557 matches
-
conversația de tip brainstorming inițiată de învățător. Comparând compozițiile realizate de elevi se va observa că fiecare a pus în evidență alte aspecte ale primăverii. O reproducere după „Primăvara” de Sandro Boticelli poate provoca la noi corelări interdisciplinare: pictorul a personificat primăvara, așa cum au făcut și poeții amintiți la ora de limba română , creând un personaj fantastic cu anumite atribute: frumusețe , delicatețe a culorilor, grație, seninătate. Aceste atribute sunt inspirate de realitățile mediului înconjurător. Se identifică elementele naturii care posedă calitățile
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un personaj din fabula pe care o relatează el însuși, vorbim despre un narator-personaj (NP). Această diferență între NE și NP, între un narator care relatează despre alții și un narator care relatează despre el însuși un asemenea narator este personificat presupune o diferență în retorica narativă a "adevărului". NP pretinde că ceea ce povestește despre el este adevărat; pretinde că ceea ce scrie este o autobiografie, chiar dacă fabula este evident neplauzibilă, fantastică, absurdă, metafizică. Faimoasa povestire a lui Julio Cortázar Axolotl ne
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor 211. Fertilitatea femeii, a animalelor, dar și lumea vegetală sunt puse sub semnul lunii. Nu puține sunt credințele și miturile care pun în relație directă femeia cu natura sau cu unele elemente personificate din natură. De pildă, credința că luna ca personificare a masculinului are relații sexuale cu femeia este destul de răspândită. La fel, australienii, papuașii, grecii, romanii etc. credeau că șerpii se împerechează cu femeile. J.G. Frazer descrie în Adonis felul cum
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
aerului pot fi utile pentru previziunile de tip meteorologic. "Dacă-i zăpușeală este semn că se apropie o ploaie mare sau chiar furtună" (M.A., 42 ani, Suceava). Ca reprezentări în spațiul românesc tradițional circulă o serie de credințe care personifică mișcările de aer. Duhurile aerului, căci despre ele este vorba, populează spațiile aeriene iar influențele lor sunt, de regulă, nefaste asupra oamenilor. Ele poartă numele de Rusalii, Iele, Vântoase, Șoimane. În valorizările populare, aerul este un spațiu al damnării, al
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în acest caz, că adresarea directă, la persoana a doua singular, e numai o modalitate de punere în scenă a unui discurs cu doi actanți principali: satiristul și publicul. Adversarul e doar o categorie care face obiectul satirei, o voce personificată în discursul ficțional. Imponderabilitatea lui modifică întrucâtva schema actanțială susceptibilă de a deveni bipartită. Uzând de pattern-ul scrisorii, instanța auctorială devine ea însăși personaj în dialogul imaginar, adică un alt rol pe care polemistul găsește de cuviință să-l
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
lucrarea Idolul și distanța: „[...] trebuie să schițăm funcția sau, mai degrabă, modul de funcționare a idolului. Asta presupune, în primul rând, o rezervă nu privitoare la idol, ci la critica prea facilă a acestuia întreprinsă de obicei. Idolul nu îl personifică pe zeu și, prin urmare, nu lamăgește pe adorator, care nu vede în el zeul în persoană. Dimpotrivă, adoratorul se știe artizanul care, din metal, din lemn sau din pietre, a lucrat până la a-i oferi zeului o imagine de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
ne constrânge să situăm, în topica psihică, un om mai mult supraconștient decât inconștient, de unde izvorăște gramatica generativă a narațiunilor primordiale și a figurilor arhetipale".205 Spre deosebire de miza filozofiei, de a afla "ce este", mitul răspunde la întrebarea "cine este", "personificând, filtrând, apropiind și însuflețind adevărul într-un teatru figurativ": "narațiunile mitice nu sunt doar niște istorisiri care prezintă niște fapte la modul indicativ, ele tăinuiesc, în structura lor, un imperativ. Ființele mitice, prin ceea ce li se întâmplă, devin niște actori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
totalitare moderne conținând un număr considerabil de elemente escatologice și soteriologice 452, într-un complex cristic (în matrice biblică și greco-romană Hercule, Prometeu) în care eroul se identifică cu comunitatea pe care o reprezintă.453 Dacă mitul este "dorința colectivă personificată", cea mai laconică și mai puternică expresie a acestei dorințe este, conform lui E. Doutté, ideea modernă de dictator. În perioadele de criză, dorințele colective se întruchipează în lider, care face inutilă orice altă reglementare, devenind o combinație de homo
