1,166 matches
-
ca sinonim sau alternativ pentru cel de reformă sau reformă crucială la unii autori (Gabrisch, 1989) , definit ca schimbare societală sau sectorială realizată în baza unui proiect, elaborat de elite și adoptat de mase ca rezultat al unor procese de persuasiune, contagiune socială sau constrângere (Sandu, 2000) Același autor remarcă, la începutul perioadei tranziției, faptul că anticipațiile și așteptările oamenilor legate de reformă nu erau foarte bine clarificate, iar aspectul lor contradictoriu indica mai degrabă un reformism de negație, adică de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aparține unuia dintre cei 7 înțelepți ai Atenei. Cicero spunea: "nosce te ipsum". În înțelegerea filosofilor, cunoașterea de sine avea un rost primordial în viața umană conducând la aflarea aptitudinilor sau slăbiciunilor primordiale (personale), a limitelor personalității proprii. Folosirea discursului, persuasiunea nu conduc la profunzime, la limite, la adevăr. Cunoașterea de sine nu are semnificație și valoare decât dacă duce la o cunoaștere a persoanei care să depășească individualitatea fiecăruia în măsura în care conduce la meditația asupra sufletului și, în consecință, asupra Binelui
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
despre schimbarea organizațională, Schein arată că aceasta se poate face prin: • promovarea sistematică a persoanelor reprezentând anumite subculturi selectate; • dezvoltarea organizațională constând în crearea unor sisteme paralele de învățare; • seducție tehnologică; • infuzie de personal din afara organizației; • scandal și explodarea miturilor; • persuasiune coercitivă; • schimbarea direcției de acțiune; • reorganizare și recreere a organizației. Dar setul de mijloace ales din panoplia anterioară este diferit în funcție de poziționarea organizației în ciclul său de viață. În practica actuală, modelarea este abordată dinamic, posibilitatea sa considerându-se de la
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
TCCC și Coca-Cola HBC au revizuit practicile privitoare la vânzarea băuturilor răcoritoare în școli și copiilor sub 12 ani. Această abordare se concretizează în mărirea numărului de băuturi necarbonatate în școli, dar și în evitarea transformării copiilor în ținte ale persuasiunii publicitare. IV.7. Managementul resurselor umanetc "IV.7. Managementul resurselor umane" Sistemul Coca-Cola utilizează în România în anul 2006 aproximativ 3 000 de oameni. Aceștia sunt salariații firmelor Coca-Cola România SRL, aproximativ 20 de persoane, și ai Coca-Cola HBC România
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
lucrul poate cel mai serios - care putea genera nu doar neîncredere, dar și o mare ostilitate față de proiectul politic platonician era felul în care Platon se gândea că el ar trebui să fie pus în aplicare: nu era vorba despre persuasiune, nici despre vreo formă oarecare de revoluție „de catifea”, realizată în conștiințe, nici despre un proces reformist mai îndelungat, care să transforme treptat instituțiile, mentalitățile și oamenii, ci despre o schimbare brutală, rapidă și violentă, presupunând o tabula rasa a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
retor „ahileic” ar fi fost o utopie care ar fi desființat oricum retorica, dar el completează analogia cu ipostazele iubirii, lăsându-ne să zugrăvim pentru o clipă în minte figura absurdă a retorului care spune adevărul în afara oricăror tehnici de persuasiune). Dintre toate analogiile, chiar incomplete, pe care le-am prezentat deocamdată, aceasta din urmă pare a fi de reținut dincolo de modul în care ea explică și îmbogățește cuplul nostru conceptual: cu retorica, ne aflăm la un pas de legitimarea minciunii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care pare inerent lumii noastre, nu neapărat moderne. De exemplu, E.R. Dodds își construiește ultimul capitol al celebrei sale analize Grecii și iraționalul pe conceptul fricii de libertate: eșecul raționalității filosofiei clasice grecești îi apare elenistului ca un eșec al persuasiunii elitei intelectuale grecești asupra întregii societăți contemporane ei în vederea unui salt spre conștiința individuală: această persuasiune nu a reușit datorită „fugii inconștiente de povara grea a opțiunii individuale pe care o societate deschisă o impune membrilor ei”. Prin urmare, Dodds
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
al celebrei sale analize Grecii și iraționalul pe conceptul fricii de libertate: eșecul raționalității filosofiei clasice grecești îi apare elenistului ca un eșec al persuasiunii elitei intelectuale grecești asupra întregii societăți contemporane ei în vederea unui salt spre conștiința individuală: această persuasiune nu a reușit datorită „fugii inconștiente de povara grea a opțiunii individuale pe care o societate deschisă o impune membrilor ei”. Prin urmare, Dodds vede în ceea ce numisem mai sus „componenta ahileică” un adevărat magnet social, o plăcere a mulțimii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Sekula), putem să admitem că ceea ce suntem și ceea ce facem reprezintă, cel mai adesea, hieroglifa istorică a unui mesaj conceput mai mult sau mai puțin direcționat, de fiecare actor social. La nivelul acesta nu contează atât de mult adevărul, cât persuasiunea. Există o polimorfie a falselor evidențe care „îngroapă” cu regularitate adevărul. „Așadar oratorul nu învață tribunalele și celelalte adunări despre lucrurile drepte și nedrepte, ci doar le convinge.” Între demagogia contemporană și cea a anticilor nu există, după cum se vede
