706 matches
-
Critici" va fi regândită de Kant pe temeiul conceptului finalității. Păstrându-se însă cadrul aporetic de sens antropologic legat de termenii de persoană și personalitate. Prin prezentarea desfășurată a proiectului antropologic kantian nu am dobândit temeiul pentru o reinterpretare a personalismului energetic. Dar avem acum posibilitatea de a privi conceptul finalității prin "funcția" sa în resemnifi-carea kantiană a unității de existență a omului. De asemenea, prin această expunere, am recunoscut modalitatea în care Kant regândește umanul. Mai departe va fi vizată
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regândește umanul. Mai departe va fi vizată numai însușirea fundamentală a omului, anume faptul că el este scop final al existenței lumii. Abia prin această "intenționalitate" putem dezvălui structura formală a finalității în modelare kantiană; și, mai departe, putem regândi personalismul energetic în legătura sa formală cu filosofia lui Imm. Kant. I.2.c. Structura formală a conceptului kantian al finalității 79 Este finalitatea, la Kant, un concept marginal? De vreme ce este tema-tizată în Critica facultății de judecare (ultima Critică), socotită "convențională
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
celelalte lucrări ale lui Kant, din perioada "critică" și "post-critică". Primul "loc" are legătură cu instituirea teleologiei; cel de-al doilea, cu instituirea unei noi antropologii. Desigur, toate aceste operații au drept scop ultim construcția unui instrument de interpretare a personalismului energetic. Kant a moștenit conceptul finalității. Ca și în cazul altor termeni ("a priori", "a posteriori", "transcendental", "critic", "practic", "metafizică" etc.), filosoful prelucrează semantica noțiunii de finalitate în așa fel încât ea să devină operațională în sistem. Acesta este motivul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ordinea operațiilor logice pe care "gândirea" sa le presupune), scopul principal al acestui subcapitol este refacerea structurii formale a finalității kantiene, în intenția dobândirii unei perspective din care poate fi interpretat conceptul determinismului prin finalitate și, pe temeiul acestuia, însuși personalismul energetic. Nu se va putea lucra însă numai în acest sens "formal"; trebuie ținut seama și acesta este unul dintre scopurile demersului de față și de câteva înțelesuri cu care termenul de "finalitate" apare în anumite locuri ale operei kantiene
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finală concentrată a proiectului antropologic kantian își poate asuma o funcție hermeneutică. Acesta este, de fapt, motivul pentru care, riscând chiar o îndepărtare de problemele tematizate la acest capitol totuși, pe baza lor -, am formulat aceste câteva "note". Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Oricum, interpretarea personalismului energetic, propusă mai departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
departe, a devenit posibilă prin desfășurarea proiectului antropologic kantian și prin reținerea structurii formale a conceptului kantian al finalității. I.3. Reconstrucția antropologică personalist-energetică I.3.a. Orizonturile de tematizare a personalității și postulatele personalismului energetic Intenția antropologică în interpretarea personalismului energetic și evaluarea acestuia din unghiul unui model de reconstrucție a umanului se regăsesc la unii exegeți ai filosofiei lui Rădulescu-Motru. În acest sens, Corina Hrișcă susține că "sistemul filosofic rezultat nu înfățișează sectoare distincte de ontologie și de teorie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
asemenea, Gheorghe Al. Cazan formulează o apreciere în același sens: "Teoria sa despre personalitate (teoria lui C. Rădulescu-Motru n. C.) poate fi definită, ținând seama de noțiunile folosite și de raportările stabilite între ele, și ca o antropologie filosofică"105. Personalismul energetic are, neîndoielnic, date fiind conceptele sale fundamentale, supozițiile esențiale, "regulile de metodă" ale discursului, sensul unei reconstrucții a omului; mai bine-zis, a personalității: de aici statutul său de teorie a "persoanei" omenești înțeleasă ca formă sau ipostază finală de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceste niveluri putem lua cunoștință fie urmărind succesiunea lucrărilor filosofului (astfel, primele studii, între care Știință și energie (1901), Puterea sufletească (1908) abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru a distinge între interogațiile cu specific științific, particular, încadrate încercării de a configura o "știință obiectivă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
