1,057 matches
-
să uităm. Să uităm trecutul recent și să trăim doar prezentul. Sfătuitorul, se înțelege, e moștenitorul direct al regimului pentru care memoria e bună doar dacă e profitabilă. Aflat efectiv la putere, sau pe durata unui infim interstițiu în opoziție, persuasivul personaj nu a făcut altceva decît să escamoteze sistematic memoria, minimalizîndu-i rolul, sau doar bagatelizîndu-l. Prin vocea unui prim-ministru, el însuși descendent al celor care, jumătate de secol, au opresat țara, sîntem îndemnați cu rictusul aferent să nu ne
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dacă n-ar fi existat el, altul, la fel de harnic, ar fi fost inventat de regimul instaurat în urma tancurilor rusești. Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețiți de "hărmălaia publică" vorba lui Pavese uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
evaluare a câmpului științific etc. Mecanismul care constituie rețeaua interacțiunilor de comunicare și receptare reciprocă a rolurilor de subiect-obiect în procesul de învățământ cuprinde: - puterea sugestivă a exemplului oferit de profesor în școală și în afara ei; - comunicarea educațională de tip persuasiv, constant și continuu realizată de profesor; - statutul de „autoritate educativă” tră it de elevi, fie ca stări pozitive - sentiment de protecție, siguranță, încredere, model de personalitate și comportament - fie ca stări negative - rigiditate, control excesiv, neîncredere, neliniște etc. În legătură cu rolul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
multă influență, decât cel care adoptă strategiile inverse (Eagly, Wood, Chaiken, apud. Stoetzel, 1963ă. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este atractivitatea sursei care derivă din trei factori: familiaritatea, similaritatea cu ținta și simpatia. O sursă este mai persuasivă atunci când este simpatică, chiar dacă poziția pe care o susține este indezirabilă (Eagly&Chaiken, 1975, apud. Taylor, Peplau, Sears, 1994ă. S-a demonstrat că o sursă atractivăfie că este bărbat sau femeie - este mai persuasivă decât una mai puțin atractivă. În
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
și simpatia. O sursă este mai persuasivă atunci când este simpatică, chiar dacă poziția pe care o susține este indezirabilă (Eagly&Chaiken, 1975, apud. Taylor, Peplau, Sears, 1994ă. S-a demonstrat că o sursă atractivăfie că este bărbat sau femeie - este mai persuasivă decât una mai puțin atractivă. În același timp, s-a arătat că o sursă, fie că este reprezentată ca fiind similară, fie că este în mod obiectiv similară, este mai persuasivă decât una nesimilară. S-a demonstrat și faptul că
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sursă atractivăfie că este bărbat sau femeie - este mai persuasivă decât una mai puțin atractivă. În același timp, s-a arătat că o sursă, fie că este reprezentată ca fiind similară, fie că este în mod obiectiv similară, este mai persuasivă decât una nesimilară. S-a demonstrat și faptul că similaritatea sociodemografică are o importanță mai mare decât cea ideologică. În ceea ce privește puterea sursei, Heilman (1976ă, (apud Stoetezel, 1963ă arată că sursa va obține mai multă influență atunci când este percepută ca având
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
procedee retorice (volumul, amplitudinea vocii și variațiile de ton ale vociiă. Utilizarea unor metafore sau analogii cresc influența mesajului prin creșterea atenției care este acordată. Rezistența la persuasiune se referă la diferite modalități prin care putem preveni efectele influenței mesajelor persuasive; acestea pot fi strategii preventive, altele sunt aplicate după tentativă de persuadare, iar altele pot acționa și înainte, și după prezentarea mesajului persuasiv. Cele mai cunoscute mecanisme de acest tip sunt: inocularea și expunerea selectivă Unul dintre a fost propus
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
este acordată. Rezistența la persuasiune se referă la diferite modalități prin care putem preveni efectele influenței mesajelor persuasive; acestea pot fi strategii preventive, altele sunt aplicate după tentativă de persuadare, iar altele pot acționa și înainte, și după prezentarea mesajului persuasiv. Cele mai cunoscute mecanisme de acest tip sunt: inocularea și expunerea selectivă Unul dintre a fost propus de McGuire (1964ă, care l-a denumit în mod analog cu rezistența la o boală - teoria inoculării. El a pornit de la o idee
