68,369 matches
-
Cornelia Ștefănescu din perspectiva critică a Izabelei Sadoveanu, acesta este, în mare, fondul ediției critice în două volume, Cărți și idei, realizată de Margareta Feraru. Întregul, vol. I 1905-1929, vol. II 1930-1939, îl putem privi ca pe o adevărată carte de vizită a publicistei
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
scrisului în răstimpul diferitelor vârste ale Izabelei Sadoveanu (1870-1941). Care sunt preocupările acestei scriitoare care, la vremea ei, provocase acerbe polemici și contestări mai mult decât aprecieri, deși N. Iorga și G. Ibrăileanu, obiectiv sau nu, au privit-o din perspectivă privilegiată, încorporând-o substanței timpului său? Izabela Sadoveanu scrie articole și studii. Unele sunt extinse, prilej de reflecție asupra mișcărilor literare, asupra continuității și rupturii dintre ele, a condamnării convenției în interpretare și a susținerii constante a analizei, a semnalării
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
pasiunea față de obiectul cercetării, împletirea acribiei cele mai severe cu emoția descoperirii datelor, pierdute în noianul ziarelor uitate. Fără asemenea muncă și dăruire, nu s-ar mai fi ajuns vreodată ca acestea să fie scoase la lumină și valorificate în perspectiva amănuntului și a sintezei.
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
Eliot. într-adevăr, abilitatea unui critic constă, se pare, înainte de orice, în selectarea autorilor, iar miza criticii de înaltă clasă - în descoperirea acelui moment în care textul apare ca un întreg organic, viu, funcțional la toate nivelurile sale. Din această perspectivă însă, orice lectură inteligentă devine, inevitabil, o relectură. Paradigmatică pentru acest mod de "a citi", mi se pare odiseea unui text de Nerval (e vorba de Sylvie), căruia Eco îi consacră și aici un sclipitor studiu intitulat La brume de
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
Roxana Racaru Georgeta Horodincă ne propune în Ștefan Bănulescu sau Ipotezele scrisului o monografie de un tip special: dintr-o perspectivă din interior a operei, pornind de la dificultățile traducerii și descoperirile la nivelul textului pe care le aduce o asemenea întreprindere. Este o monografie care, paradoxal, se citește foarte ușor și de nespecialiști, fără rigiditățile subiacente realizărilor academice, scrisă dintr-o
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
Insulei Cailor, geniu matematic, ajuns la o bătrînețe liniștită la Bodega Armeanului alături de Iapa-Roșie? în nici un caz nu e vorba de o evoluție în sensul romanelor clasice. Imaginația autorului "renaște din propria ei cenușă, reluînd mereu același personaj, din altă perspectivă; în alt context, sub altă formă; procesul continuă irezistibil, nimic nu-l poate opri, nici o versiune nu reprezintă ultimul cuvînt, oricînd o nouă ipoteză rămîne posibilă. "Definitivările mă sperie", spunea Milionarul". Monografia de față e un teren fertil discuțiilor, fără
Scrisul și ipotezele by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14485_a_15810]
-
în formele vitale și ideile reușite, puternice. Tot ceea ce-și menține esența în acest fel se cheamă adevăr." (p. 287) Cum ar veni, cunoaștere este procesul ludic sofisticat prin care anumitor configurații de factori, așa cum apar ele din anumite perspective, li se dau prioritate și valoare de adevăr, după cum altele sunt îndepartate sau neglijate. în ceea ce privește producerea discursului filosofic ca atare, o propoziție devine adevărată atunci când este ireproșabilă din punct de vedere estetic. Cum spune Safranski, "frumusețea și tăria propozițiilor devine
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
Ultimul" Vianu. Vederile subîntinse de aceste titluri nu sunt deloc ortodoxe - și, în orice caz, nu sunt cele cu care ne-am obișnuit în ultima vreme. Așa, de pildă, se afirmă că "Marx a fost un adept al capitalismului, în perspectiva depășirii acestuia" (p. 68), ori se sugerează că antisemitismul bazat pe ideea contribuției evreiești la instaurarea comunismului în România reprezintă o reminiscență stalinistă a epurărilor din aparatul de partid și de stat sovietic. Formulările autorului sunt, nu de puține ori
Lupta eruditului cu sub-înțelesurile by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14459_a_15784]
-