abordează personalitatea îndeosebi din punct de vedere științific, pe când în următoarele, cum ar fi Elemente de metafizică (1912) Personalismul energetic (1927), Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor (1932), personalitatea este vizată în forma "generalizărilor" filosofice); fie orientându-ne către problematica personalismului energetic, pentru a distinge între interogațiile cu specific științific, particular, încadrate încercării de a configura o "știință obiectivă a personalității", și cele propriu-zis filosofice, care fac din personalitate modelul omului și al lumii, "locul" în care se găsesc, într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
psihosferei. În model filosofic, personalitatea se află subordonată scenariului determinismului prin finalitate, potrivit căruia ordinea universală conduce către "corelațiunile de personalitate", aceasta, personalitatea, fiind momentul final al șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie românească. Primul orizont de tematizare a personalității din personalismul energetic constă în "fixarea prealabilă a sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
șirului de forme de actualizare a energiei. Tocmai prin această idee putem apropia personalismul energetic de filosofia kantiană, în încercarea de a dobândi o mai bună înțelegere a acestui sistem de filosofie românească. Primul orizont de tematizare a personalității din personalismul energetic constă în "fixarea prealabilă a sistemului înlăuntrul căruia fenomenele sufletești să apară ca părțile unui tot"107. Prin urmare, demersul în acest orizont are scopul determinării unității sufletești ca unitate a ființei individuale a omului. În schimb, demersul propriu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu este despre ceea-ce-face-omul-din-sine, ci despre ceea ce face natura din el, cum ar spune Kant, așa încât spațiul său de desfășurare este "știința personalității", un fel de "filosofie secundă", omul apărând sub determinare "fizică". Dominant însă, enunțurile de tip antropologic din personalismul energetic nu aparțin acestui orizont; ele vizează, în ultimă instanță, limitele (datele) problemei unității și identității conștiinței individuale cu universul (înțeles ca ansamblu al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei lui Kant
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
al corelațiunilor energetice). De asemenea, C. Rădulescu-Motru consideră că aceasta ar fi și problema filosofiei lui Kant, însă filosoful german ar miza pe conceptul unei conștiințe în sine ("generice"), desprinsă de raporturile sale cu mediul natural și social, în vreme ce autorul personalismului energetic, deși nu socotește conștiința în sens strict individual, pentru a o confunda cu o conștiință psihologică individuală, o consideră după funcția sa cognitivă (oarecum, universală) și după contextul genezei facultăților sale, adică în raporturile ei genetice cu mediul cosmic
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
această realitate consistă în raportul constant dintre diferitele forme de energie."109 Așadar, temeiul identității dintre "lumea conștiinței" și "lumea materială" îl constituie energia, ca substrat comun al lor, de fapt, ca realitate originară. Această idee constituie primul postulat al personalismului energetic. Realitatea conștiinței se întemeiază pe identitatea cu sine, care constă în stricta determinare a conștiinței în raport cu condițiile mediului. Rămânând identică sieși, prin toate schimbările solicitante ale mediului, conștiința se determină ca unitate. Raportul conștiinței cu mediul, din care rezultă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un paralelism între aceste două unități (a conștiinței și a universului)? Sau "seria fenomenelor conștiinței ne duce să împreunăm unitatea conștiinței cu unitatea universului"?110 A doua variantă este acceptată de C. Rădulescu-Motru și ea constituie ipoteza originară a filosofiei personalismului energetic. Unitatea celor două nu este însă în sensul unei confuzii, sau al unui amalgam care să ducă la pierderea de sine pentru cele două unități aflate în identitate (într-o identitate parțială, de structură). Dimpotrivă, acestea își păstrează realitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
În legătură cu ultima problemă, C. Rădulescu-Motru susține că neadmiterea ideii evoluției energiei conduce către negarea faptului conștiinței. Cum nu putem accepta această negație, conștiința fiind un fapt de evidență, trebuie să acceptăm ideea evoluției. Această idee reprezintă al doilea postulat al personalismului energetic. Direcția evoluției, la început întâmplătoare, devine necesară. Mecanismul evolutiv al realității originare (energiei) presupune o direcție primitivă. Noi nu putem pricepe rațiunea acesteia; mintea noastră este neputincioasă în a explica "direcțiunea originară a realității". Ne putem explica doar faptul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
