeci de ani, înaltă, subțire la trup în pofida
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
miroasă a dejecțiile în izul cărora își desfășura zilnic activitatea. Era o fată îngrijită, elegantă și mai ales frumoasă. Ochii doctorului Ștefan nu se dezlipeau de pe chipul și trupul său subțire. La intrarea în living a pășit peste un covor persan original în care picioarele se afundau adânc ca în iarba pășunilor mănoase de lângă grajdurile fermei. În vitrină se lăfăiau numai obiecte din porțelan, statuete și servicii de ceai sau cafea. La capetele vitrinei din lemn masiv din nuc tronau doua
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
sunt limpezite de Nietzsche însuși, ce mărturisește “marile schimbări la față “ în propria lui viață: Nietzsche cel aflat în echilibru între” înainte” de Zarathustra și “după “ Zarathustra. Dar cine este acest misterios personaj? El vine din istorie, fiind un profet persan, și Nietzsche și-l asumă ca pe alt eu al său, indentificându-se cu acesta și, străfulgerat de “fulgerul “ creației este iluminat și îi conturează o nouă viață în cultura europeană. Dar cine este acest Zarathustra? Este un tânăr care împlinind
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
lacului Silvaplana, filozoful are străfulgerarea eternei reîntoarceri spre el în zbor Zarathustra. În confesiunile sale persuasive acest Zarathustra european, revelat pe vârfuri de munte, ar fi mai tânăr cu aproape două mii cinci sute de ani decât legendarul întemeietor al religiei persane cristalizate în Avesta; iar insistenta reântoarceri, ciclică a acelorași personaje, n-ar fi, așa cum este, un motiv dominant al străvechii mitologii indiene și asiro-babioneene, ci rodul inspirației lui Nietzsche. O paternitate incertă contrazisă chiar de notațiile sale ulterioare. Zarathustra creat
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
acela propovăduia opoziția dintre bine și rău, personificate de spiritul luminos Ahura-Mazda( forma grecă Ormuzd ) și de spiritual întunecos Angra-Mainyu( Ahriman ), acesta propovăduiește trecerea dincolo de bine și de rău, cere imperios sfărâmarea tablelor morale. De fapt, în contradicție cu prorocul persan, Nietzsche construiește un anti-Zarathustra, spirit luciferic al unei cărți pa care autorul și-o închipuie Evanghelie, și numai ca o Evanghelie a amoralismului. Fiindcă Zarathustra lui Nietzsche proclamă moartea lui Dumnezeu. Colindul lui Zarathustra prin lume amintzește de colindul cotidian
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
ele (neutrul e bine folosit, avem și femei valoroase) ar merita să figureze. În schimb, am ales marea majoritate a exemplelor de la epigramiști contemporani, având volumele lor în bibliotecă. A.2. Robaiul Robaiul (la plural robaiat) este o poezie lirică persană cu caracter filozofic meditativ. Ca structură, este alcătuită din patru versuri, cu rimă de tip a-a-b-a. A apărut în sec X, dar în următoarele două secole, reprezentanții cei mai de seamă au făcut ca robaiul să intre definitiv în literatura
PARTEA I-A de DAN NOREA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353797_a_355126]
-
Viața satului românesc și a țării în literatura epistolară 1 De multe ori s-a pus întrebarea, ce este scrisoarea și ce loc ocupă ea în cadrul literaturii, ce statut are? În acest context nu putem să ne oprim asupra Scrisorilor persane ale binecunoscutului Montesquieu, care intră în altă categorie, fiind eseuri politice și filozofice, și nici la Scrisorile lui Eminescu, sau Ion Ghica, recunoscute ca opere ce intră în categoria memorialisticii. În discuția noastră intră scrisoarea particulară,“familiară “, așa cum au cultivat
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
a 40 de poeme în provensală, piese de inspirație politică și morală. Cf. extras Enciclopedia Universală Britannica, Editura Litera, București, 2010. [17]Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.5, p.144.s., Editura Saeculuum-Vestala, București, 1998. [18]Derviș, denumire persană pentru călugăr musulman; dervișii se numeau în lb. turcă sufiți sau sufiști, denumire de la îmbrăcămintea de lână aspră (suf) pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Îngenunche lângă pat la picioarele Andradei și în timp ce-i cobora încet bikini-ul, îi acoperea cu sărutări pulpele transfigurate de senzații și plăcere. Fata ținea cu o rezistență din ce în ce mai slabă de bikini-ul care cobora fără mare împotrivire spre covorul persan al dormitorului. - Nu, Cris, nu, nu vreau, murmura mereu fata, mângâindu-l și răsfirându-și degetele cu afecțiune prin părul lui, dar tânărul îi acoperi cu sărutări din nou buzele, iar limba îi inundă cerul gurii mângâindu-l cu delicatețe
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353609_a_354938]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > SENIN Autor: Mirela Borchin Publicat în: Ediția nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Nu calul năzdrăvan de vânt coafat nu covorul persan fermecat nimic cu aripi - pasăre, înger sau stea Cuvântul - el s-a pus în calea mea dându-mi spinarea-i pentru zbor prin lumi și pe deasupra, pe dedesubtul lor nimic în loc nu-l poate ține nici sus, nici jos nici
SENIN de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347218_a_348547]
-
ținuturile daco-pontice, în care s-a format poporul nostru, au bătut vânturi ... uneori prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a Daciei (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană ... ), dar de cele mai multe ori... au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
daco-pontice, în care s-a format poporul nostru, au bătut vânturi... când mai prielnice unei dezvoltări armonioase a limbii române, obiceiurilor, tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană...) dar de cele mai multe ori au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
minune: găsește Sfântă Mahrama, candela aprinsă și plină de untdelemn! Chipul este purtat și arătat întregii cetăți cu slujba de litie, oamenii simt în sufletele lor o mare mângâiere dar și o speranță pe măsură. Arătat de pe ziduri și oștilor persane, Chipul lui Hristos produce tulburare în rândurile lor, mare spaimă și se retrag, iar cetatea este salvată prin milostivire dumnezeiasca. Cea mai veche mențiune despre Sfântă Mahrama datează din sec. VI, pomenita de Addad, unul din episcopii Edesei (+ 541). Apoi
SFÂNTA MAHRAMĂ A DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 959 din 16 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/344727_a_346056]
-
Ediția nr. 97 din 07 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului De multe ori s-a pus întrebarea, ce este scrisoarea și ce loc ocupă ea în cadrul literaturii, ce statut are? În acest context nu putem să ne oprim asupra „Scrisorilor persane” ale binecunoscutului Montesquieu, care intră în altă categorie, fiind eseuri politice și filozofice, și nici la „Scrisorile” lui Eminescu, sau Ion Ghica, recunoscute ca opere ce intră în categoria memorialisticii. În discuția noastră intră scrisoarea particulară, „familiară, așa cum au cultivat
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]