1,460,996 matches
-
nu transcrie greșit numele din manuscrisele lui Preda. După părerea mea, dacă s-a făcut o asemenea transcriere, asta s-a întîmplat la vreunul dintre sediile Securității, nu la Ministerul Justiției. Și am toate motivele să mă îndoiesc că o persoană căreia i s-au încredințat manuscrisele lui Preda spre copiere nu putea face ore suplimentare acasă, pentru a le citi și expertiza cît mai rapid. Poate că dl Novăceanu, cu dactilograma sa, s-a lăsat păcălit de acel cineva care
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
în Ministerul Justiției. Dar, dacă e așa, de ce nu îi scrie numele, căci omul ar merita, mai ales postum, să fie citat. Să fie nerecunoscător dl Novăceanu față de cel care i-a oferit dactilograma? Putem admite și asta, dar numele persoanei în discuție ar fi putut fi un argument pentru autenticitatea acestui jurnal. Dl Novăceanu se expune însă astfel bănuielii că, de fapt, acel copist n-a existat și că această dactilogramă e propria sa producție. Iar dacă e așa, în
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
în general e bazată pe tensiuni și opoziții? De ce ar fi America altfel?" Eseistul critică între altele mimetismul, "sincronizarea" superficială spre a recurge la un termen lovinescian. "Goana mult prea disperată după avangardă", acea poftă, ținînd de snobism, a unor persoane mai cu seamă din mediul academic și mai cu seamă tinere de a-și însuși cu orice preț ultimul strigăt al Modei de la Paris sau de la New-York, nu i se prezintă d-lui Nemoianu "ceva prea sănătos". O asemenea atitudine
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
poezie interesantă, dacă o mai șlefuiești va fi chiar bună însă ai grijă la gramatică, în special la formele perfectului simplu. în rest... e bine"). Altele implică elemente lingvistice în aprecierea de tip stilistic: "în final ai un verb la persoana a treia (...); eu zic că dacă tot ai mers cu persoana întâi în ultimele versuri să-l interiorizezi și p'ăsta"; "în prima strofă sunt substantivele articulate hotărât. Părerea mea subiectivă și interpretabilă ca rea voință ar fi că acest
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
ai grijă la gramatică, în special la formele perfectului simplu. în rest... e bine"). Altele implică elemente lingvistice în aprecierea de tip stilistic: "în final ai un verb la persoana a treia (...); eu zic că dacă tot ai mers cu persoana întâi în ultimele versuri să-l interiorizezi și p'ăsta"; "în prima strofă sunt substantivele articulate hotărât. Părerea mea subiectivă și interpretabilă ca rea voință ar fi că acest aspect duce la monotonie". Majoritatea observațiilor privesc lexicul, conotațiile sale stilistice
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]
-
cu convenționala imagine a lui Eminescu pusă în medalion, amintește de manuale de tristă amintire și, în plus, e nepotrivită, căci nu e vorba de o antologie Eminescu, ci de una cu 137 de poeți. în mod bizar, dacă la persoanele socotite a fi scris poezie care merită tradusă nu se face economie, versificatori de ocazie lăfăindu-se pe un spațiu de două ori mai mare decît poeți cu adevărat valoroși, cuprinsul e înghesuit atît de "economic" încît devine absolut inutilizabil
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
desfășura așa: mai întîi, fiecare librar povestea felul în care l-a cunoscut pe autor. După aceea, în fața noastră era un teanc de cărți, din care participanții își alegeau cîteva exemplare, pe care autorii le semnau, scriau dedicații pentru diverse persoane... Iar după aceea, toată lumea mînca. Pe banii cui? Fiecare plătea. În afară de mine (și, probabil, de ceilalți invitați). Oricum, suma era modică. În preț, intra un fel cu carne și acest "mille feuilles", o prăjitură. O aluzie destul de evidentă la literatură
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
basme, i-l arăta amândurora... Slab, famelic, o umbră ce se târa pe străzile Capitalei, alt soi de om decât conaționalii săi de tristă calitate ocupând în epocă posturi grase în propagandă și cultură, Schneider, acest inenarabil Schneider, bunătatea în persoană pe pământ, pe care l-am cunoscut și eu și am vorbit cu el și care nu știu din ce trăia, cum rezista; ei bine, drăguțul de Schneider - cred că după ce Labiș își dăduse duhul - moștenise, din senin, o avere
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
