568 matches
-
Atmosfera și elementele narațiunii sunt tipice pentru basm sau balada fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe care le Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Cornu Caprei incomod pentru birocrați, nu altul decât Năiță Lucean, se pomenește până la urmă arestat și internat în lagăr, împreună cu cel pe care îl apărase. Reabilitat după un număr de ani, promovat în funcția de secretar al comitetului județean, el personifică, în intenția lui S., tipul comunistului înțelept, drept, integru. Prin demersurile și reacțiile acestui personaj, traumatizat de pe urma nedreptăților îndurate, epicul devine suport al unor dezbateri ideologice pe tema funcționalității puterii, asemănătoare prin natura și sensul lor demonstrativ celor din trilogia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
ne constrânge să situăm, în topica psihică, un om mai mult supraconștient decât inconștient, de unde izvorăște gramatica generativă a narațiunilor primordiale și a figurilor arhetipale".205 Spre deosebire de miza filozofiei, de a afla "ce este", mitul răspunde la întrebarea "cine este", "personificând, filtrând, apropiind și însuflețind adevărul într-un teatru figurativ": "narațiunile mitice nu sunt doar niște istorisiri care prezintă niște fapte la modul indicativ, ele tăinuiesc, în structura lor, un imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
totalitare moderne conținând un număr considerabil de elemente escatologice și soteriologice 452, într-un complex cristic (în matrice biblică și greco-romană Hercule, Prometeu) în care eroul se identifică cu comunitatea pe care o reprezintă.453 Dacă mitul este "dorința colectivă personificată", cea mai laconică și mai puternică expresie a acestei dorințe este, conform lui E. Doutté, ideea modernă de dictator. În perioadele de criză, dorințele colective se întruchipează în lider, care face inutilă orice altă reglementare, devenind o combinație de homo
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
familii, Stroiescu și Ștefănescu. Portretizați satiric, Stroieștii, ale căror modele, ușor de recunoscut în contemporaneitate, sunt socialiștii, folosesc simulacrul angajării în serviciul dreptății sociale ca trambulină spre treptele de sus ale ierarhiei politice. Cel mai reliefat dintre ei, Veniamin Stroiescu, personifică politicianul necinstit, versatil, demagog, revoluționar în vorbe, arivist de rând prin mod de viață și aspirații. În schimb, cu Viața la țară Z. atinge cota maximă a realizării ca prozator, înscriind implicit un moment major în evoluția romanului românesc. Alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
DROGURILE. Hmmm .... Un cuvânt ce implică multe lucruri, un cuvânt mult prea complex, pe care nu toti îl înteleg. Poate că nu ar trebui să personificăm drogurile! Putem spune că drogul este un fals prieten, cu care faci cunostintă tot prin intermediul unor falsi prieteni. Crezi că toti totul despre el, dar în același timp nimic; crezi că îl poți controla, dar nu este așa. Dar, de
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Pichiu Mădălina – Ioana, Iftime Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1992]
-
scăldat în lumină sau înveșmântat în straie de iarnă, poetul, retras în casă, la gura sobei - el are teroare de intemperii -, se lasă împresurat de fantasme, deslușind în jocul limbilor de foc plăsmuiri nemaivăzute (Serile la Mircești). Gerul, iarna sunt personificate, ca în mitologia populară. Un imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil tonus amoros, însă idila care îi ațâță suferă de prea mult dichis, alintându-se în artificiozități. Acest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
intoleranța predecesorilor săi, adeseori jenante, devin ingrediente asimilate și șlefuite de geniul său politropic. În ceea ce privește viziunea asupra Anticristului, Augustin reușește tocmai această sinteză între patriotismul local, propriu teologiei africane anterioare lui, și un anumit spirit cosmopolit (fără nici o conotație peiorativă) personificat, la un moment dat, excepțional de tradiția alexandrină. El îi pune deci față în față pe Tertulian și pe Origen, încercând să găsească numitorul comun și păstrând de la fiecare elementele capabile să se adapteze propriei sale viziuni. O dată cu Augustin, figura
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Hmm... un cuvânt ce implică multe lucruri, un cuvânt mult prea complex, pe care nu toți îl înțeleg. Poate că ar trebui să personificăm puțin drogurile. Putem spune că drogul este un prieten fals, cu care faci cunoștință tot prin intermediul unor prieteni falși. Crezi că știi totul despre el, dar în același timp nu îl cunoști. Ai impresia că îl poți controla, dar nu