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
au azi un potențial persuasiv mai viguros decât oricând în trecut. Iată cât de legitime sunt motivele care l-au determinat odinioară pe Platon să ceară izgonirea poetului din cetate. El slujește prin vers unui comandament exterior. Forța sa de persuasiune este direcționată intențional. Caracterul uman al existenței artistului scoate ființa sa de sub semnul imaculatului. Trupul răului poate fi totdeauna articulat insinuant printre scuze și eschive. Cine să stăpânească arta eschivei mai bine decât acești virtuozi patetici ai verbului ? Ei nu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
izolate, ci al unor sisteme sociale care judecă produsele unor persoane. A doua strategie folosită pentru a integra faptul că verdictele sociale sunt atât de importante pentru creativitate nu este negarea importanței lor, ci separarea procesului creativității de cel al persuasiunii și declararea necesității prezenței amândurora pentru ca ideile sau produsele creative să fie acceptate (Simonton, 1988, 1991, 1994). Însă această stratagemă nu rezolvă problema epistemologică. Dacă o persoană nu este în stare să convingă lumea că a avut o idee creativă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lumea că a avut o idee creativă, cum putem fi siguri că a avut-o într-adevăr? Iar dacă reușește să-i persuadeze pe ceilalți, sigur că îi va fi recunoscută creativitatea. Prin urmare, este imposibil să separăm creativitatea de persuasiune; ele ori înving, ori eșuează împreună. Imposibilitatea nu este doar metodologică, ci și epistemologică și, probabil, ontologică. Cu alte cuvinte, dacă prin creativitate înțelegem capacitatea de a adăuga culturii un lucru nou, nu putem nici măcar să ne gândim să o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
înving, ori eșuează împreună. Imposibilitatea nu este doar metodologică, ci și epistemologică și, probabil, ontologică. Cu alte cuvinte, dacă prin creativitate înțelegem capacitatea de a adăuga culturii un lucru nou, nu putem nici măcar să ne gândim să o separăm de persuasiune. Desigur, putem să nu fim de acord cu această definiție a creativității. Unii preferă să o considere proces intrapsihic, o experiență inefabilă, un fapt subiectiv care nu trebuie neapărat să lase vreo urmă obiectivă. Dar orice definiție a creativității care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
eugeniștii din România se pronunțau, În general, Împotriva sterilizării ca mijloc de generare a Îmbunătățirilor eugenice, această lege nu a inclus astfel de măsuri. În schimb, legea Moldovan și alte politici și-au pus speranța În educație și În puterea persuasiunii - În faptul că indivizii Își vor schimba comportamentul dacă vor fi informați despre limitele lor biologice și responsabilitățile lor eugenice. Sub presiunea susținătorilor eugeniei au mai fost promulgate unele măsuri restrictive la mijlocul anilor ’30. Avortul a fost interzis prin lege
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua ordine eugenică. Încrederea În puterea persuasiunii și a educației este cea care ordonează viziunea despre reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. O posibilă sursă a poziției lui Moldovan față de problema descentralizării ar putea fi dezamăgirea sa În legătură cu felul În care autoritățile din București coordonaseră unirea Transilvaniei cu Regatul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cetățenii să Își asume responsabilitățile eugenice. Cu toate acestea, În Biopolitica, Moldovan nu a imaginat o infrastructură care să controleze toate aspectele vieții private și care să Încerce să obțină mobilizarea socială cu orice preț. Moldovan avea Încredere În puterea persuasiunii de a determina chiar schimbări majore și În cooperarea voluntară a cetățenilor la aplicarea principiilor eugenice, o dată ce acestea erau Înțelese. Coerciția urma să aibă un rol minimal În succesul eugeniei ca program eficient de reformă radicală a statului, esențiale urmând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
facultăților de biologie, antropologie și alte științe sociale, ceea ce explică, În parte, susținerea pe care ideile politice antiliberale au câștigat-o printre tineri, la Începutul anilor ’30. Adeziunea studenților la astfel de idei se explică nu doar prin forța de persuasiune a ideologiilor dreptei extreme, ci și prin influența profesorilor care prezentau obiectivismul științific și progresul ca fiind incongruente cu democrația liberală și cerând chiar respingerea acesteia. Mișcarea eugenistă din România interbelică a creat efecte și dincolo de scena intelectuală și de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