paranormale ale respectivilor, dar simplul studiu fiziognomic arată că n-avem de-a face tocmai cu niște genii. E vorba de banali profitori ai sistemului, de indivizi capabili să obțină informații privilegiate și, în același timp, să polarizeze instituții și persoane prevăzute cu calități specific mafiote. Mai puțin instruiți și posesorii unui comportament public tinzând spre execrabil, îmbuibații din provincie și-au pierdut simțul măsurii. Fără opoziție, controlând discreționar totul, fie prin sistemul cumetriilor, fie prin forță, ei își îngăduie să
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
istorie literară, deoarece îl considera "foarte puțin competent literat în ale poeziei" (se simte frustrarea că n-a fost însărcinat el însuși cu scrierea acestui capitol); dar și această nominalizare i se pare acceptabilă. Însă nominalizarea unui ilustru necunoscut în persoana lui Colescu-Vartic, redactor la Voința Națională, colaborator la alcătuirea unor volume de documente despre 1848 și Unirea Principatelor, pentru capitolul de istorie contemporană, alături de personalități de excepțională valoare și competență, nu i se mai pare mentorului Junimii acceptabilă. Vă puteți
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
Maiorescu pomenește doar dreptul lui Dimitrie Sturdza de a avea propriile sale păreri în domeniul istoriei contemporane. În replică Maiorescu îi atrage atenția ministrului că nu la aceasta se referea interpelarea sa: "Obiectul discuției este acesta: Nu d. Sturdza ca persoană privată, nu eu ca om privat, ci oficialitatea publicațiunii în numele țării este în chestie". Cum ministrul nu înțelege să revină asupra hotărârii de a-i încredința lui Colescu-Vartic capitolele de istorie contemporană, Maiorescu își încheie pesimist replica: "Regret că d.
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
o nouă suferință - idee exprimată un pic prea explicit și uneori în fraze de un lirism aproape școlăresc. Din fericire, însă, autoarea trece repede de aceste nu foarte inspirate "pasaje de coerență" și ceea ce avem în față este povestea la persoana I a unei femei care a crescut printre evenimente istorice zguduitoare și printre oameni care au trăit la rîndul lor vremuri de o violență pentru care nimic nu poate oferi o explicație. Alexa, personajul care povestește, ia contact prin Georgi
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
ea. Caracterul meu extrem mă face să acord altuia deplină încredere, un sentiment cavaleresc, venind din modurile naturii mele. Chiar când problemele familiei păreau mai acute decât grija mea pentru a exprima ce mă frământă, m-am scindat în două persoane, trăind schizofrenic, două entități separate dureros, asumându-mi riscul de a mă pierde de două ori și nu o dată. �Cavalerul florii de cireș", după câte știu eu, nu moare glorios decât o dată, pe când eu, aștept de la mine o moarte dublă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
tineresc. De altfel, unii dintre cei ce scriu cu extremă libertate colocvială în forum au și contribuții la pagini web "serioase", unde limbajul se conformează normelor academice ale românei literare. Autorii constituie grupuri relativ omogene prin vîrstă și preocupări, fiind persoane cu nivel cultural ridicat, aflate deseori - pentru studii sau la lucru - în afara statului de origine; textele sînt foarte recente (2001-2002). Caracteristicile lingvistice cele mai generale și mai pregnante ale acestor mesaje mi se par a fi următoarele: amestecul de limbi
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
perioadă istorică, se face atît de multă dreptate, încît nu putem decît s-o contrazicem pe Tia Șerbănescu atunci cînd spune că acest jurnal n-are nici o valoare de dezvăluire. Un singur exemplu: cei exasperați de prostul-gust ucigător concentrat în persoana și activitatea lui Adrian Păunescu să deschidă acest jurnal la paginile 178-179 și se vor simți izbăviți. Femeia acestui jurnal nu e spectaculoasă în nici un fel. Nici mari aventuri amoroase, nici aventuri politice (scandalul avîndu-l în centru pe Petre Mihai
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
Cronicar Atac la persoană În ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC din 16 aprilie, dl Cristian Tudor Popescu răspunde editorialului meu de acum două săptămîni. N-am nici cea mai mică intenție și nici dorința de a polemiza cu dl Popescu. În primul rînd, pentru că articolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
dorința de a polemiza cu dl Popescu. În primul rînd, pentru că articolul d-sale de pe prima pagină a revistei amintite este incalificabil, de o trivialitate a limbajului care m-a lăsat perplex. Numai în România Mare și în Atac la persoană am mai citit așa ceva. O umoare neagră i-a întunecat dlui Popescu judecata. Fiind vorba de un atac la persoană, cîteva precizări se cuvin însă făcute și le voi face, deși recunosc că senzația pe care am avut-o citind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
