1,120 matches
-
sale pozitive sunt puse pe seama autorității terapeutului, a metodei sale și a modelului său teoretic, în timp ce absența efectelor este imputată subiectului, rezistențelor aparatului său psihic. Acest mod avantajos de a privi lucrurile permite eludarea oricăror întrebări privind interpretările, tratamentul și pertinența teoriei. Acordând o mai mare valoare analizei sensului conduitelor și a unui aparat psihic, modelul psihodinamic neglijează observarea datelor comportamentale și cele privind condițiile de mediu. El construiește o imagine rigidă a comportamentului, lipindu-i o etichetă simptomatică și scoate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
care sunt conceptualizate în termeni de autocontrol, de management al sinelui și de ameliorare a stării de bine. Evaluarea efectelor unui tratament este importantă pentru subiect și pentru transformarea sa, deoarece aceasta privește eficiența metodei și gradul său de adecvare, pertinența analizei și a ipotezelor. Ea provoacă, în mod evident, dezbateri asupra naturii și calității criteriilor evaluative. Ea se dovedește utilă în aceeași măsură și clinicianului, pentru a-i întări spiritul critic, a-i îmbogăți cunoștințele și pentru a-i amplifica
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
modului în care se manifestă problema și asupra cauzelor care o generează, înainte de a propune soluții. Explicațiile sale trebuie să se bazeze pe un raționament explicit și pe cunoștințe științifice precise. Acestea nu au decât statutul de ipoteze de control. Pertinența și valoarea lor nu se stabilește adesea decât pe parcursul tratamentului. Literatura științifică abundă de modele teoretice ale unor problematici globale sau specifice. Este imposibil să prezentăm în lucrare o sinteză exhaustivă a acestora. Le vom poziționa pe scurt în raport cu determinanții
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate fi completată cu diverse metode, tehnici sau proceduri. Bogăția și valoarea datelor obținute depind de stăpânirea, de către clinician, a tehnicilor de comunicare și de îngrijire clinică, de cunoașterea metodelor de observație și de instrumentele de evaluare. Prelucrarea informațiilor și pertinența concluziilor sale depind de cunoștințele sale clinice, metodologice și teoretice asupra problemelor studiate. Analiza funcțională nu-i furnizează decât un cadru în care el își poate organiza, dezvolta, structura și evalua intervenția, cu scopul de a-și ajuta partenerul să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
verbalizează greu ceea ce resimt sau doresc să spună, terapeutul poate să-i ajute să-și precizeze gândurile. Precizarea termenilor trebuie să fie clară și concisă, cât mai aproape posibil de ceea ce spune pacientul, și este însoțită de o verificare a pertinenței. Dacă metoda este bine aplicată, atenția pacientului rămâne focalizată asupra realității sale mai degrabă decât asupra relației, sau asupra a ceea ce verbalizează terapeutul. Pacientul - Nu mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. Terapeutul - Nu mai reușesc să învăț
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. Terapeutul - Nu mai reușesc să învăț și examenele parțiale se apropie. (Reformulare-repetiție). Aveți dificultăți în demararea și în păstrarea unui ritm de învățat? (Precizarea termenilor). Pacientul - Si una și alta. (Verificarea pertinenței). Formularea ipotezelor: o ipoteză trebuie să fie congruentă cu desfășurarea terapiei. Ea este prezentată într-o manieră clară și precisă. Terapeutul verifică acordul pacientului. Pacienta - La serviciu, nimeni nu mai face nimic. Toată lumea vorbește dar, la final, asta nu servește
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
servește la nimic. Terapeutul - La serviciu, nimeni nu mai face nimic. Toată lumea vorbește dar, la final, asta nu servește la nimic. (Reformulare-repetiție). Asta înseamnă că toată munca rămâne în sarcina dumneavoastră? (Ipoteza terapeutului). Pacienta - Da, exact așa se întâmplă. (Verificarea pertinenței). Ipotezele terapeutului trebuie stabilite pornind de la realitatea pe care o trăiește pacientul: - terapeutul trebuie să verifice bine dacă pacientul are aceeași ipoteză; - terapeutul va adapta ipoteza în funcție de verificarea pe care o va face împreună cu pacientul. Rezumatul In cadrul metodei celor
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Amabilitatea este o calitate pe care o aveți și pe care n-ar trebui s-o pierdeți”. In ceea ce privește relația colaborativă, întăririle încearcă să dezvolte participarea activă a pacientului. La începutul terapiei, a recunoaște din start suferința pacientului sau pertinența cererilor sale este o întărire puternică: este întărirea empatică. Pacientul nu mai trebuie să-l convingă pe terapeut de suferința sa și se simte luat în serios. Cuplul pacient-terapeut poate să înceapă lucrul. Un compliment nu este o întărire în
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cu cognițiile se realizează cu ajutorul exercițiilor de expunere: - înainte: predicții în legătură cu ceea ce se va întâmpla acasă la ea și cum vor reacționa persoanele din jurul ei; - în timpul: identificarea cognițiilor și reamintirea faptului că acestea nu sunt decât ipoteze; - după: bilanț al pertinenței cognițiilor automate și alternative, flexibilizarea credințelor. Un exemplu de mod de lucru în timpul unei ședințe de expunere Exercițiu In timpul unei ședințe, Isabelle este invitată de către terapeut să se antreneze pentru a putea vorbi despre anxietatea sa socială în diferite