onorați cu drepturi de autor. Însă trăiau din plin, în draci, știind că va veni și-o zi, fericită, când se va putea trăi și din scris. Doar, pe-atunci, îl citeam cu toții pe Makarenko, cu "sistemul liniilor lui de perspectivă". Acum mai mult se pune problema cum trăiește matur, format și recunoscut, de vreme ce nu-l mai editează nimeni. Ce să-i faci, dacă nu s-a născut cu numele de Sandra Brown... - Cât v-a costat și cât ați... beneficiat
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
Alteori e recuzată cu un subtil scepticism, cu grimasele unei difidențe de bonton, precum un concept "depășit". Există esteți care, disociindu-se de "patetica naivitate" a Monicăi Lovinescu, țin a se arăta mai catolici decît papa! Nu ne îndoim că perspectiva urmașilor noștri, eliberată de confuzii și inerții, de ambițiile concurențiale mai mult ori mai puțin disimulate, de carierismele mai mult ori mai puțin "apolitice", va repune în integralitatea drepturilor sale poziția Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca. Deocamdată ea
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
și de la Fiulț, existența Purgatoriului, cuminecarea se poate face și cu pâine nedospită (azimă), primatul Papei. Este din acest punct de vedere o carte reprezentativă pentru Biserica Greco-Catolică din Transilvania și pentru iluminismul românesc, Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, cartea lui Cotore probează o cultură teologică temeinică, susținând ideea că Unirea cu Biserica Romei este o revenire la religia străbună sau, cum se spune în limbaj religios
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
ar fi fost ciuruită. Lumea își prelungea în mine în mod natural toate tentaculele - vă amintiți, desigur, acest pasaj mult citat din Întâmplările în irealitatea imediată ale lui Blecher. Îl invoc aici ca pe un ecou literar subiectiv stârnit de perspectiva intertextuală adoptată de Floarea Țuțuianu în poeziile sale reunite selectiv în Arta Seducției, volum apărut în septembrie anul acesta la Editura Vinea. Astfel, ființele care se întâlnesc în versurile sale "se răsfoiesc" între ele, sunt ființe-palimsest; vocea poetei este ea
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
americană este omniprezentă, fie propriu-zis prin crâmpeie de versuri, fie prin binecunoscuta-i propensiune de a materializa abstractul, de a da forme palpabile inefabilului. Arta Seducției se constituie într-un avatar post-derridean al poeziei practicate de Emily Dickinson, crucială pentru perspectiva poetei românce fiind conștiința faptului că "Il n'y a pas dehors texte": "Nu trupul, nu sufletul, ci sexul din inima cuvântului meu este punctul meu forte", spune autoarea în Câinele meu sufletul. Poeme precum Seximoronul sau Requiem atestă același
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
lui însușirea sistematică a fondului documentar al arhivelor și cu observațiile culese din ele, izvoare reci și exacte, să scrie ca un moralist obiectiv. Trăsătura nu anulează însă altele, care aparțin omului pasionat, liric și retoric, concepând o lucrare a perspectivei: "această ochire ne va da înțelegerea revoluțiilor ei de față și a revoluțiilor ei viitoare", scrie, cu gândul la țară, în slujba căreia se pune. Comentatorii operei lui Nicolae Bălcescu, dacă ar fi să numesc doar pe cei ale căror
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
în bună parte. Pătruns masiv în poezia ultimelor două decenii, livrescul este perceput ca un foarte bun indiciu că paradigma literară își configurează un nou chip. Lucia Țurcanu încearcă în Ultima epifanie să surprindă traseul poeziei din anii '80 din perspectiva livrescului și să scoată în evidență, mai mult tangențial, și alte caracteristici generale noii viziuni poetice care pare să se contureze destul de clar. Meritul principal al eseului este moderația și prudența cu care, de altfel, face afirmațiile ce-i legitimează
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
se întîlni în același punct - melancolia fecundă a plictiselii. Rămîn texte despre plictiseli, la plural, ce reușesc totuși să nu devină contradictorii, deși aceasta ar fi fost poate un avantaj. Nu e vorba nici despre un același subiect fragmentat în perspective diferite, ci, în mod esențial, despre stări diferite. "Fiecare popor are modul său specific de a se plictisi - și de a-i plictisi pe alții. Europeanul, cu ochii ațintiți pe ceas, așteaptă și se plictisește în Africa, unde nimănui, cu excepția
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