este incalificabil, de o trivialitate a limbajului care m-a lăsat perplex. Numai în România Mare și în Atac la persoană am mai citit așa ceva. O umoare neagră i-a întunecat dlui Popescu judecata. Fiind vorba de un atac la persoană, cîteva precizări se cuvin însă făcute și le voi face, deși recunosc că senzația pe care am avut-o citind articolul a fost una de dezgust și că am luat cu greu pixul în mînă. Dl Popescu socotește o "mîrșăvie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
după 1974/ , numită involuntar ironic "strada libertății", e frecvent traversată de rafale de mitralieră, de răspunsurile firave ale puținelor arme grecești. Pe această linie se află luxosul conac unde, la o misterioasă serată, descinde personajul Keis, care își descrie la persoana întâi aventura. Intrigi politice, dezmățuri sexuale, o noapte... a lui Trimalchio, cu imagini ca din "la dolce vita". O carte nu numai palpitantă, dar care dă viață culorilor sudului, într-o lumină greu de uitat. Panos Ioannidis, Devoratoarea iubire de
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
fiziologice, aceea care indică - în cazul extazului erotic, al orgasmului - ceea ce francezii designează prin la petite mort. Dar ar fi o explicație dintre cele mai triviale, căci voluptatea carnală, extazul simțurilor care anulează, pentru o scurtă durată, conștiința individuală a persoanei și a personalității, este departe de a fi baza identificării iubirii și morții.) Dacă citim până la capăt poezia, vom vedea că ceea ce, în primul vers, se arată a fi o "ucenicie a morții", adică iubirea, nu este decât o ucenicie
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
strivitoare, intolerabilă, a unei suferințe amoroase care se legitimează prin numele invocate, Erosul este conceput și trăit ca o smulgere din indiferența contemplativă a unui tânăr îndrăgostit, și ca aruncare în vâlvătaia necruțătoare a unei patimi general omenești care anulează persoana și personalitatea, pentru a face din el o simplă victimă - între altele, celebre și multe - ale zeului Amor. Căci acum, nu mai e vorba despre Amorul, un amic supus amândurora, de zglobiul și ușuraticul Cupidon, cel ce inspiră hedonismul superficial
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
și grație și să nu dai nici un motiv de scandal sau tulburare". Sfat, din mai multe motive, dificil de aplicat azi. Uneori, din obiectivitatea recomandărilor răsar hilare insule de obsesie personală: "Obiceiul de a pîrî pe soț sau soție către persoane străine nu trebuie să-l aibă nimeni, niciodată. Nici de a lăuda prea mult persoanele străine cu care se află în vizită, care se transformă apoi în prietenul casei, căci de cele mai multe ori prietenul rămîne în locul soțului, care e nevoit
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
multe motive, dificil de aplicat azi. Uneori, din obiectivitatea recomandărilor răsar hilare insule de obsesie personală: "Obiceiul de a pîrî pe soț sau soție către persoane străine nu trebuie să-l aibă nimeni, niciodată. Nici de a lăuda prea mult persoanele străine cu care se află în vizită, care se transformă apoi în prietenul casei, căci de cele mai multe ori prietenul rămîne în locul soțului, care e nevoit să plece, atunci familia se distruge." (ștefan G. Carpen - șezi frumos (Purtarea), 1936) - cu o
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
E. Jünger distinge între o "limbă a cuvintelor" și o "limbă a sunetelor". Pe lângă "limba cuvintelor" omul posedă o "limbă sonoră pură [...], care cuprinde "limba cuvintelor" și o pătrunde. O pătrunde în așa măsură, încât de fiecare dată când o persoană vorbește, sensul sunetului intensifică sensul cuvântului." În această concepție se află germenii unui nou mod de receptare a fenomenelor și o metamorfoză a scrisului. Jünger schițează la începutul secolului trecut tendința ce se profila tot mai pregnant spre colectivizarea vieții
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
și un bust într-un scuar central al Bucureștilor, răsplată de care n-au avut parte figuri mai ilustre ale trecutului românesc". Semnificativă e nota în josul aceleiași pagini, unde Gherea e pus în cumpănă cu... colaboraționistul Petru Groza: "Mai multe persoane au dat jos, în 1990, cu elan "revoluționar", bustul din strada Maria Rosetti, socotindu-l pe Gherea o figură caracteristică fostului regim comunist. Protestul energic al unui gherist fidel ziarului comunist "Scânteia", Z. Ornea, în "Adevărul", a determinat autoritățile municipale
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]