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Aceste enunțuri acoperă o zonă latitudine de respingere. Extinderea zonei de acceptare și de respingere depinde de gradul de implicare a persoanei, de atașamentul acesteia față de propria atitudine. Se consideră că persoanele mai implicate acordă o atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atitudine. Se consideră că persoanele mai implicate acordă o atenție mai mare mesajelor persuasive manifestând în același timp tendința de eliminare din mesaj a elementelor discrepante. Experimental au fost identificate trei zone în care se pot plasa enunțurile unui mesaj persuasiv: - zona de acceptare din jurul atitudinii receptorului față de problema pusă în discuție; - zona de neangajare, o categorie destul de reziduală în care intră enunțurile destul de îndepărtate de atitudinea receptorului, dar care nu sunt automat respinse; - zona de respingere în care se
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Anglia victoriană și publicistică, filosofică și literară în Franța iluministă. Principiul de bază al eseului rămâne, de-a lungul timpului, relativismul. Eseistul tratează un subiect fără pretenția epuizării lui, cu dezinvoltură și seninătate. Genului eseistic i s-au atribuit valențe persuasive pentru că ar folosi mijloace subtile prin care ar încerca să determine cititorul să adere la ideile exprimate. Adrian Marino consideră că eseistul ridică o problemă și propune soluții fără să le impună sau să le dogmatizeze. Conotații actuale Eseul este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
situația în care subiectul respectiv este ,,impus", locutorul este subiectiv, într-o anumită măsură, variabilă de la caz la caz, în alegerea unora dintre aspectele acestuia, precum și a dominantei mesajului transmis dominantă care poate fi de tip informativ sau formativ, argumentativ, persuasiv etc.; de exemplu, în plan didactic, ,,tema" poate fi ,,impusă" de rigorile respectării/reflectării în activitatea desfășurată a coordonatelor unei programe realizate de însuși locutor sau de o altă persoană/instituție abilitată în acest sens; deși aparent constrictiv, limitativ, un
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
coordonatelor demersului instructiv-educativ și a relațiilor stabilite între acestea. Anumite conținuturi, de exemplu, pot fi abordate, în anumite contexte, prin valorificarea anumitor strategii, anumite ipostaze în care sunt plasați subiecții educației au o mai mare sau mai mică forță acțională, persuasivă etc. decât altele, interpretarea componentei evaluative poate genera/generează modificări/adaptări ale activității proiectate sau în derulare etc. (e) Norma ca perspectivă posibilă asupra procesului comunicării didactice poate fi asociată, pe de o parte, elementelor având caracter normativ (vezi documentele
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
planului afectiv se constituie în premisă a utilizării preponderente a timpului prezent (uneori, în povestire, și a imperfectului), a structurilor în bloc72, a construcțiilor simple, în general, coordonate, a exprimării eliptice, respectiv a repetițiilor ca modalitate de potențare a valențelor persuasive ale mesajului (,,stă departe, departe..."); * se constată dificultăți în realizarea concordanței timpurilor, în utilizarea formelor de genitiv-dativ ale substativelor și substitutelor acestora, a anumitor forme de plural, respectiv de feminin etc.; * la nivelul frazei, sunt actualizate propoziții/fraze scurte și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
fiecare element al acestuia le implică. Principalele delimitări vizează perspectivele diferite pe care le oferă asupra mesajului-text literar/nonliterar componente precum: codul valorificat: limbaj artistic vs. limbaj non-artistic; intenția comunicativă: funcția estetică (asociată celei informative/formative) vs. funcția informativă, formativă, persuasivă; sfera emițătorului: creatorul vs. locutorul dintr-o situație de comunicare comună, reală sau (re)creată (însă păstrând, în principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
orale și/sau scrise codificate non-artistic, transmise de un emițător plasat într-o situație de comunicare guvernată, în principiu, de reperele obiectivității (fără a exclude valențele subiectivității intrinseci procesului comunicativ), mesaje care se constituie în concretizări ale intenției funcțional-infor-mative, formative, persuasive manifestate de către emițător față de un receptor de la care nu primește în mod necesar feed-back. Includem, din această perspectivă, în clasa textelor nonliterare prin raportare și la particularitățile de vârstă ale copiilor preșcolari, respectiv la specificul activităților 326 desfășurate în grădiniță
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Mesajul de tip publicitar poate fi reprezentat în etapa preșcolarității de: * reclama realizată pentru un anumit produs, pentru un anumit obiect, pentru o producție de un anumit tip (promo), pentru o persoană etc. ca formă de concretizare a funcției preponderent persuasive centrate pe un public-țintă; conținutul acestui tip de mesaj este construit prin prisma elementelor pozitive spre care se dorește atragerea atenției, care se constituie în premise, de fapt, ale persuasiunii; formal, se remarcă o structură sincretică, în care verbalul se