realitate, așa încât aceasta nu mai poate fi ce a fost. Ceea-ce-este în realitate desigur, împreună cu toate dispozițiile apărute în realitatea însăși pregătește apariția anumitor corelații persistente; energia evoluează într-o ordine de finalitate. Această idee constituie al treilea postulat al personalismului energetic. Ordinea, al cărei început se află în întâmplare, nu este una de finalitate, în afara formei ultime de actualizare a energiei, adică fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fără producerea "corelațiunilor de personalitate". Numai că ordinea aceasta își dezvăluie scopul în producerea scopului însuși. În alte cuvinte, numai privind dinspre om (ca personalitate) putem afirma o ordine de finalitate a lumii. Ideea aceasta reprezintă al patrulea postulat al personalismului energetic. Acest gând despre om (personalitate) ca scop final al evoluției exis-tenței-ca-energie, de certă inspirație kantiană, este desfășurat de C. Rădulescu-Motru într-o modalitate bergsoniană. Nu fenomenul izolat constituie realitatea, ci totalitatea fenomenelor. Concepută ca totalitate, realitatea se află într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
animal; 2) idei despre antropogeneză; 3) "teoria" asupra culturii ca mediu al omului. Reflecțiile având ca obiect cultura (ca lume a omului) deschid un orizont ontologic în care omul este termen fundamental; ele fac legătura cu momentul propriu-zis filosofic al personalismului energetic, pe care, împreună cu celelalte reflecții de antropologie fizică și culturală, îl justifică "material". I.3.b. Reflecții asupra diferenței dintre om și animal și despre antropogeneză Diferența dintre om și animal îi apare lui C. Rădulescu-Motru ca esențială în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mișcărilor sub frica necunoscutului), atitudinea plăcerii artistice (coordonarea ritmică a mișcărilor) și "atitudinea muncitorească" (munca propriu-zisă). Prin urmare, menținerea omului în cadrele unui specific existențial reclamă, de la început, anumite condiții biologice, însoțite de altele de natură culturală. Prin această judecată, personalismul energetic, în aspectul său antropologic, se apropie de alte modele și forme de explicație a problemelor omului, integrate, pe de o parte, antropologiei fizice, iar pe de alta, antropologiei culturale. În felul acesta gândește, de exemplu, R. Leakey. Într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
noțiunea personalității, ea nemaifiind acum "energetistă", pur și simplu, ci "personalist energetică". Prin duplicitatea aceasta de rosturi resemnificative pentru om, aflăm și soluția "salvării" identității sale, chiar în interiorul ordinii de finalitate. Continuitatea formelor de energie în univers este asigurată, potrivit personalismul energetic, de determinismul prin finalitate. Întreaga evoluție a universului, anterioară apariției corelațiunilor de personalitate, are sensul unor acumulări necesare, a unor condiționări "fizice", pregătiri ale începutului istoriei, dacă o privim dinspre corelația finală a energiei. Eul este primul fapt al
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o luptă continuă împotriva eului nostru primar"118. C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin această luptă, care generează reorganizări mai armonioase ale fondului sufletesc, personalitatea se apropie de forma sa desăvârșită: personalitatea energetică. I.3.c. Teoria culturii În contextul personalismului energetic, o definiție a omului este posibilă pe temeiul diferenței "esențiale" dintre existența umană și animal, întemeiată pe plasarea lor în evoluție, dar ea este condiționată nemijlocit de caracteristicile diferite ale acestor două "corelațiuni energetice", caracteristici scoase la iveală de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
propriu lumii omului. Neacceptarea acestei idei după care ordinea de finalitate este "dobândită" face imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și în Vocația..., filosoful român accentuează această idee. Formula metafizică a personalismului energetic (personalitatea este energia în actul ei desăvârșit) propune ca termeni primi, în ordinea conținutului, energia și personalitatea. Finalitatea care este termen prim, dar înainte de toate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
imposibilă înțelegerea conceptului de cultură și, în ultimă instanță, a conceptului de om și a întregii reconstrucții antropologice a lui C. Rădulescu-Motru. Mai cu seamă în Personalismul energetic, dar și în Vocația..., filosoful român accentuează această idee. Formula metafizică a personalismului energetic (personalitatea este energia în actul ei desăvârșit) propune ca termeni primi, în ordinea conținutului, energia și personalitatea. Finalitatea care este termen prim, dar înainte de toate, în privință metodologică se referă la ordinea pe care realitatea ca energie o dobândește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]