de apărare... ). Inevitabil, cartea capătă aspectul unui mozaic iar efectele privirii lui sînt simultan contradictorii. A vorbi despre plictiseală fără a plictisi, a compune chipul plictiselii prin fragmentarea stării în plictiseli mărunte. Dar oricît de eterogene sînt ca stil și perspectivă textele ce intră în carte, aceasta poate fi cu ușurință plasată în sfera unei discipline anume. Poate surprinde, dar lucrurile așa stau. Domeniul acesta e una din cele mai noi ramuri ale antropologiei - antropologia emoțiilor, direcție de abordare a faptului
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
Din 1990, Academia Schloss Solitude, care este o instituție de drept public, își asumă programatic maxima deschidere în spațiul artei. Din 1996 sunt atribuite burse de creație și unor asociații de cultură. Astfel se materializează și intenția înrudirii, dintr-o perspectivă istorică, a spiritului Academiei Schloss Solitude cu cel al Școlii de la Barbizon sau al coloniei de artiști Bateau Lavoir din Montmartre - locuri ideale de creație, sudate prin viziunile și temperamentele înrudite ale artiștilor care le-au frecventat. În cea de-
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Austria, 1984, 1990-1996, Congresul traducătorilor din Berlin, 1980. Numeroase apariții în periodice din Austria, Germania, Luxemburg, Elveția. Rodica Binder: Nora Iuga, ne aflăm într-un loc splendid, la castelul "Solitude" de lîngă Stuttgart, favorabil creației literare. Să aproximăm pentru început perspectiva de viitor, pentru că ceea ce ați realizat pînă acuma a fost excelent primit. Am înțeles că există șanse ca Sexagenara și tînărul să apară și în Franța. Ne-am dori ca Jurnalul berlinez să fie tradus în limba germană... Ambele scrieri
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
cărți ale aceluiași autor. Așa mi s-a întîmplat și cu Hertha Müller. Trebuie să mai traduc ceva între, ca să ies puțin din acea atmosferă... cred că mă înțelegi. Aglaia Veteranyi, cu a doua ei carte, va rămîne totuși în perspectiva mea de viitor, dar poate peste un an. R. B.: Hertha Müller, cu ultimul ei volum de poeme-colaje, este un fenomen cu totul interesant în sfera aceasta de idei? N. I.: Sigur că da. Am făcut o experiență: am fost împreună
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
Balcanilor), fragmente din scrieri ale acestora și analize critice a unor cărți precum Verbele auxiliare ale inimii, Constructorul de orașe, Vizitatorul și Cartea memoriilor. Puțin convingător pare a fi eseul lui Florin Doboș, dedicat Vizitatorului lui Konrád, citit dintr-o perspectivă teologică nu întru totul valabilă. Foarte generos este în schimb un articol al lui Nádas (Bietul, bietul nostru Sascha Anderson), publicat în 1992 în revista budapestană Nappali Ház, despre colaboraționism în țările comuniste, despre integritate morală și termenii în care
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
unui prezent pe care trebuie să-l gândească și să-l moduleze. Ignorând în bună măsură proviziile agonisite și încurajând căldura transformărilor, mersul înainte, ținând cont de faptul că, dacă trecutul este ireparabil, iar prezentul ne stă vraiște la dispoziție, perspectiva nu este doar un loc lesnicios unde să-ți depozitezi dorințele, ci chiar o invitație la rectificarea acestor dorințe. Cele mai multe reuniuni de muzică nouă sunt solidare diversității, formei compozite și conținutului miscelaneu. Așa se face că, dacă am asocia un
Barrie by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14527_a_15852]
-
prin faptul că amintesc puțin de Goga (seria de poezii cu același titlu, Despre țărani, și altele), dar aceasta nu e decât coaja, este doar primul strat, iar dincolo de el, se află un poet contemporan cu Nichita Stănescu, se află perspectiva lui intimă asupra unui anumit spațiu și asupra unor anumite clipe. Văd această perspectivă ca pe o nuanță nouă, perceptibilă la o lectură atentă (În centrul orașului/ O formă bizară/ Din oțel inoxidabil.// Țăranii se uită,/ Se uită...// Ce poate
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]
-
țărani, și altele), dar aceasta nu e decât coaja, este doar primul strat, iar dincolo de el, se află un poet contemporan cu Nichita Stănescu, se află perspectiva lui intimă asupra unui anumit spațiu și asupra unor anumite clipe. Văd această perspectivă ca pe o nuanță nouă, perceptibilă la o lectură atentă (În centrul orașului/ O formă bizară/ Din oțel inoxidabil.// Țăranii se uită,/ Se uită...// Ce poate să fie?// Floare?/ Nici vorbă./ Femeie? Pasăre?/ Moară de vânt?/ Și neînțelegând/ Își scot
Melodia întâmplărilor by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14537_a_15862]