factorul uman, care prin potențialul său poate contribui la creșterea eficacității în sectorul public, este absolut necesară. Sistemele de norme din administrație acordă funcționarilor publici dreptul de a lua decizii sau de a emite instrucțiuni, acceptate fără a recurge la persuasiune, negociere sau forță. Ei devin astfel purtătorii autorității conferite de normele și practicile din cadrul activității respective. O componentă foarte importantă a reformei sectorului public o reprezintă reforma administrației publice locale, al cărei principal pilon îl reprezintă descentralizarea (vezi descentralizare). Descentralizarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pot să nu participe la orele de dirigenție sau, și mai frecvent, să aibă o receptivitate scăzută, la mesajul promovat. Este cunoscut efectul paradoxal al mesajelor: ele întăresc convingerea celor care sunt deja convinși, dar nu are nici un efect de persuasiune asupra celor care sunt convinși. Studiile au arătat că primii trei ani din viața copilului sunt cruciali în evoluția mentală și socială ulterioară. Pornind de la această constatare, UNICEF din Republica Moldova a lansat un program de convingere a familiilor de a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
un fenomen social de bază, în strânsă legătură cu interacțiunea socială, deoarece comunicarea creează și modifică relațiile. Psihologia grupurilor mici studiază o serie de probleme care își găsesc aplicabilitate în cadrul comunicării organizaționale. Astfel de teme sunt: comunicarea ca mijloc de persuasiune, modelul comunicării eficiente în grupurile mici, relația comunicare - negociere, comunicare - soluționare de conflicte, rolul comunicării în conturarea normelor de grup, comunicarea ca mijloc de coordonare a activității în grup, dificultăți în comunicarea de grup, comunicare verbală și nonverbală în grup
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tacticile de influențare a rezistenței la schimbare Yuki, G. Fu, P.P. Studiul ajunge la concluzia că, în ciuda marilor diferențe interculturale ce influențează comportamentele din timpul schimbării, există totuși și câteva asemănări. Lucrarea arată că manageri din trei țări au calificat persuasiunea rațională drept cea mai bună tactică pentru a influența rezistența la schimbare. 1999 Un proces de schimbare din cadrul unei organizații de psihiatrie și schimbări în principalele funcții și capacități funcționale ale unităților Mielonen, M-L. Karttunen, M-L. Hakko, H.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
nu menestreii”, În cel al filozofiei, „cercetătorii, nu savanții”. Acestor două categorii-cumul foarte banale, Wilde adaugă o a treia, mai surprinzătoare. Ea cuprinde cărțile pe care publicul e important de convins să le citească. Pentru Wilde, o asemenea activitate de persuasiune este esențială și ar trebui chiar să figureze Într-una dintre misiunile oficiale ale universității. „Această misiune”, notează el, este o necesitate de primă mână a unei epoci ca a noastre, o epocă În care se citește atât de mult
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și a revoluției burgheze -, au suferit acest genocid; mai exact, au fost asimilate de stilul de viață și calitatea vieții burgheziei. Cum are loc această substituție de valori? Eu susțin că, astăzi, ea are loc clandestin, printr-un fel de persuasiune ocultă. În timp ce pe vremea lui Marx încă mai existau violență explicită, pe față, cucerire colonială, dominare violentă, astăzi modalitățile sunt mult mai subtile, mai abile și mai complexe, procesul este mult mai matur și mai profund din punct de vedere
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
defini întunericul, dacă nu vede lumina, cum ar putea cineva defini căldura, dacă nu simte frigul?”; - ambiguitatea: „Ce ai gândi când ai vedea un teatru deasupra unui spital sau o discotecă deasupra unui cimitir?”; - debusolarea imaginii de sine, corelată cu persuasiunea: „După părerea ta și a celor care te cunosc, poți fi un om cumsecade, cinstit, drept, religios, dar nu tot așa ești și înaintea lui Dumnezeu. Înaintea Lui nu ești decât un păcătos care are nevoie de mântuire...”; - anihilarea nevoii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Eugen Barbu, Marin Preda, Petru Dumitriu, Titus Popovici, Marin Sorescu, dar și despre literatura dialectală sau literatura din Basarabia, în tentativa de a afla „constante” întemeiate pe procese analogice. Spirit mai degrabă germanic, exact și limpede în judecăți, aplicat cu persuasiune și metodă la operă (și autor), în care e înclinat să determine „scheme”, „roluri” și „funcții” (și bineînțeles abaterile de la acestea), Dan Mănucă e omul sistemelor bine conturate și având un statut autotelic. Ca să descifreze semnificații și să explice fenomene
MANUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287997_a_289326]