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ar fi visat niciodată să obțină sau nu și-ar fi închipuit că ar fi fost cu putință. „E o întâlnire cu Roma cum n-a mai fost vreuna până acum“, își mărturiseau unii altora. Pentru prima oară imperiul era personificat de un tânăr luptător victorios și temut, care, totuși, pe lângă moștenirea nemiloasă a lui Augustus, o avea și pe aceea mitică a lui Marcus Antonius, singurul roman care plănuise să unească puterea Romei cu culturile Orientului. Poate din cauza legendei țesute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
potrivit: „Spus așa, cît se poate de simplu, acești oameni simbolizează Împlinirea unei viziuni - Los Angeles-ul ca loc de desfătare și de trai cotidian la cele mai Înalte standarde. Mai mult decît oricine altcineva, Raymond Dieterling și Preston Exley au personificat visurile mărețe și frumoase pe care s-a clădit acest oraș“. PARTEA A CINCEA După ce vei fi plecat CAPITOLUL 78 Ed În uniforma lui albastră de gală. ZÎmbind, Parker Îi prinse de umeri stelele de aur. — Comandant adjunct Edmund Exley
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lor ca de-o curiozitate etnologică, dispărută de pe pământ, pentru că n-a avut nicicând energia de-a se ridica contra mișeilor, ci aclamîndu-i din contra, ca salvatori ai săi, au răstignit pe adevărații lui fii? Exista-va el, când Antihrist, personificat în acel fin și elegant agent al panslavismului, cu barba albă și cu fizionomia ce inspiră încredere, cu atât mai periculos cu cât e mai simpatică figura lui, l-a promis de mult încă amicilor săi? Dar nu întreg, nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
2002), acesta distingând între societăți de culegători-vânători, societăți horticulturale, societăți agrare și societăți industriale. Pe aceleași coordonate se situează și structura tripartită a istoriei umane propusă de E. Gellner (1988) ca alcătuită din societăți de culegători și vânători, societăți agrare (personificate sub numele de "Agraria") și societăți industriale ("Industria"). Fiecare tipar de structurare a trecutului are o anumită "implicatură" (Grice, 1975, p. 43) semantico-ideologică care rezidă în grilele de interpretare a istoriei pe care le furnizează. Conștiința societală a trecutului, cristalizată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secund, a cetățenilor de clasa a doua, a "bunilor români". Cărturarul ardelean este exclus din românitate în baza criteriului confesional, potrivit căruia a fi român este sinonim cu a fi ortodox. Țârgovețul din Pașcani, Bercu Solomon, în care Nae Ionescu personifică întreaga evreime românească, este descalificat în baza dublului criteriu etnic-confesional. Cazul liberalului Ion C. Brătianu, ctitorul politic al României moderne și arhitectul statului românesc industrial este cu atât mai interesant, întrucât satisface atât criteriul etnic, cât și pe cel confesional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centrul[ui] de gravitate și punctul[ui] din apus în răsărit". Înțelegerea universalului trebuie să pornească de la particularul românesc, motiv pentru care Găvănescul găsește de cuviință să organizeze istoria universală plecând de la istoria românilor (Nastasă, 1999, p. 103). Școala critică, personificată în I. Bogdan învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fată de patrie și popor, internaționalismul consecvent fac ca numele tovarășului Nicolae Ceaușescu să fie indisolubil legat de toate marile transformări petrecute în anii aceștia în societatea românească" (p. 218). Istoria națională a ultimei jumătăți a secolului XX este astfel personificată în figura secretarului general. Nu doar destinele domestice sunt inseparabil legate de numele său, ci și natura relațiilor diplomatice ale României "sînt indisolubil legate de personalitatea Secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu" (pp. 193-194). "Spiritul creator, străin oricăror scheme
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mitu et al., 1999, p. 5). Cu excepția manualelor destinate ciclului primar, pentru clasa a IV-a, care continuă să promoveze o iconografie a personalităților naționale și internaționale, discursul istoric a ieșit din captivitatea Oamenilor Mari. Trecutul românesc nu mai este personificat în figurile eroismului militar, iar destinul neamului nu își mai găsește încarnarea umană. În fapt, ideea teleologică de destin al neamului românesc este demonetizată, odată cu destructurarea cronologică a istoriei și restructurarea sa tematică. Efectul direct al acestei schimbări a logicii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Drogurile.... Hmm... Un cuvânt ce implică multe, un cuvânt mult prea complex, pe care nu toți îl înteleg. Poate că ar trebui să personificăm puțin drogurile. Putem spune că drogul este un fals prieten cu care faci cunoștință tot prin intermediul unor falși prieteni. Crezi că știi totul despre el, dar de fapt nu știi nimic, crezi că îl poți controla, dar nu e așa