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prin care se transmit informații privind desfășurarea unui anumit eveniment, cu toate datele/referirile utile celui care ar dori să participe la acea actiune (data, ora, locul, eventuali invitați, ,,ordinea de zi" etc., funcția informativă fiind cumulată aici cu cea persuasivă afișul este astfel realizat încât să atragă atenția și să convingă; vezi, din această perspectivă, valorificarea unor scheme, desene, simboluri, a unei cromatici sugestive pentru evenimentul prezentat, a unor elemente care să introducă deja privitorul în atmosfera evenimentului propus etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
i se oferă recompensă.) etc. Pentru ciclul preprimar, mesajul de tip publicitar implică plasarea copiilor preșcolari în ipostaza de: receptare a diferitelor tipuri de mesaje publicitare difuzate prin mass-media sau concretizate în diverse forme de transmitere de informații cu funcție persuasivă în contexte comune (vezi, de exemplu, reclamele din magazine, afișele de pe stradă etc.); copiii sunt familiarizați astfel cu însăși realitatea unei lumi în care ,,se face publicitate" sub cele mai inedite forme; decodare a componentelor verbale și extraverbale ale mesajelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pentru a fi valorificate/abordate în etapa preșcolarității, vezi Miron-Boca-Chichișan 2002: 72-74, Schulman Kolumbus 1998: 64 etc. 270 Vezi și Preda 1999: 23-26. 271 Vezi precizări privind comunicarea educatoare copil, copil copil (preponderența limbajului oral; diferență de statut, aspecte afective, persuasive, ludice, relaționale implicate etc.) în Pâslaru 2003: 75-77. Aspecte importante ale relației cadru didactic copil vizează, de asemenea, acordarea de spațiu, de libertate unul celuilalt, stabilirea unor raporturi echilibrate, inițierea de către cadrul didactic a unor activități centrate pe interesele copiilor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului. Tot în acest capitol sunt prezentate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
al protocronismului și, făcând aceasta, s-a aflat în mod obiectiv în slujba unui regim dictatorial, ceea ce, pentru posteritatea imediată, i-a compromis demersul. Textele lui eseistice (Arhivă sentimentală, 1968, Nouă arhivă sentimentală, 1975), bine scrise, vădesc informație amplă, capacitate persuasivă, eleganță a formulării. A. nu este un gânditor original de calibru, un creator de viziuni, dar are abilitatea discursivizării atractive a unor conjugări plauzibile de idei și, uneori, pe aceea de a avansa ipoteze și concluzii îndrăznețe, spectaculoase, greu „demonstrabile
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
contrapondere, dar și produce propriile forme de magie. Pentru o Înțelegere adecvată a relațiilor dintre magie și modernitate trebuie să ne referim la formele prin care aspectul public și cel secret se completează reciproc, adică la formele prin care dimensiunile persuasive ale simbolurilor cu care trăim dezvoltă o combinație de credință și scepticism, revelație și Îndoială. Dacă ne referim la resurgescența manifestărilor magice În societățile moderne (B. Ankarloo, St. Clark, 1999; W. De Blécourt, 1999; B. Levack, 2001; J.R. Lewis, 1996
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și Antologia poeziei vechi moldovenești (1986). D. s-a afirmat și ca publicist. Editorialele din „Literatura și arta” au fost înmănuncheate în Libertatea are chipul lui Dumnezeu (1997) și Icoana spartă: Basarabia (1998), care cuprind pagini incisive, cu o retorică persuasivă, angajată deschis în afirmarea adevărului istoric și a demnității naționale. SCRIERI: Ochiul al treilea, Chișinău, 1975; Apă neîncepută, Chișinău, 1980; Povești de când Păsărel era mic, Chișinău, 1980; Pe urmele lui Orfeu, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1983; ed. 2, Chișinău, 1990
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
mări zona de comunicare și a abate gândurile bolnavului de la boala care îl obsedează în mod negativ. Revenind însă la principalul aspect al acestui tip de relații, trebuie arătat ca la acest nivel medical, terapeutul trebuie să exercite o funcție persuasivă, rațională referitoare la necesitatea respectării cu strictețe a conduitei terapeutice, la calitățile de necontestat ale medicamentelor, valoarea modificărilor unui comportament nociv al bolnavului (fumat, de ex.) ș.a.m.d. La fel, unele rezultate îngrijorătoare ale analizelor, ca și unele momente
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]