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by RISTICI SORIN, FINICHIU EUGENIA-LUMINIŢA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2025]
-
se aseamănă un pom? 4. Cum poate fi adaptată pentru alte întrebuințări a cană? Un penar? O tavă? 5. Cum ar putea omul să oprească ploaia? 6. imaginați-vă că privighetoarea ar cânta cu cuvinte. Ce v-ar spune? 7. Personificați manualul de limba română. Ce v-ar spune? 8. Alcătuiți enunțuri ce pot constitui dialoguri între furnici: exclamare, întrebări. 9. Găsiți însușiri ciudate pentru: vânt copil caiet stilou pisică bancă Practica școlară confirmă că atmosfera de cooperare, de colaborare între
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a subiectului creator. Înțelegerea este un moment de rezonanță, consonanță sau poate chiar unison. Opera de artă ilustrează, ca eveniment, importanța și obligația actului revenirii hermeneutice, în absența căreia orice judecată ar deveni o condamnare fără apel. În fața evenimentului (care personifică cutumele tradiționale ale generozității), interpretul trăiește tensiunea între cunoaștere și neînțelegere sau, dimpotrivă între necunoaștere și înțelegere. Acest raport e măsurat doar de adâncimea experienței mirării. Aceasta nu imită muțenia clocotitoare a stupefacției, ci se articulează ca fond de receptivitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
canoane o literă moartă de lege, nici din iconomie o iresponsabilă obișnuință, duhovnicul de la Sâmbăta are acel tip de prezență care impune fără să umilească. Figura sa molcomă ne cheamă întrucât nu iscodește, ne luminează pentru că nu răscolește. Părintele Teofil personifică harul bucuriei (nulla dies sine laetitia). Senin, spontan și uneori ironic, părintele Teofil e un zoon gelastikon slujindu-și aproapele. Surâsul îi este de copil, nostalgiile nevinovate, iar naivitatea candidă. Repetatele succese citadine se datorează numai neîntreruptei sale dăruiri către
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
reprezenta statul român, ci numai poporul, pe când președintele României este învestit cu această prerogativă în mod expres prin Constituție. footnote> exercită autoritatea statală la fel ca și alte autorități publice cum ar fi parlamentul și guvernul, dar spre deosebire de acestea, el personifică autoritatea statală<footnote I. Alexandru, Mihaela Cărăușan, S. Bucur, Drept administrativ și procedură administrativă, Editura Lumina Lex, București, 2005, p. 198. footnote>. Pe plan intern se poate menționa, în acest sens, de exemplu, promulgarea legilor, acțiune prin care legea este
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de a crea atmosferă în povestirile de război, impresiile de călătorie rămânând marcate de același descriptivism vetust. Romanul Moartea zimbrului (1944), a cărui acțiune este plasată în secolul al XIV-lea, este o extindere a legendei întemeierii Moldovei. Zimbrul este personificat prin căpetenia unei hoarde de tătari care o răpește pe Branda, viitoarea soție a lui Bogdan, succesorul la tron al lui Dragoș Vodă. Activitatea lui I. este întregită prin câteva povești și scrieri în proză pentru copii: Dracul păcălit (1941
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
individuală, Onde trădează relaxarea în raport cu încărcătura simbolică a prozei. Vizibil omonim undei, ca pre-contu rare (vagă, incertă, insinuantă) a sunetului, Onde nu se știe a cui fiică este...Poate a sunetului, poate a trecerii timpului. Sau iubita din Umbra mea personifică undoietele oglinzi din Sărmanul Dionis. Opțiunile onomastice din cele două variante semnalează distanțarea față de magie sau religie 43. Hipertextul descrie adâncirea în mări cu "undoiete oglinzi", imagine prin care adâncirea se oglindește și devine înălțare. În hipotext nu se mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
condus prin intermediul rațiunii spre eidos, o acțiune a forței imagistice ce duce spre miturile pasiunii, erosului sau ale destinul sufletelor după moarte. Iar ultima etapă, Socrate deține mitul fiind cuprins de mania. Ultima etapă evocă nebunia jocului ce definește arta personificată de Nietzsche 30 în Dionysos ca dătător de inspirație. Raportul dintre logos și mythos este contrastul dintre Dionysos și Apollo unde Apollo reprezintă forma și frumosul născute din suferința lui Dionysos. Însă, apropierea mitului de filosofie a dus la raționalizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