Drogurile. Gânduri despre aparenţe…. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Albu Alexandra, Oana-Raluca Silion () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1986]
-
capabil, în România, de-a se opune fățiș guvernului. Dar acei cari, într-un chip ori într-altul, cată să muncească pentru a se ținea deasupra apei nu-și vor crea de buna lor voie piedeci zilnice intereselor lor, piedeci personificate în subprefecți vițioși, maiori cocoșați de gardă civică și alți monștri din regnul organic al celor ce n-au nimic de pierdut și totul de câștigat. Ar mai rămânea o cale pentru ca țara să zvârle cât colo pe patrioții cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unde partidele sunt bine organizate și delimitate, chiar în vechea Engliteră, care încă multă vreme va servi de tip, șeful partidului rezumă nu numai sentimentele, nu numai credințele celor supuși la direcțiunea sa, dar chiar de multe ori acest cap personifică existența partidului la putere. Aceasta se poate zice mai vârtos vorbind de țara noastră, unde luptele politice se rezumă în lupte de individualități, și unde opinia publică se găsește încă în acea fază de formațiune și de tranzițiune spre a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
trebuie s-o spunem, un străin ca tatăl d-lui C. A. Rosetti a fost asemenea boier? După epoca vechilor fanarioți, a Caradalelor, Gianiilor, Cariagdiilor din generația întîia, nu mai poate exista aristocrație istorică în generația a doua. Odată ce virusul personificat prin lepădăturile Orientului, lipsite de iubire de adevăr și de curaj, a intrat în organismul viu al unui popor, nu mai poate fi vorba de aristocrație istorică. Ea rămâne un ideal de invidiat, pe care puține popoare l-au ajuns
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Atmosfera și elementele narațiunii sunt tipice pentru basm sau balada fantastică, Îndepărtate de morala curentă datorită caracterului mitic, primordial și exemplar, al semnificațiilor pe care le Încifrează. Prezintă Însă un interes particular pentru subiectul nostru faptul că factorul chemat să personifice această situație, cât se poate de normală În logica basmului, dar stranie și nefirească dacă o raportăm la comportamentul comun, este fata de frânc. În imaginarul țărănesc, frâncul poate oferi, ca personaj de basm, doza necesară de straniu, absurd, chiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de duhuri rele. Pentru a preîntâmpina sau opri acest plâns existau numeroase descântece și vrăji: se punea fașa pe drum ca să treacă oile peste ea. Plânsul copilului era considerat un fel de morb, care se numea plânsori (plânsoare) și era personificat În textele descântecelor. În basmul mitic Fecioru dă-mpărat și Întâlnim o situație mai rară, embrionul plângând În uter, un tip care are numai variante maghiare. Împărăteasa rămâne Însărcinată; la trei luni, grăiește copilul din foale: Îi spune: Lulița Floare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
violent bunul simț, mentalitatea arhaică tradițională a creat instanța ursitoarelor. Evident, În era creștină, soarta omului a Început să fie judecată, teoretic cel puțin, În funcție exclusiv de voința divină. Dar elementele precreștine au rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice În Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, În disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, raționalizează În imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
foc, până ce duhul cel necurat i-a făgăduit că nu se va mai apropia niciodată. Samca are 19 si chiar 24 de numiri, se arată femeilor Îngreunate și copiilor, luând forma tuturor animalelor, cu excepția oii, vițelului și porumbelului, Întrucât acestea personifică nevinovăția și curățenia. Pentru ca Samca să nu se apropie de casă și de persoana la care se găsesc numirile ei, În multe case sunt scrise pe perete aceste numiri și multe femei Însărcinate poartă asupra lor o cărticică manuscrisă, numită
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
uniunea fundamentală, cu rodirea, cu nașterea lumii, marchează, la nivelul microcosmosului uman, ceea ce se Întâmplă În natură, În macrocosm. De aceea, asocierea ploii ori a vântului la actul de mai sus prezintă o valoare simbolică, deoarece nașterea unei noi lumi, personificată prin nașterea unei ființe, nu se poate face la Întâmplare. Tradiția simbolică proprie folclorului are un cuvânt greu de spus. Afirmarea primatului cosmologic al apei apare adesea În legendele românești. Umblând pe deasupra apelor infinite, Dumnezeu si Diavolul sunt cei doi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]