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în aproximativ 60% dintre cazuri. Diagnosticul de tulburare de anxietate generalizată se stabilește rareori ca unică problemă, astfel încât clinicianul trebuie adesea să integreze și alte tulburări în cadrul evaluării și în schema sa de tratament. Elementele prezentate până în acest moment justifică pertinența recunoașterii în mod adecvat a tulburării de anxietate generalizată în scopul de a oferi rapid pacientului un ajutor care să-i permită să-și înțeleagă și să-și controleze stările de neliniște excesive, simptomele sale anxioase și consecințele bolii sale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
terapie este încurajată de către terapeuții care utilizează TCD al căror obiectiv este acela de a permite pacientului să devină un utilizator eficient și competent al acestor modalități de tratament. Evaluări științifice ale TCD Un număr de treizeci de publicații evaluează pertinența clinică a TCD aplicată în totalitate sau parțial, în cazul tulburărilor de tip TPEL sau persoanelor care suferă de alte patologii. In mod global, rezultatele obținute în urma observării pacienților care urmează un tratament de tip TCD pot fi sintetizate astfel
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pot fi aplicate. In primul rând, dorințele, obiectivele sau trebuințele pacientului sunt identificate. Terapeutul și pacientul formulează toate soluțiile potențiale care sunt susceptibile de a permite atingerea acestui obiectiv. Este aleasă apoi o soluție în funcție de criteriile de fezabilitate și de pertinență. Competențele necesare aplicării acestei soluții sunt prezentate și fac obiectul unor eforturi de învățare specifice în situația în care acestea nu fac încă parte din repertoriul pacientului. Sunt trecute în revistă eventualele obstacole și strategiile utilizate pentru a le contracara
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și Williams, 1997. Anxiety Disorders Interview Schedule for DSM-IV, vezi Brown, Di Nardo și Barlow, 1994. Clinicianul nu trebuie să utilizeze strict întrebările convorbirii structurate, dar aceasta furnizează elementele care contribuie la realizarea unei evaluări fiabile. Pe lângă faptul că sugerează pertinența evaluării tulburării de anxietate generalizată, această informație indică prezența posibilă a antecedentelor istorice îndepărtate, care trebuie să fie aprofundate în timpul analizei funcționale. De la 0 = deloc excesiv/fără probleme care să necesite control la 10 = foarte excesiv/nu reușesc să controlez
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și traducător sârb, comentând-o din perspectiva „imaginilor dinamice” și a „imaginilor matriciale”. Și activitatea de cronicar literar la „Orizont” reprezintă o etapă importantă în destinul de critic literar al lui O. Textul său e marcat de tensiunea ritmicității, iar pertinența aprecierii critice depășește mai mereu posibilele formulări conjuncturale. Ca poet, O. face din exteriorizarea sentimentelor un prilej de construire a unui text exclusiv metaforizant. SCRIERI: Romanul politic, Timișoara, 1984; Alternativa labirintului. Repere pentru un dialog cu poezia lui Slavco Almăjan
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
face cu materialitatea - sunt învestite cu atributele tari ale cunoașterii. Nu putem vorbi despre adevăr fără o metodă. Cunoașterea lipsită de garanția unei prezențe empirice imediate nu poate fi serios luată în calcul. Dacă Francis Bacon (†1626) susținea, nu fără pertinență, legitimitatea ocultării tradiției în domeniul cunoașterii tehnice, Charles Perrault (†1703) va extinde imperativul progresului și asupra culturii umaniste. Antropologia evoluționistă de secol XIX va da un impuls și mai efectiv acestei abordări. Pe acest temei, T.S. Eliot (1888-1965) avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
confesiunea personală și studiul analitic” (Matei Călinescu). Alături de arta epistolară, eseul vrea să ofere garanțiile unei anumite înțelegeri de sine. Eseul fisurează structura de rezistență a jargonului de specialitate, încercând să reflecte marile dezbateri din spațiul public. Eseul își câștigă pertinența vorbind inteligent despre lucrurile obișnuite. Fără curajul amatorismului și generozitatea deschiderii față de problemele cetății, eseul modern n-ar fi apărut. Un exemplu în acest sens este reflecția iezuitului Baltasar Gracián (El oráculo manual y arte de prudencia, 1647). Ca manifest
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Comunității Europene. A3. Concordanța planului cu funcțiile învățământului superior. A4. Concordanța planului cu misiunea și obiectivele instituției de învățământ. A5. Gradul de adaptare la nivelul învățământului de același profil pe plan național și internațional. A6. Corectitudinea structurării „trunchiului comun”. A7. Pertinența ofertelor de discipline facultative și opționale. A8. Pertinența structurării disciplinelor de specialitate. A9. Ponderea disciplinelor care alcătuiesc trunchiul comun. A10. Nivelul standardelor de performanță la disciplinele obligatorii fundamentale și de specialitate. A11. Ponderea pregătirii teoretice și practice. B. Criterii de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