se explicau fenomenele lipsite de legi logice sau a căror cauză era necunoscută. Înțelegerea unor astfel de fenomene se făcea prin animism. Însă mitul nu reprezintă numai starea primară a gândirii, ci și începutul cunoașterii necunoscutului sau a ne-înțelesului, personificându-le în imagini comprehensibile pentru om. Acest proces a dus la antropomorfism prin care fenomenele dobândesc conștiință și comunică într-un mod mistic cu omul. Max Müller34 numește mitul o boală a limbajul întrucât logosul nu mai e rațional, oscilând
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
diferite câmpuri culturale de natură mitologică. Personificările sunt folosite în pictură, sculptură, dar și în arta literară și poezie. În Alice în țara minunilor animalele posedă grai și au manire umane. În pictura Vântul de J. Battista Tiepolo, vântul este personificat sub forma unei ființe umane. Sculptura Centaurul Bătrân reprezintă un animal cu însușiri și chip omenești. Astfel, în cadrul operei de artă personificarea este prezentă prin intermediul simbolurilor, iar reprezentarea unui animal sau obiect neînsuflețit cu caracteristici omenești are ca scop redarea
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sau scrisă duce către o unitate formal-logică. Originea simbolului alegoric este legată de mitologie ca formă de exprimare a existenței umane prin intermediul unor imagini ce exprimă anumite idei abstracte, e.x: Themis, zeița dreptății, Ouroborus, reprezentând începutul și sfârșitul, Psyche, personificând sufletul etc. Simbolurile alegorice au fost sursă de inspirație pentru poezia, pictura și sculptura medievale. În cadrul artei literare, alegoria se bazează pe o convergență a corelației efectelor și aspectelor lor esențiale, a calităților și funcțiilor, și se bazează pe un
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Émile Zola, din dragoste pentru pământ, și-a intitulat romanul chiar ”Pământul” pentru a sugera importanța acestuia - element care poruncește sufletului și aprinde poftele în viața țăranului. Acest roman reprezintă ”un magnific imn adus pământului”, atribuindu-i rolul principal și personificându-l, având ca temă opoziția dintre micimea omului, neputința acestuia și imensitatea, rodnicia pământului, conferindu-i astfel romanului o aură de epopee. Pentru a avea pământul mult râvnit și pentru a-l stăpâni, personajele lui Zola sunt capabile de orice
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
ce intră și iese din satul Pripas, conferind textului circularitate. Drumul devine astfel o metaforă a vieții și a morții, o linie de demarcație dintre realitatea vieții și ficțiunea cărții, căpătând funcție metatextuală. Drumul este personaj în opera rebreniană, fiind personificat cu ajutorul verbelor: „se desprinde”, „aleargă”, „urcă”, ”înaintează”, având semnificația simbolică a destinului personajelor din satul ardelean de la începutul secolului al XX-lea, Prislop: Din șoseaua care vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul, când în dreapta, când în stânga, până la Cluj și chiar mai
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
chiar cel mai înalt înțeles pe care oamenii îl pot avea despre devenirea și rostul lor în lume (așa cum am arătat în cartea mea Mitul lui Chiron 17). Idealul era, desigur, formarea „omului deplin”, a „omului complet”, pe care îl personifica philosophos. Îndemnul socratic Gnoti seauton lua, în practica educației, forma unui imperativ sever: Meléte thanatou (melevth qanatou = „pregătește-te pentru moarte”)18. Mitul arhaic al androgynului 19, pe care Platon l-a evocat întotdeauna cu evlavie, lămurea problematica paideutică într-
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
kalnptw - „a acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și devine, astfel, el însuși savant care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale dionisiacelor, saturnaliilor și calendelor. Primele forme de dramă rituală au fost cele referitoare la vânătoarea primitivă. Acestora le-au urmat jocurile crescătorilor de animale, apoi cele cu caracter agrar, care foloseau măști vegetale și antropomorfe, reprezentând demoni ai vegetației, personificând primăvara (ca în Paparuda) sau referindu-se la rituri ale fertilității solului (precum Călușul, Cucii). Cultul morților a generat altă categorie de jocuri rituale: jocurile grupurilor de bărbați care întruchipau, deghizându-se, spiritele strămoșilor. Toate aceste forme ale dramei rituale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
stat, sistemele sociale, tipurile de economie, calitățile și defectele regimurilor din România interbelică și postbelică. Cele mai ascuțite observații le rostește fostul profesor Arcanu, Filosoful, în formulări mereu percutante, scânteietoare, lansate deseori sub formă de paradox și butadă. El ar personifica spiritul lui Petre Țuțea. Având un ascendent asupra celorlalți, nu doar în virtutea inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]