superior. A4. Concordanța planului cu misiunea și obiectivele instituției de învățământ. A5. Gradul de adaptare la nivelul învățământului de același profil pe plan național și internațional. A6. Corectitudinea structurării „trunchiului comun”. A7. Pertinența ofertelor de discipline facultative și opționale. A8. Pertinența structurării disciplinelor de specialitate. A9. Ponderea disciplinelor care alcătuiesc trunchiul comun. A10. Nivelul standardelor de performanță la disciplinele obligatorii fundamentale și de specialitate. A11. Ponderea pregătirii teoretice și practice. B. Criterii de coerență orizontală B1. Structura planului pe trepte de
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de legi care nu sunt în mod necesar legate unele de celelalte în vreun mod sistematic sau uniform: de o cârpăceală de legi”21. Adoptarea acestui punct de vedere pluralist și particularist atrage după sine rezerve de ordin principial cu privire la pertinența idealului fundamentalist al corelării și unificării tuturor domeniilor lumii fizice prin teorii cu principii tot mai generale, mai abstracte. Particulariștii apreciază că enunțurile „fizicii fundamentale” nu sunt, în realitate, relații universal aplicabile. Aceste enunțuri sunt valabile doar pentru acele sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
nu există nici o deplasare a afectului. Vom vedea mai târziu că această deplasare este legată adesea de izolare. Să se producă oare, în acest caz, așa cum afirmă McDougall, o forcludere a afectului? Putem accepta, spune Pedinielli, formulând totuși unele rezerve, pertinența clinică a acestei intuiții. În anumite cazuri, denegarea poate întări și ea izolarea, subiectul insistând asupra indiferenței sale față de evenimentul traumatizant. Astfel, Anny Duperey (1992) scrie, legat de moartea părinților săi: „Nu vorbeam niciodată despre acest lucru, dar dacă mi
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
studiul regresiei din perspectiva dezvoltării psihice sau în dimensiunea sa clinică, printre care Klein (1932), Heimann (1952), Balint (1968), Searles (1965), D.W. Winnicott (1947/1975), Bouvet (1956/1972), Marty (1967), Dolto (1973/1988). Aceste diverse contribuții atestă importanța și pertinența noțiunii, mai ales sub aspectul funcției sale defensive. Putem atunci să ne întrebăm de ce Freud (1916-1917/1981)... a declarat că regresia este „pur descriptivă”. Să fie oare vorba de propria lui atitudine defensivă în fața unei descoperiri fundamentale? După cum se știe
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
situează de fapt par excellence Într-o autoideologizare ordonată, confesiune voalată În dezvăluirea traiectoriilor lor - ca să reluăm cuvintele lui Aloïs Hahn (1986). În interviurile pe care foștii nomenklaturiști ni le-au acordat, care este partea pertinentă a discursului lor, această pertinență care ne permite să-i Înțelegem Într-o situație contextuală, și nu reconstruită? Această Întrebare s-a aflat În centrul abordării noastre, iar aceasta trebuia, În mod necesar, să integreze coerențele afișate și ambiguitățile inevitabile. O frază ca aceasta: „Capitalismul
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi susținută prin reproiectări ameliorative ale configurațiilor de tip ierarhic, specifice capitalismului industrial, culminând cu forma de organizare matriceală. La sfârșitul secolului XX, pe fondul consacrării schimbării de paradigmă în teoria organizațiilor, devin însă clare atât limitele ierarhiei, cât și pertinența alternativei reprezentate de organizația bazată pe cunoaștere. În locul unei structuri piramidale rigide și susceptibile de comportamente predictibile, omniprezentă până atunci, apare o diversitate de forme structurale non-ierarhice, în general de tip rețea; comportamentele tipice pentru actorii din cadrul lor sunt de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
cunoașterii, civilizația se va revela ca abilitate și disponibilitate a membrilor lor de a conlucra în mod transparent și echitabil; − centrarea comportamentelor individuale și colective pe valorile spiritului de comunitate a profesioniștilor, ale recunoașterii dreptului la identitate intelectuală și primatului pertinenței conceptuale ca sursă de influență în organizație. Planul intervenției manageriale: − asimilarea și extinderea practicilor manageriale de generație avansată, inclusiv a celor specifice managementului cunoașterii; − adoptarea, de către factorii de conducere, a stilului de intervenție non-directiv, orientat către facilitarea și articularea acțiunii
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
necesită angajare strategică și ingeniozitate managerială în îmbinarea facilităților informatice de asistare inteligentă cu practici organizaționale consolidate, referitoare la inovare, învățare și interactivitate partenerială. Organizațiile bazate pe cunoaștere sunt susceptibile ca, în virtutea culturii lor specifice, să promoveze în societate valoarea pertinenței conceptuale ca sursă de influență, precum și o etică a legitimității responsabile în comportamentele și relațiile actorilor sociali. Noțiunile de cunoaștere, cunoștințele reprezintă termen la modă în prezent. Este utilizat, împreună cu managementul bazat pe cunoștințe, cu o frecvență deosebită, în dorința
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]